Opinia, mai 1930 (Anul 26, nr. 6893-6915)

1930-05-01 / nr. 6893

r­ figurarea generala, a b Băncii Cooperative «de Cred­it Marunt Duminică 27 Aprilie a. c. a avut loc în sala Gheltzer, adunarea ge­nerală a Băncii Cooperative de Credit Mărunt din localitate, la care s-a remarcat o mare influ­­enţă de asociaţi. La adunare asistă şi dl. M. Ro­ I, din partea Uniunei Băncilor . Credit Mărunt. Şi a făcut o manifestaţie de sim­patie atât Consiliului de Admini­­straţie, cât şi Direcţiei, domnind tot timpul o atmosferă înălţătoare, întregul Consiliu de Administra­ţ­ie prezintă solidar în faţa a­­ărei generale. Au luat cuvântul dl. Nathan Mifheller, preşedintele Consiliului de Administraţie, dr M. Rosen, care aduce salutul Uniunei, apoi d-nii At. D. Früth Uni?, N. Marcovici, Smi­­tovici, dr. W­i­berg, S. Nemi­­rrovschi director«. j­...noii, Aizic Şaraga zugrav, care aduce salutul societăţii .Iubirea de Oameni“, Adolf Horo­vi­tz şi Kligman. La urmăi, dl. M. Iaac Moscovici Administrator Delegat, după ce a­­­stă progresele realizate de Bancă , primii cinci ani, analizează ci­frele din darea de seamă, care de­notă atât soliditatea cât şi lichidi­tatea Băncii, după care dă citire bilanţului, contului de profit şi pierdere şi bugetului, cari au fost cu entuziasm aprobate. In ceiace priveşte alegerea pen­tru complectarea Consiliului de Administraţie, s’a proclamat în unanimitate, aleasă următoarea lis­tă fiind realeşi d-nii: M. Iaac Moscovici, dr. D. Frühling, N. Marcovici, O. Rubin şi Samoil Nathansohn. Ca cenzori au fost aleşi d-nii Manase Spiegler, dr. Weisselberg şi A. Brauchfeld, şi ca cenzori supleanţi d-nii Mellich I. Zalman, Sandei Butnaru şi Ichil Solomon. Se dă cetire unei telegrame de omagiu către d. dr. Ghelerter crea­torul cooperaţiei evreeşti din ve­chiul regat, primită cu luncii ovaţii de către întreaga asistenţă. Cu multă însufleţire adunarea s’a împrăştiat făcând o frumoasă manifestaţie de simpatie condu­cătorilor, toată lumea fiind con­vinsă că această Instituţia merge într’un conţinu progres. REP. mmmemmmmmmmmmmsm­p® i I■ a­ gricultori, Podgoreni, ■Säten ! Nu vă lăsaţi avutul în voia soartei Asiguraţi-vă semănăturile şi VIILE în contra pun Inspectoratul General al Soc. figurarea Românească şi ţărănească din Iaşi, str. Lapu­n­e­mii 4® care vă acordă reduceri importante la prime şi mari înlesniri de plată. Asiguraţi-vâ de îndată—căci pri­ma e pe sezon — indiferent de data contractării. N. B. Avizaţi printr’o e. poştală şi veţi fi vi­zitaţi la domiciliu, moşie, vie, etc. A apărut: «Indicaţiile şi contra­indicaţiile eure! — La Karlsbad“ de Doctorul Dr. Graur medic balneolog la Karlsbad. Lucrarea se adresează medicilor practicieni. Preţul lei 40.—Editura .Adevărul“ Ciorapi mătase, muslin şi voal | Adesgo, Tramnit, Trei Coroane, | Oreco în 60 adori moderne.­­ Şosete fine Fii d’Ecosse dife-­­ rite mărimi cu Lei 25 per. Mănuşi de piele Glace fine Lei 185 per. Cămăşi bărb. piepţi pupii« 2 gulere Lei 165 buc. Chiloţi mătase de vară lei 25 p. Ciorapi Muslin fără defect Cravate fine, fulare ultimele noutăţi găsiţi la Magazinul F E M I N Au ALBERT STERN Iaşi, str. Ştefan cel Mare 15 (vis-a-vis de str. Lozonsky) » VIŢE DE VIE altoite bine selecţionate vinde cu 8­iei firul piniera d-lui NEGRUZZI lac­­ul Tricol Iaşi Ateu No. 1. Phi-Pi-Po marcă renumită, garanție deplină Prețul: 6 lei bucata. LOTERIE autorizata de Stat Cea mai mare Cea mai serioasă Cea mai sigură Este incontestabil Loteria Societăţii Spitalului Public Evreesc Cluj Câştigul cel mare Un Milion plăti­l integral în afară de alte câştiguri în valoare totală de 2.700.000 lei. TRAGEREA IREVOCABIL la 20 Mai 1930. Creţul Banul lass întreg Î&6 lei Desfacerea centrală PROVIDENŢA Strada Ştefan cel Mare No. 36 HENRI SUŢU In ziaristică.