Opinia, ianuarie 1930 (Anul 26, nr. 6794-6817)
1930-01-01 / nr. 6794
MUL XXVIII.37u\ ;i i\ r E 'Lei ^ , . pe ai * . „ 6 Mfli 3Q0 X i „ ■ ‘^MSL ATELIERELE tipografia • 1a9.-STr. LĂPUȘNEAU ,37 Gindird Is „1930 Apropitrea anult'noui Hi etrânge gândurile c^trecut p le aruncă *x tinf"'caire începe a se depăna din ;e*tl acestei nopţi. Despicăm aV. de iluzoriu vremea, care timp etern, îşi toarce firul mH°n din acelaş neînţeles noi“ Şi noapte, l^ru anotimpuri cu schimbării01 de temperatură, se afun de’ntotdeauna şi Până când, putem cuprinde cu minteastră. Pe sub e poate că mergînd un sens corrd (prea uşor ne macină), cărim şi noi, umplând însă mântui cu sgomotul încrede în puterile şi existenţa natră, mai mult chiar decât „vina“ în faţa căreia suntem „ca“, sau „pulberea" deşertării nesfârşite. Mereu feias tendinţă a omului, de a ridica deasupra forţelor neîîipuite a naturii. Mereu aceit tendinţă de a îngrămădi emărginitul în mărginit. Dumdrea nu a fost oare prinşi şhîgrăvită pe icoane sau Pe pirea bisericilor, în chipul unui b&n ? In sirrgiuri, nu se îngrămădesc ca idei ce-și lărgesc sfera lor iinca de puterea noastră de integeîe ? Cindies .ară vom desprii cea dinirn . lo;,e de ...emi , nu von dav.'n oare impresia de-o clipă, c a’ , prins vremea într'o unitate.. ca ceva din puterea noastră . «anlfe 1' prinde» ?f , a JTÎ*1 de « «pui lucruri °an eni jt, . }f j?2«* nopţii d tot douâ zece cea» run tr, ml °diaia no». iofc , °stru vor / eieaşi si °., ,c 01 ni se vor «rea toate Ei de suflul unei vieţi nouif uzi» necesare fără de ÎcVsi ar "r-‘âă, r . , ^ ^âră de n sens. fa.dem dlar să a pe urn de,a fereastr Ei vin' să trăCa»* nâdejdea ,, încrederea 21"“ani bun decât OH. Chil^TESCU Marxa reginei c^re ud 3 inZiarul; ^aIian i’ne" anunță Lr jg_“^eresampeirs ,ut ]a Lîlah:^y Un neg|i*itor de a- _ . a vândut unei regine «,-■ ■« 1\ care avea * .. " kî» n» ift-ele pre v»’ c'"£ate i;t\ byutien.il rw !urv irvei ur desrodamant ciudat, î fatal! Bijutio-ul a rmirit îritr'ut, 1 accident, if1" loamna cri mpärä topire s'tt îmbolnăvit si die asacneiXea a înceat ^,!n ?*■'*_£., Popon/.. superstițios cordă acea puni fantasice_ Si. nfentru a se evita nenorociri, t f« fatală e ■■■.&■**» egipten , ârlita în fluviul Nil, c - bt 5 . er ii -U. tot. CQtiOU iordîncsr jSbhuI IVoai ;âr . i englez Robinson din l-i *■ (Africa de Sud) este eo ;t rat drept cel mai bogat or toată Africa. Acum, c 1 ‘ Anului Nou, Robinsd se dă numeroase mine ca trimis unei nepe-* f ,m Londra un dar exce ,ic»aL_ vorba de un diamai ^ ,Dt Vsi ât mare și strălucit/ . iva„-iat de specialii ■ş 200 rajj ar« sterlit milioane 'ej, ^ - st nestemat extiiOrdinar :a Ci ,,U c JL' ! Stă miliardar *? » uu A» Spagmi DIN TOATI LUMEA 1930copii.—Peru astă seară o serbie original a fost organizată la Stockurn (capitala Suediei In sala in teatru din oraş se vor adun' 1930 copii din difii ie şcoli, )n a serbători no an 1930 ere începe. Aceşti bopii vor ranjaţi în 12 grujii repre ntid lunile anului, ei vor imbtumaţi în aşa fel.ncât Imbăcinintea lor va expira anotiotile şi caracteristile fiecăreii în parte. De piliît copiii dh luna Februar vc purta bănuri şi căciuli, fiii aşezaţi in anii şi la «toH ti\ Ai* li|rtn Mmi ,ete şi li ţi, vor avea costume roz şi vista sîbt lecor de poei înare , iar cc- nia Sept ' -Istov, vor duce în ' aJ «ucboj$P* 'űate cu • Hsiv ' d, 3 eteri iptea d;^howl«|k ‘mn torira a stabilit i!■■■ elicoului este o u fc..«s4 de dive.suri ac^'tâ noapte, în timp.»