Opinia, noiembrie 1930 (Anul 26, nr. 7048-7073)
1930-11-01 / nr. 7048
ANUL XXV! No. 7048 Roitor! abonamente Lei 1000 . . . * pe un an „ 500 ... . 10 luni .. 300 . . . . , 3 . ATELERELE TIPOGRAFICE: LĂPUŞNEANU 37 3 LEI EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN SAMBATA 1 NOEMBRIE 10*? A N U N C I U R I se primesc la toate AGENŢIILE DE PUBLICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi.— Strada Lăpuşneanu 37 Redacția 391 Administraţia 394 Serviciul de noapte 307 . PARLAMENTARISM ȘI CONTINUITATE... De la zece octombrie avem un guvern nou, care va „continua“... activitatea celui vecinu. ... tot așa cum am avut, acum un an, un regent nou, care a continuat până la pensie... celebra pensie, care nu se va reduce, desigur, cu ocazia reducerilor ce se proiectează. Regentul de acum un an, a fost ales, „cu atâta măiestrie, măreţie, respect de parlamentarism şi de deferenţă faţă de reprezentanţa legală a Monarhiei“, din cât nimeni nu i-a contestat D-lui Maniu paternitatea operei acesteia. In „preludiile" sale, în trăsături generale, în conversaţiile şi declaraţiile sale publice, D-na C. Stere. Unul din puţinii cunoscători, de muit timp, de aproape şi din diferite şi grele împrejurări, al D-lui Preşedinte — confirmă această paternitate. , Acum, aproape în ziua aniversării Regentului de acum un an, însfătuirea parlamentarilor — tăriţişi smeriţi, ca şi la alegerealui Sărăţeanu, „cu priviri galeşe 'de )'fecioară, cu augustă sere nitate, cu politeţă ondulatorie, cu suavi•’*' tale de voce mieroasă, de nimic turburată, cu cele mai bune intenţii, destinate a pava iadul, in 'ejjrijiocul ritualului ceremonios, ca unoscuta-i incapacitate de a merge pe o cărare dreaptă şi luminoasă, ca mateminie pentru căile subiţei*Şi întortochiate, pentru ereinţii ih tenebroase şi pentru asasinatele morale“ — ar zice D-na C. Stere — D-na Preşedinte şi-a asumat pe faţă paternitatea noului nostru guvern, cu acelaş respect de parlamentarism şi de parlamentarii prezenţi, ca şi acum un an, când D-nu Maniu a acuzat pe Regentul Sarâţeanu, pentru ca să-i depuie jurământul de credinţa Ca să dovedească continuitatea, de către guvernul Mironescu, a guvernului Maniu, D-na Preşedinte a adus în faţa parlamentarilor o serie de dovezi, care constitue in acelaş timp şi elogiul activităţii lui şi a lor.„Ce am făcut în aceşti doi ani se întreabă D-na Preşedinte ? şi răspunde prompt : „am întronat voinţa poporului, am distrus legenda, că in ţara noastră este un singur partid—partidul liberal, am restabilit ordinea dinastică“. Evident, nimeni din parlamentari n’a îndrăznit să amintească d-lui Preşedinte că nici odată nimeni ca d-sa, n’a fost în stare să compromită „voinţa poporului, prin demisii în alb, prin sinecurism, risipă, voiajuri, Lupeni, Borşa, impozite, concesii, dezorganizare şi sărăcie ; nimeni nu i-a amintit că d-na Maniu cu partidul, parlamentul şi guvernul său au dovedit, mai mult ca oricine, prin contrast, că partidul liberal este într'adevâr un partid de guvernământ serios şi capabil , iar cât priveşte ordinea dinastică, nimeni nu a îndrăznit să-i amintească de manifestul, dat de guvernul Ştirbey, cu aprobarea expresă a D-lui Maniu şi cu semnăturile D-lor Halipa şi Iunian, de jurământul guvernului faţă de Regenţă, de alegerea şi jurământul faţă de D-nu Sărăţeanu, nici de articolul „Sperjurul“ din preludi.re D lui C. Stere. „Cu impecabilitate nestrămutată de a răzbuna orice încercare de a-i zdruncina autoritatea1, „cu privirea rece, de fermitate de oţel, fără milă, fără considerente de sentiment omenesc, ad majorem Dei gloriam“. (ar zice D-nu