—In politică.—In avocatură Moartea întru’un accident de automobil, a hai Henri Suţu, nu reaminteşte pe cea a lui Stejărel Ionescu. Şi regretatul Suţu a fost în vremuri ziarist şi încă ziarist profesionist Intr'o bună dimineaţă George A Scorţescu directorul şi proprie­tarul ziarului „Evenimentul“ aduse pe Henri Suţu (cu care era în­rudit), la redacţie,­pentru a se de­vota breslei, Suţu a rămas şi se achita conştiincios de atribuţiunile lui. Nu neglija însă nici studiile Universitare . Şi tot muncind la gazetă luă licenţa în drept. Din gazetărie trecu şi Barou şi din acest moment începu ascen­­ziunea lui Suţu. Deveni curând avocat de mâna întăia, specialist în comercial. Avea şi aplicaţie pen­tru întreprinderi şi deveni bogat . A fost unul din fondatorii par­tidului poporului la Iaşi. Şi scriind aceste rînduri, am pe biroul meu, o carte poştală cu cîteva cuvinte măgulitoare pentru mine; — carta poştală, ilustrată cu fotografiile a trei prieteni: d-nii I. Petrovici, Petru Dragomirescu şi Henri Saţu. Toţi trei au plecat dela partidul poporului. Petrică Dragomirescu s'a dus la liberali, şi­­. Petrovici la naţional-ţărănişti. Henri Suţu nu s-a mai înregi­mentat fel nici un partid. L-am întrebat, nu de mult, pen­tru ce, şi mi-a răspuns: — „Prefer să trăesc la Paris, de­cât să cheltuesc pentru po­litică“.* Henri Suţu a fost o forţă în baroul din Iaşi, şi se număra prin­tre puţinii care se încumetau să înfrunte pe marele Matei Canta­­cuzino. Sunt ani de atunci. Un ban­cher, M. Jurist, vorbind într’un cerc de avocaţi, zise despre Henri Suţu : —Ja un mare avocat , dar eu numi angajez nici o dată“. — De ce ? —„Pentru că, (răspunse banche­rul) nici­odată nu încasează ono­rarul după importanţa procesului, ci după starea clientului şi după nevoile sale personale" . Henri Suţu, a fost un om con­ştient de forţa lui. Societatea pierde un element din cele mai distinse. Dan. CRIZA PE PiAJA HJŞMl Scăderea chiriilor la magazine Huşi 30.­Din cauza accentuatei crize economice şi a pronunţatei lipse de numerar, care a avut drept rezultat o îngrijitoare stag­nare a comerţului husan, preţul chiriei la magazine şi la locuinţe în oraşul nostru a scăzut simţitor. Numărul comercianţilor se re­duce succesiv. Din această cauză au rămas de Sf. Gheorghe mai multe imobile pentru magazine, în centrul Hu­­şului, neînchiriate. Proprietarii, spre a evita o com­plecta neproductivitate a proprie­tăţilor lor, au redus­ preţul chiriei la o proporţie ce atinge circa 40 la sută mai puţin ca în anii pre­cedenţi. Leontin ECOURI x Hymen. — In elegantele sa­loane ale D-nei şi D-lui Nathan Wachtel din localitate s’a celebrat ori în cerc intim cununia religioa­sa a dragfiiaşei domnişoare Blanch­e Antoinette Wachtel cu Domnul Richard Ortony Viena. Din selecta asistenţă am re­marcat : D-aels şi D-nii: Nathan Wach­tel, Solomon Brauner, Bernhard Wachtel, W. Schoenblum, avocat Heine Stein, Heinrich Wachtel, Izu Wachtel, Isak Gheltzer, Bern­hard Brauner, Doctor Philippe Wachtel-Paris, Nathan Weissman, H, Marian. Doamnele: Inginer Pălăriere- Bucureşti, C. Săteanu, Giselle Kle­­per-Galaţi, Neculcea. Domnişoarele: Angely Pălărieru- Bucureşti, Sylvie Mignette Wach­tel, Lily Iaroslavici-Bucureşti,Soia Şuteanu, Nelly Alice Wachtel, Jetty Weissman şi Uzi Kendler-Roman. Domnii: Doctor Smilovici-Wra­­tislavius, Avocat Elias Wachtel, Avocat Hugo Schoenblum, Marcel Ungar, H. Gold, Max Şaraga-Bâr­­lad, Siegfried Schoenblum, Floria Kendler-Roman, Leon Ungar, Io­nel Davidescu şi Batica Toma. După miezul nopţii, în sunetele muzicii şi a urajelor asistenţei, tâ­năra pereche a părăsit Iaşul pen­tru străinătate, iar zoriile zilei au făcut pe asistenți să se despartă de o noapte frumos petrecută. 