! petrecerjor, soții acceptă diferite avepturi ,care1 apoi sânt fatal C4SU prov^ dfvor- PenUtt unij"*|' oare a cearta r este p/maoucune de anul n ) x # 1,1 tiiT iadlofilor.In Olanda aceasta înuităție a fi4rilor, cultivatorii si gradinarii iu încălzit pământul .ppn țevi suUeane cu abur cald f prin radiat o a-. pUtern’ *" 'nodul acesta, sum, u obtinu in Oia i3r! lSe cU ^n' dîfi ri dalii, ••• reale, L. răs â«ndoarea,r, în r aspru.'.u Ju ri io, această 1, v ii, a fost fots bă â. t \ 3 . !o. Hi —Islanda, pj pC ,Li - • .» «căi nu po/d U Li f veselă, t a, p..., ; nfhsă de n a - i c ecât IOO.01 o . U- ««oinți. Isla ,, . • at. isulă a tiîru veni .n contact m 1! lunii, locuitor ), au gândit că cel m b "V " io„ e te radiofonia, c›. • taac iro, cu ocazia an sh expediat Ifl islaci 20.000 ap›Mic de: radi», adei un apirat e fiecare chei persoane.Și atfel „insula ticerii va deeni gomnotoasă I.. • Casicia și vrâsta.—Inunda o lege recentă a interzis csâto‰ria ieiei sub vrâsta de ani. Tinerul din Calcuta a organizat o mai manifestaţie de prestare: piele s’.su declarat intra legei i au cerat aboin ei. Ceva tai mult, ele au fai „o zi dejoiu“, in care nu s'au dus jgşeoii şi la servicii police sau Articulare. Deasemene în acea bazarsie şi magam le . ZIAR POLI1C COTîDîA ' msmmm MERCUR!' lJAftUAREE 1930 anunciuri se primesc 1» toata 4CJENŢIILE DE PUBLICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I aşi. - Strada Lăpuşneanu 370 . „ /Rsdactia 391 Telefoaie: ţ Administraţia 394 l Serviciul de noapte 367 CU fi LUI1 Ce curios, şi îi ■ sens, obiceiul mulţim Leg'a face prilej de buc. îa fiecare început de an nou I Ce lipsit de înţeles este festinul revelionului şi izbucnirea în chiote deslănţuite In clipa cînd se închee al doisprezecelea ceas al zilei ultime din Decembre I Ce dezminţire totală a întregei noastre activităţi, a trudei noastre, a nădejdilor noastre cari se îndreaptă spre viaţă ! Nu-ţi dai seama, prietene care ridici la buzele tale cupa de şampanie, că îr clipa atingerii darului buzele tale au pierdut ncă ceva din frăgezimea lor, nu daiseama ca priviea ta , mai k .nsă, că glasul tău a devenit mai fals, •* '■’■-••• r. - «»»■ eaoii izbuc - • 'nV’in ■'tu., acrngmna și ne tar, . , și ca irrma încet, c„ o coi. ,y ie orr ic desfăcîndu-se în timpul măsurat de cbee . Nu serbiți.iri, \ iet ne, anul care vine. Nu e prilej de desfătare, de desmăț și veselie. Tu nu mai ai optsprezece ani ca să aştepţi la capătul lor iluzia şi idealul şi, poate, cununa de trandafiri pe frunte; pe fruntea ta stă strîmbă chivără de hrtie a irozilor şi aceea ruptă şi de colona încă şi la tâmple — ca nişte spini — firele albe ale părului care a fost de mult, în copilărie, bălai, ca să-l înegrească doliul maturităţii premature. Opreşte, prietene, clipa în loc; adu-ţi aminte de Doctorul Faust şi spune clipei de acum să rămîie, să privegheze deasupra ta neschimbată, pentru că, oricît de tristă ar fi, tot e mai bună decit cea care vine şi nu-ţi mai aduce nimic, absolut nimic. Ce aştepţi ? Pe cine mai aştepţi ? Iubirea a trecut prin inima ta şi — scuturîndu-şi petalele de roză — au rămas spinii înfipţi în ea: amintiri, vagi amintiri, triste amintri cari au fost cîndva prilej de entuziasm, de îneîntare .Iubiri visate sau trecute ţi --“• t»iuUIa*o. ao-mnwr.o- _ '»awei „Se duc, stârpite şi căsuţe, „Aceleaşi valuri să le scalde"... (Continuarea în pag. 1-a) piei die" răa. cu ,r del fi j# Cil* . St \ I ț' o .