Stere) D-na Preşedinte „a amintit că atunci, când principele Carol se găsea la München, în baza legătur lor, ce (D-nu Maniu) avea cu guvernele străine, putea opri venirea" Prinţului... Numai dacă ar fi vrut... Dar n'a vrut... şi de aceia Lui îi datoreşte recunoştinţa partidul, parlamentul, guvernul şi naţia, care au fost puse astfel în poziţie de a restabili ordinea monarhică în România mare. In realitate deci, paternitatea restabilirei ordinei monarhe în ţară ar aparţine tot D-lifi Maniu..., pentru că n’a vrut, cu ajutorul guvernelor streine, cu care era in legătură, să o oprească... înţelegeţi deci paternităţile şi continuităţile D-lui Maniu şi datoria de recunoştinţă faţă de D-nia Sa, care, după cumi laşii să se înţeleagă D-niă Sa, lipseşte de undeva, — lucru, care Pa scârbit, din scarbă s'a îmbolnăvit, iar din boală a demisionat, dar evident numai până la vindecare, când recunoştinţa, ce i sa datorează „pentru că n'a vrut“... îl va readuce: la locul cuvenit... Toată lumea Pa înţeles pe D-na Preşedinte. Numai D-nu Mironescu susţine că guvernul său nu este provizoriu, până la vindecarea de scârba a D-lui Maniu, ci permanent, dar şi el vrea să conţinute opera guvernului D-lui Maniu. In acest scop va abroga în anumită măsură legea administrativă (doi prefecţi, mulţi primari, mulţi funcţionari, directorate, consilii sinecure), legea spirtului (cu gărzile financiare), legea, caselor autonome (cu multe consilii şi deficite), legea organizării ministerelor (deja s-au suprimat mulţi subsecretari) şi altele ; va suprima , în anumită mără,ură sinecurele consilierelor tehnici şi altor paraziţi, înfiinţate de guvernul Maniu , va reduce în anumită măsură cheltuelile budgetare, mărite de parlamentul D-lui Maniu. . Toate acestea, făcute cu ajutoru’! aceluiaş partid, aceluiaş parlament şi aceluiaş guvern,—se cheamă, de când s’a întronat sistemul canonicilor din Blaj la noi,— operă de parlamentarizm și continuitate ! Observer Actualităţi politice Liberalii şi parlamentul St fac presiuni asupra d-lui Vintilă Brătianu ca liberalii să reintre în parlament. Bănuim că, până in cele din urmă, presiunile vor reuşi. Liberalii au spus, sub diverse forme, că parlamentul e compromis; că nu reprzintă realmente naţiunea, că nu-l recunosc. Dar s'a produs un mare eveniment Acest parlament a proclamat pe Regele Carol II. Ca omagiu faţă de Coroană, liberalii vor trebui să reintre in parlament, pentru scurtul timp cât va mai fiinţa. In caz contrar, platitudinea lor la Palat s'ar rod considerabil... Institutul de conversiune Se anunţase că institutul de conversiune se va înfiinţa cu capital efectiv de 3 miliarde lei (de unde ?), apoi că acest capital va fi numai de 300 milioane (ce deziluzie !). In orice caz, capitalul va fi prea mic, faţă de miliardele datorii care cer convertirea. Şi încă se mai vorbeşte că institutul va acorda credite noui (adică, a avortat complect Creditul agricol). Ce va reuşi Institutul? (dacă se va înfiinţa). Va face unele înlesniri câtorva favoriţi naţionalţărănişti ? Dar problema nare a minei plugarilor rămâne deschisă şi înfricoșătoare . Prinţesa Giovanna îl dorea pe prinţul de Wales ? Un ziar comunist din Germania publică versiunea că prinţesa Giovanna s'a căsătorit cu regeie Bulgariei, din ordinul lui Mussolini care ar avea anumite interese în Balcani. In realitate, prinţesa nu dorea această unire, şi cea mai bună dovadă in acest sens, ar fi faptul că altădată ea a refuzat categoric cererea regelui Boris. . Prinţesa Giovanna nutrea în schimb o admiraţie deosebită pentru prinţul de Wales. In această direcţie s’au întreprins tratative