29 April CAMERA — D. Vaida citeşte mesajul prin care se prelungeşte sesiunea parlamentului până la 31 Mai inclusiv. D. ministru Raducanu anunţă că serviciile publice nu vor lucra de 1 Mai.# LA SENAT d. ministru Costă­­chhescu, răspunzând unei comuni­cări, spune că tineretul nostru trebuie să se lase de agitaţii şi să se ocupe de carte. Lucrările Partasian­ INFORMATION!­ ­ Precum am anunţat ieri, prin foi speciale, distinsul ieşan Henri Su­ţu şi-a găsit moartea într’un accident de automobil. Accidentul fatal s'a produs pe şoseaua Piatra-N.—Tg. Neamţ, la panta dintre Crăcăoani-Bălţă­­teşti. Maşina s'a sfărmat de un stîlp tar Henri Suţu fi fatorul Canatari ţinescu au fost ucişi pe loc. Corpul regretatului va fi adus la Iaşi.­­ Gimnaziul din Tg. Fru­mos., Se aduce la cunoştinţă mem­brilor comunităţii şcolare a gim­naziului din Tg. Frumos, că în ziua de 4 Mai 1939 ora 3 p. m. se va ţine în localul gimnaziului adunarea generală ordinară cu ur­mătoarea ordine de zi: 1) Darea de seamă despre ac­tivitatea şi gestiunea comitetului şcolar în cursul anului 1929. 2) Examinarea şi aprobarea propunerilor comitetului şcolar. 3) aprobarea bugetului de ve­nituri şi cheltueli pa anul finan­ciar 1930. 4) Chestia construcţiei noului local de gimnaziu, etc. Dacă în acea zi, nu vor fi pre­zenţi numărul de membri cerut de lege, adunarea se va ţine cu orice număr de membri în ziua de 1 Mai la aceiaşi oră.­­ Pentru ziua de 1 Mai, Aso­ciaţia locală a Funcţionarilor d® Bancă, a luat hotărârea ca împre­ună cu organele în drept să în­treprindă o razie pe la Bănci și să constate dacă repauzul legal din acea zi se respectă. ------- ....um m ui« i wimnn,, i«».-----­ LUPTA PENTRU INDEPĂRTAREA CONFUZIUNEI SUFLETEŞTI (Continuarea din pag. I-a) sunt încercările de lămurire a ce­lor care vreau să ştie ceva, şi să-şi îndrepte activitatea zilelor­­ spre ajungerea la ţintă ieşită toc­mai din conştientă deliberare a ingtiior,trei ior. Sunt acei cari luptă pentru sta­tornicirea în zarea vieţei obşteşti, a unui ideal care să fie înfăptui­rea ecourilor sufleteşti ala celor mai mulţi din obşte. Este tocmai ceea ce de zece ani face Ateneul Tataraşi. A face istoricul acestor zece ani, ar fi tot una cu a schiţa li­nia spirituală tocmai a activităţei de limpezire idealistă a vremei in care trăim. Lupta pentru îndepăr­tarea confuziunei sufleteşti, lupta pentru risipirea ceţei înăbuşitoare, care stă încă, întocmai ca o les­pede grea aruncată de vreme peste uşa închisorii în care un suflet vrea să iasă la lumina unui ideal. Şi Ateneul Tataraşi şi-a h­at încă dela înfiinţare sarcina ca, prin a­­ctivitatea lui să purceadă la con­solidarea sufletului nostru obştesc. Cum? Intr'o vorbă, prin punerea in culcare a aurului nostru naţio­nal, risipit pe toate văile nepăsă­­rii noastre, şi prin toate gunoaiele stricăciunilor noastre. Ştiţi mai bişa ca mine, care au fost trudele, care au fost jert­fele, dar ştiţi şi cari au fost iz­bânzit­e. Zi cu zi, ceas cu ceas, Ateneul Tataraşi a adus prin acti­vitatea hii, zori de limpezire şi zori de nădejde. Elini de entuziasmul