(C rocnite uită duioşie ascunsă în notele confuze, pe cari răzei ni perpetuiază în Anului Nou. In aproea, aşa cun stau cu urelecată spre geam, îmi amintire urâturile, acum- Je zgomotU buhaiului, die subţiri şi de tânguirile fiuerului. il acesta de sunete atinge re fibră a minţei şi din fie- i i pornește parcă preafect armonizată, cu cea destramă, acolo jos, în nintirele acestea n’au niace cu lutul nostru chil i. ffiri-mă Vin/'fira f-n blli.i : anilor. Amintiră# I & ‘ .. I RNET n "-iMU'iW* cr- j gât ..u. upetinie ne 101 cuvalul vieţei şi furtuna mizeriei. In peajma lor, trăim noi, chinuiţii de astăzi şi de mâine, învinşi prea adeseaori, foarte rar iringători şi mai totdeauna constânşi de împrejurări, la acţiuni neăbuite. Vor veni şi în noaptea sfântă a anului acesta, colindătorii vremior trecute, poate şi alţii noi, copilaşii cu glasuri argintii, cari pentru prima dată înfiorează tăcerile nopţei, repetând pluguşorul cue grijă învăţat. Vor veni toţi colindătorii sub geamurile noastre şi vor repeta orări de bine, urări calde şi frumoase. Cât de departe suntem de ele! Cât de triste, de duioase ne vor părea ! Cuvântările acestea, vibrând de veselie, vor tângui parcă pe strunele sufletului. Fiindcă în preajma lor, gândurile tiocnite vor determina măsurătoarea grozavă, diferenţele sălbatece, din trecut şi viitor. Ecoul colindelor ne va face rău. Ecoul acela, de care stau legate cele mai curate și vesele aspecte ale copilăriei. Ecoul care ne-a Atlaum pâcla trecutului, scump nouă. Continuarea în pag. 6-a) Urarea Mitropolitului Moldovei către cler şi popor Cu prilejul sărbătorilor Crăciu-Mitropolitul Pimen al Moldovei, a dat o admirabilă scrisoare pastorală, care se închee cu aceste înălţătoare cuvinte: „Din inimă curată să rugăm cu toţii pe bunul Dumnezeu ca in aceste sărbători sfinte, când cu ajutorul Lui puternic păşim şi peste pragul unui An nou, să reverse peste noi şi Ţara noastră harul sfânt al păcii, al dragostei şi al bunei înţelegeri intre noi, pentru ca împreună, mic şi mare sărac şi bogat, învăţat şi *om, ■văţat, să sporim spre cât lucru bun şi de farm, mir'un glas lăudând si siavind pe Dumnezeu cei cuî din Fezimtu. ' .Si ca acest 'pate:, aducem iu: iO V. i Si bindiaie beatrân N NOU An Nou: speranţe rcse-albastre, Trecut plin de oftă’ u* .egrete, Trei sute şaizeci , doi căzute Din calendarul vc iii de perete. An Nou: acelaşist coţ din poze Primit cu flori s lanfcet pe gură. Iar când se due li tftin m cu tifla ..»«tftvnrmi ’r:‘.rî-..u 'y *—'•-N... — —-/ ■ s?' *-v JM An Nou : motiv de ve ca minciună — Un păcăliri—actor c ’și schimbă stratul, In fiecare an ne joacă-o festă Iar noi creduli îi preparăm alaiul. An Nou: un conn./ pentru iluzii Burete născocit să ști I trecutu, Un inutil motiv da Hat. nete,.. Roman cu titlul: J3ă in» spui lui Mutu*. Ion Bramburst | % DEF1NITH Noaptea Irevelionului Pluguşorul guvernamental Cine’n noaptea astă sfântă La fereastra vieţei cântă ! Care lăutar năvalnic, încordează lyra, falnic î Şi pe strune de buhai, Iscusit parodiază Cânt de lăută şi nai, Pentru lumea ce veghiază ! Cine’n noaptea sfântă, cine, La fereastra vieţei vilie? If Aho! târgoveţi ciudaţi, Cu urechea aplecaţi, Care beţi, care mâncaţi Şi distracţii aşteptaţi! înt n t&rzî&i ____ Dâdica, zis Maniu, ntr^un car cu p? boi( A pornit la ibiunii spic voii Cu boi boiîi La” coadă codălbei, La frunte ţintăţei, Mânaţi măi, Hăi ! hai ! Mări, bădica ce-a gândit? Am pe Vaida iscusit, Pe Madgearu răpezit, Mihalache iţărit Şi Popovici străpezit. Fac colindă pe la sate, Că alegerile frate Tare sunt apropiate. Şi cu plug mânat de el, Ca de nişte bourei, Luminaţi şi ţintăţei, Infing brazdă cu femei. Infing brazda cea mai bună Să stau la guvern o lună. Infrig ferul năzdrăvan Să stau la guvern un an. Mânaţi măi „Voinici“, flăcăi, Hăi ! hăi ! Biruri grele de s'au pus Le-a voit Domnul de sus. Nu se cade, un cadou Să n'aducă Anul Nou... Şi măcar până'n pridvor Să nu intri un perceptor... Şi măcar până'n cărare Să nu bată toba mare, Pentru-a lumei uşurare Debitori fără parale.. Mai mânaţi voinici, mânaţi, Pe platnici înspăimântaţi, Şi când va fi zi întâi Să-i văd fără căpătâi. Hăi ! hăi ! Să mai văd zări luminate, Falimente necurmate, Monede stabilizate Şi polţe protestate ; Să văd mână peste sate, Funcţionari cu lefi luate. Cu demisiile semnate Şi cu pensii calculate. S'ajung vremea sorocită Când Moldova fericită, Va simţi că-i ciopârţită Făr a fi nenorocită; Ba din contra, măgulită. Iar „Voinicii“ din ăst an, Toţi urmaşii lui Trăiau, Să-i văd măre, plini de foc, Semănând în orice foc. Dragoste şi mult noroc.. Foae verde busuioc ! Mânaţi măi, Hăi ăi! hai , mai ura, rân Am mai ura, vom mai ura, Dar mi-i că vi i-ţi supăra, Pirosteile-ţi im* de CONST. SEVER Pe voinici i-ţi molesta, Guvernul li-ţi blestema, S’o alege musaca Din intreaga truda mea. Şi eu fraţilor, n'aş vreai Deaceia v’aş ruga, Fiţi mai Îngăduitori Şi cu domnii urători Prea stimaţi alegători. Cu guvernul meu pe dric, Induraţi-vă un pic. Că nu vă coastă nimic. Iar reforma lui don Ster« Care aduce unt şi miere, Fără critici s'o primiţi Pentru a trăi fericiţi, «sic votîifO ! Aho ! Aho ! „OPINIA" LITERARA Si ARTISTICA Vorbe... Cele două măşti la astă noapte viaţa organizează tradiţional o serbare grandioasă. Lumea comemorează schimbarea unei cifre din calendarul timpului !...Şi la acest bal frumos participă parcă tot sufletul oamenilor. Dar ca la orce bal, publicul vine deghizat, chiar dacă efectiv nu poartă mască. Deaceia poate dezamăgirile par astăzi speranţe, tristeţa pare iluzie şi înfrângerile par năzuinţi. Viaţa Îmbracă costume noui, se fardează cu lumină şi pluteşte parcă pe spumă blondă de şampanie. Şi negreşit, la această serbare care marchează laolaltă un sfârşit şi un Început, asistă astăzi şi anul 1929 şi anul 1980, mascaţi, ca şi oamenii, ca însăş viaţa. Se dansează, se cântă, se glumeşte. Muzici, veselie, mişcare, zgomot. Iar târziu, după obligaţia obiceiului de bal, măştile cad cel puţin de pe feţe. Şi atunci, Împins de fermă curiozitate, anul 1930 zmulge cu nerăbdare masca anului 1929. Un moment de groază. 1999 e un bătrân slut, istovit şi învins. Un chip mutilat de suferinţă, sărăcie şi decepţii. „Te-ai speriat, copile ?“...Şi anul 1930 răspunde melancolic fratelui apus : „Nu m'am speriat de tine. Mă sperii însă că și eu voiu putea ajunge la fel“... i. b. __șl fapte Preziceri literare LJ** aia.*? p&jpt&mânaî din Paris face câteva interesante preziceri literare pentru anul 1930. Astfel anunţă că versurile vor primi aceiaş indiferenţă din partea publicului, care astăzi, în epoca maşinismului, nu mai poate iubi poezia şi visul. Romanele poliţiste cu bandiţi, detectivi şi aventuri senzaţionale se vor bucura in schimb de tot mai multă simpatie din partea cititorilor. Dintre nouile genuri literare, modernismul va da definitiv feliment. Numai romanul populist creat în Franţa, pe bazele vechei şcoli naturaliste, va cunoaşte frumoasă desvoltare, evoluînd spre humanism, spre democratism literar. Literatura războiului va mai înregistra câteva succese autentice, iar scrierile literaţilor rup moderni se vor răspândi mmrt în toate ţările din Europa, ce va dori publicul ?. „El va prefera mereu o carte cu peripeţii şi aventuri de dragoste, scrisă uşor şi vândută ieftin. Artă şi bani La o expoziţie de pictură mo(Continuarea în pag. II-a)