discrete, dar moştenitorul Angliei a dat un respuns negativ. Atunci d. Mussolini „a pus ochii“ pe tronul Bulgariei. Şi partida s-a făcut, în ciuda tuturor impedimentelor sufleteşti şi religioase. De altfel versiuni similare cu aceasta, publică mai toate ziarele potrivnice fasciştilor. I Binecuvîntarea suveranilor bulgari Catedrala Alex. Nevski din Sofia in această catedră perechea regală bulgară primeşte astăzi a doua binecuvîntare, aceia a bisericii ortodoxe. Apoi se vor desfăşura mari serbări în toată ţara. h in tomtA cum e a Biserici—zgârie nour*. — La New-York sunt pân în prezent cinci biserici în formă de zgârii - nori. Cea mai înaltă are 35 etajel Cum însă americanii se întrec incontenit în recorduri, se construesc actualmente alte două biserici, care vor avea, una 41 etaje și alta 47. Faptul interesant este că în aceste clădiri uriaşe, biserica e la parter, iar etajele sunt locuate de particulari, ca orce casă obişnuită într’o asemenea biserică pot încăpea 15.000 persoane. Pot încăpea ! , deobicei, insă, lăcaşurile nu sunt prea aglomerate, fiindcă americani sunt puţin religioşi. Dur evreii din New-York- mt-ar sä se lase mai prejos. Şi de aceea comunitatea israelită de acolo a hotărât să construească o sinagogă în formă de zgârie-nori, cu 36 etaje. Şi apoi, probabil, va urma o alta cu 40 etaje. Sistemul e adecvat pentru lăcaşurile sfinte, care prin înălţimea lor fantastică, tind să se apropie cât mai mult de Dumnezeu!... * Animale care cântă... — Un fabricant de instrumente muzicale din Londra a inventat un mic fluer pentru animale. S’au făcut câteva experienţe care au dat rezultate surprinzătoare. Instrumentul respectiv a fost introdus între dinţii unor câni, pisici, epuri,...Şi numai prin actul respiraţiei, animalele reuşeau cu ajutorul acestui flueraş să execute cântece melodioase, în chipul cel mai perfect. Astfel, s-a organizat pe scena unui teatru un „concert zoologic“. Animalele au fost foarte disciplinate şi au cântat cu deosebita îndemânare. Bogătaşii au cumpărat asemenea instrumente şi se distrează acasă cu animalele lor, care le oferă concerte gratuite. * Căsătorit de 18 ori.—La Rochefort (Franţa) a fost arestat un anume Robert Dulăi, care s-a căsătorit până acum de 18 ori. Bărbat tânăr şi frumos, Robert reuşea să seducă lesne femeile pe care le cunoştea. Apoi se căsătorea cu eie, obţinând astfel o existenţă comodă şi plăcută. Aventurierul avea două neveste la Dieppe, şapte la Paris, cinci la Bordeaux şi câte una la Marsilia, Lyon, Havre şi Brest. El făcea câlătoriL^gtdate,şjjSe a-şi vizita . toate ^piflele triDar în celedin urmă & fost descoperit, iar irriprerisent toate soţiiie l-au reclamat justiţiei. Şi nu e lucru uşor să te lupţi cu 18 femei !... Edison şi ţigările de gumă. Ziarele americane povestesc această nostimă intâmplare din viaţa lui Edison. Celebrul inventator a constatat într’o zi că cineva îi sustrage ţigările din cutia de pe biroul său. Pentru a păcăli pe hoţul necunoscut, Edison s’a înţeles cu un fabricant să-i confecţioneze ţigări cu tutun amestecat cu bucăţele de gumă şi lemn. Au trecut câteva zile şi inventatorul s-a întâlnit cu fabricantul respectiv. „Sânt supărat pe d-ta , mi-ai trimis nişte ţigări mizerabile“. Fabricantul i-a amintit de convenţie şi de trucul aranjat pentru hoţul clandestin. Atunci Edison a recunoscut sincer: „Iartămă, dragul meu, am uitat planul nostru şi am fumat cu toate ţigările de gumă. Gândeşte-te însă, am împlinit 84 anii“... Edison e deci scuzabil... ECOURI DIN CAPITALĂ Privelişti tomnatice. — Criza. — Bursa cocotelor Toamna, acest sumbru anotimp şi-a început