acela inte­rior, care singur creaza valori sufleteşti, conducătorii lui, încă din cel dintâiu timp, nu s-a mul­ţumit să-şi inchidă activitatea peste întinderea întregului suflet naţio­nal. Şi atunci, cutremuraţi de un cu­raj fior, am putut sta faţă la a­­cele minunate călătorii sufleteşti ale ateneiştlor tătărăşeni. Nicio­dată până la ei, nu s-a realizat o atât de puternică şi continuă acti­vitate spirituală pentru fixarea în orizontul vieţei obşteşti a idealu­­lui consolidarea noastre naţionale. Nu este aceasta vorbă de en­tuziasm ocazional, ci vă rog să credeţi că, în ceia ce mă priveşte, este un adevăr sufletesc acela pe care o grăesc acum. Căci, cum să nu fim cuprinşi de cel mai pur entuziasm, când ne aducem aminte de frumuseţa plină de eroism şi de avânt, al acelor descinderi ale Ateneului Tataraşi, în Ardeal, în Basarabia, şi chiar în bătrânul Vechi Regat ! Cum să nu ne simţim sufiet la eutreetate de cel mai duios fior, când amintindu-ne acestea, parcă vedem cu închipuirea cum stolul de porumbei albi ai iubirei şi a prieteniei sufletelor noastre, se sco­­boară peste sufletele fraţilor noştri basarabeni, ardeleni, bucovineni, aducând mult dorita şi plina de roade, împăcare . Dar Ateneul Tataraşi a mai făcut încă o lucrare, pentru care nu există altă vorbă de mulţu­mire, de­cât întreaga noastră iu­bire şi admiraţie. Ateneul a dus Basarabia in Ardeal. Au fost aco­lea ceasuri de profunde ameste­curi sufleteşti, de topire şi adân­curi,—de fondare sufletească. Cum să nu fim cuprinşi de cu­rate simţiminte, când avem la în­­demâna sufletelor noastre priv­eşti atât de înviorătoare, atât de mari şi atât de fixe. De­sigur între pârghiile noastre sufleteşti—naţionale, care în vre­mea de după râxbom s’au pus în slujba ridicărei unui ideal în ori­zontul vieţei noastre obşteşti, A­­teneul Tataraşi stă in frunte. Direcţia Educaţiei Poporului, ca­re are ca ţintă tocmai punerea în mişcare a tuturor mijloacelor prin care să ajungem a s® pune în valoare puterile cele adevărate ale sufletului nostru naţional, m’a însărcinat să viu a Ici, Să aduc sa­lutul şi îndemnul ei,—floarea albă a dragostei, a credinţei şi a prie­teniei. Şi ea totdeauna, în asemnenea clipe, care par a consfînţi o muncă blagoslovită, noi rugăm pe Dumne­zeu, ale cărui smerite unelte sun­tem, să ajute Ateneul Tatarasi și să-i hărăzească drum de lumină spre slava Neamului nostru, întru cele de Sus. AL. LASCAROV-MOLIn Crema de­­ Khasya vârât talisman al numine­zii Farmacia Pofiak. | ­­MÂNE DIMINEAŢĂ ÎN SALA „TRIANON" DISTRIBUIREA PREMIILOR „HIGH-LIFE“ PENTRU CETITORII „OPINIEI“ Mâine Joi 1 Mai, la ora 10 dimineaţă, în sala cinema Trianon va avea loc distribuirea premiilor oferite de marele magazin „High Life“ din str. Lăpuşneartu cititorilor ziarului „OPINIA". IATĂ PREMIILE CARE SE VOR DA FERICIŢILOR CÂŞTIGĂTORI­­ 1 premiu (numerar) de . . . 10.000 lei 2 premii (numerar) a câte . . 5.000 lei 5 premii (numerar) a câte . . 0000 lei 10 premii (numerar) a câte . . 500 lei Un splendid costum bărbătesc din stofă engle­zească, executat în atelierele High-Life, de renu­mitul coupeur Manger. 3 metri stofă englezească, prima calitate, pen­tru o rochie de damă. Una elegantă geantă de piele, pentru damă. Un fin port-vizit de piele. Trei cravate „Klotz“, ultimul model. 