activitatea în Bucureşti, într'un mod necruţător. Plouă, plouă mereu. O ploae deasă, rece şi măruntă care pătrunde până la oase şi efectul ei — indispoziţia — până în cele mai tainice cute ale sufletului. Nu te poţi mişca nici până la cel mai apropiat tramvai sau autobuz, şi această stănjenire a actvităţii te predispune la o stare de apatie cu consecinţele ei. Şi totuşi, acest anotimp posomorât îşi are şi avantagiile lui. Abate-te numai pănă la Palatul Poştelor şi vei vedea impozantul hali al acestui edificiu plin de o împestriţată lume de ambe sexe care, sub pretextul, că se adăposteşte aici pănă la încetarea ploaiei — eveniment ce ar putea surveni şi peste trei zile—se amuză destul de plăcut, fără a simţi trecerea orelor. Şi vă asigur că pentru mulţi şi multe această ploae aduce o recoltă îmbelşugată şi amintiri ce se vor depăna multă vreme. E doar recoltă de toamnă ! Sft. Dumitru este anul acesta pentru proprietarii Capitalei, un aducător de ghinion. Mii de locuinţe au rămas neînchiriate, şi aceasta numai datorită încăpăţănărei proprietarilor care nu vor sau nu pot să priceapă că diminuarea resurselor de existenţă ale cetăţenilor, du£p implicit a o oftşnire a vieţei şi deci şi a chiriilor. Ei uită că nu există cetăţean in această ţară care să aibă azi aceleaşi resurse pe cari le-a avut în anul trecut şi care să poată conta cu menţinerea pe cel mult şase luni a resurselor actuale. Nevoind să reducă din preţul chiriei o cotă de cel mult 15—20 la sută, dânşii se văd azi în trista situaţiune de a rămâne cu imo- bile întregi neînchiriate, reducându-şi astfel veniturile cu 1000 sută. Criza crește pe zi ce trece. Sunt mari magazine pe cele Victoriei și Lipscani care nu încasează într'o zi nici măcar cât le costă iluminatul. Se utilizează tot soiul de mijloace pentru a se atrage clien-tela, dar fără nici un efect, căci f (Continuarea în pag. II-a) OPINIA-tr LITERARA Sl ARUSITIA mare... însemnări pentru o nuntă regală... Căsătoria regelui Boris a iost un generos subiect pentru amatorii de discuta. Aşa dar, în ultimele file, femeile au erut pronspăt material pentru conssrteţUÎs tot, In genere, nu prea agârcite. Rând Mand, s a comentat nunta, «iMâ Şi toată gama de fapte dinainte n et după momentul nupţial. Desigur insk, ||iaM a interesat mai mult au fost, ea dejmciu în toate ocaziile, amănuntei«e cercte, intimităţile delicate. Şi pe această finit a discu iilor, s'a plasat avenul că pxhituă Siovarina ar fi devenit regina Bulgariei împotriva voinţei ei. In ce măsură acest svon corespunde adevărului, nu se pot face afirasaţiuni precise. Vlăstarele regale insă, in genere, urmând o tradiţie strictă, nu pot accepta un mariaj decât o echivalentă nobleţă a sângelui. Şi In asemenea condiţiimni, e firesc poate ca unirea de persoana că nu însemne şi o îngemănare de suflete. Prinţii au avere, rang, glorie, satisfacţiile cele mai numeroase şi mai variate. Dacă soarta le-ar fi rezervat şi comoara liberă a dragostei, ce ar mai fi putut pretinde vieţii ? Destinul însă nu prea degtdla doar cu favoriţii lui. Prinţii nu pot iubi decât după vocea sângelui şi a culiselor diplomatice. Iar muritorii de rând găsesc astfel o palidă şi răutăcioasă consolare, acea mângâiere egoiştii de a şti cu fericirea care nu se ascunde într'o rochie banală, nu vine nici după mătase trenei princiare... i. b. .