6 perechi ciorapi bărbătești, calitate superioară, noul reviste literare apărută în localitate. Semnează proză şi ver­suri Ad. A. Polak, Z. Desmond, Jean Pascal, Const. Scaevola, L­­esky, Zaldes şi alţii. In rest, ştiri, glume, bibliografie. In patru pagini de formatul „Biletelor da Papagal“, revista costă trei lei. Poasada Cadiasa a dat de rest cu temeți patenti» la sail Ao f»rsoaato­­cari. Safari» aaliftfcregS de diferita lasSrnitu Rf plămrte ?t de srrsset tort­­ale plet­­matUle. fcrefjilia $ alte eafertpti n pîăcuia da asten esa cedreazA Imediat Stia mkiea remarc feil­otmiUvs. Ea sts » pealfc poofunda «Set un ait fd da remediu și poate fctrebulatata ce testă toorederea. I fee« sa Streetess tedssA, roindK­imila Vindecă imediat «czcaic, aojca, bai Et-r-te, ibraBcaHL ulcerctc, erupţii urticaria, petei», hemorob­iL Viril țîn­a, jreaa, tacturile, ggjtuataril rănile, ursarii«, abcesele, cresti „O­P­I­N­I­A“ LITERARA SI ARTISTICA (Continuare din pagina l-a) cui se frământa în scaune şi ob­servam cum îndură un adevărat martiraj. Dar eroismul era peste puterile lui. Şi încet-încet lumea a început să părăsească sala. Atunci, un domn mai în vrâstă s’a ridicat dela locul lui şi cu o voce pu­ternică, s’a adresat celor ce ple­cau ! — Vă rog, fiţi politicoşi, lăsaţi întâi să iese femeile şi copiii!.. Oraşul pictorilor Altădată patria pictorilor era con­siderată Italia. Şi in ordine urmau Olanda şi Spania, care deaseme­­nea au dat un număr impozant de maeştrii ai penelului. Astăzi aceste trei ţări şi-au pierdut celebritatea lor de odinioară. Intr’o măsură destul de redusă, Italia îşi mai păstrează gloria trecutului. In schimb, Franţa a ajuns în prezent pe primul plan. Bine­în­ţeles actualmente nu se consideră calitatea, fiindcă în genere pictorii de astăzi şi-au transformat arta în comer­ţ. E vorba deci numai de număr, de cantitate. Şi din acest punct de vedere Franţa deţine re­cordul. O statistică recentă a sta­bili că numai la Faris trăesc as­tăzi peste 40.000 pictori. Un ade­rat oraş de profesionişti ai paletei . Fata pudică — Mamă, când urc scările la Universitate, cei care stau jos îmi văd picioarele. — Atunci, tu trebuie să faci ca și când n'ai observa nimic. ■— Bine, dar când eu mă fac că nu observ nimic, ceilalți se fac că observă, că eu mă fac că au observ nimic.« Reviste A apărut No. 27 din „Revista generală de poliţie, admin­straţie, finanţe, industrie şi comerţ“, da subt conducerea d-luî Z. Bezescu. Colaborează d-nii Const. Bacalbaşa, Aurel Vasilescu, A. V. Jurist, To­­mescu-Baciu, A. V. Stîncă, Tă­­fingescu şi alţii. Din bogatul material al revistei, remarcăm în­deosebi articolele publicistului ieşan George G. Maxim (însoţite de fotografia acestuia) intitulate „Ac­triţa Gaby Deslys" şi „Ţiganul la spânzurătoare“. Publicaţiunea se prezintă în bune condiţiuni teh­nice şi redacţionale. ro „Săptămâna" este titlul unei INFORMAȚIUNI x Mâne 1 Mai fiind re­­paos legal (sărbătoar­ea mun­cii),­­numărul viitor al „„ Opi­niei“ apare Vineri 2 Mai.­­ Ieri a fost arestat la Bacău brutarul Al. Carian din Secueni care este acuzat că și-a dat foc brutăriei asigurate pentru suma de 200.000 lei Deasemenea a fost arestat­­ locuitorul Joje Sterian din Domniţa Mare, acuzat că a dat foc locuin­ţei lui, asigurată pentru 180.000 Ies. „ Din cercurile guvernamentale se anunţă că guvernul se află in posesia unor oferte ale capitaliş­tilor akmdefi, pentru mari co­menzi şi lucrări. S-au produs o­­ferte similare de la unii capitalişi elveţieni. Ofertele se află în stu­diu. „ Duminecă s'a celebrat la Ba­­cău, căsătoria civilă a d-rei de. Scfareibman, medică la spitalii „Dr Ghelerter" din Iaşi, cu d. in I­iner Ghelfan. Martori au fost d-na dr. Schreibman— Galaţh şi farmer­ist Aberbuch-Bacău.

Next