şi fapte Arghezi şi laşul In ultimul număr din revista „Adam“, d. Tudor Arghezi publică un interesant articol intitulat „Israel“. In acest articol, găsim următorul pasaj cu privire la Iaşul de astăzi: „La Iaşi, am cercetat vastele cartiere de mahala, construite din moloz, mucavale şi mucegai, mucleite cu materiale umede şi provizorii. Doi, trei, poate patru şi cinci kilometri i-amstrăbătut, apăsaţi de groază. Am vazut curţi, sute’ de curţi, ca ptat« 7,»adori di» cenuşare stricata , oaminii reduşi la a şaptea parte din om, priviri sleite de o descurajare chiorâşe, copii jerpeliţi şi strâmbi, mame de zdrenţe, ca păpuşile de bilet, bărbaţi nişte mături uzate până la coadă. Nicio speranţă, nicio agitare, o agonie acceptată, împărtăşită şi ochi care se uitau la noi şi fizionomii, parcă zgâriate cu un cui pe păretele umed şi şterse cu palma, pentru a se încerca în (Continuarea în pagina II-a) mai puţine serbări şi petreceri E vorba de Germania. Şi acolo criza se resimte destul de puternic, provocând severe dificultăţi statului şi populaţiei. De aceia guvernul german a dat un comunicat, în care spune : Având în vedere marile nevoi prin care trece ţara, am hotărât, să suprimăm aproape toate serbările. Vom menţine numai festivităţile strict necesare, cele de covârşitoare importanţă pentru istoria şi tradiţia noastră naţională. Solemnităţile de mai mică însemnătate ca şi manifestaţiunile publice care nu vor fi absolut trebuincioase, nu vor mai avea loc de astăzi înainte Totodată, sfătuim populaţia întregii ţări să renunţe la serbări şi petreceri inutile, pentru a evita cheltuelile de prisos. Numai prin economie şi prin muncă cinstită, putem spera refacerea naţională. Oare acest util exemplu se potriveşte numai pentru Germa IDEI Şl FAPT! DE VORBA CU O CETITOARE UN CAZ DE CRIZĂ CONJUGALĂ C-ul Dv., stimată doamnă—caşul unii feme! nobile, care dupA 20 di ani de căsnicia a ajuns lMptat să-şi vadă cuibul transfer* Biat într'o temniţă un4* bărbatul rolul directorului atotputernic şi abuziv, iar soţia, acela al unui deţinut spoliat, — e într'adevar neînchipuit de trist şL„ foarte, foarte comun. Căci, cum «puneţi chiar Dv. î „Ia temelia contractului nostru Conjugal n’au fost puse nici interese materiale, dar nici dragoste n'a fost* I Şi unde n’a fost dragoste la 18 ani, deunde vroiţi să se ivească la 4Q1 Să ignorăm însă trecutul (în cazuri izolate şi precise n'ar fi deloc demn sfi căutăm a degaja vre'o morală socială). Oun, rău, frumos, dureros — pentru Dv. el nu mai există. Deci toată atenţiune pentru ziua de mâine, care nu e decât sfârşitul unei drame familiare. Bărbatul îşi facedatoria de coasperat: o parte din câştig o aduce nevestei legitime şi copiilor iar celaltă... Dar Dv. nu vă puteţi împăca, asemenea altor mii de femei, cu situaţia de guvernantă pentru copii. Sufletul Dv.—şi poate trupul— vor încă să iubească. Ne cereţi, deci, un sfat: ce poate face o mamă iubitoare, care nu vrea să nu mai fie şi soţie în plin sens al cuvântului ? E loc să facem aici o „mea culpa“. inarticolele consacrate căminului conjugal, n’am fost deloc ..cţ apoi am căutat intenţionat .,să exitam un răspuns precis la întrebarea : pot fi sacrificaţi copiii ! Aceasta din mai multe motive. Cunoaştem personal ce e dragostea pentru copilul tău şi nu am vrut să ne luăm o răspundere covârşitoare , căci logic am fi trebuit să ajungem inevitabil la concocluzia că în calea a două sufete îndrăgostite, copii sunt un amănunt ce poate fi neglijat Atunci veţi exclama Dv. care e soluţia ? N'am fi nepărtinitori şi cinstiţi, dacă nu v’am împărtăşi o părere foarte la modă. — Soţul încornorat închide ochii. Caută să înţeleagă, învocă scuze pentru făptaş şi iartă. Iar menajul îşi urmează cursul său de odinioară. Dar întrucât nouă ne repugnă asemenea leacuri ipocrite, vă spunem din adâncul inimii. Nu uitaţi că aveţi 40 de ani. Fiţi atentă; căutaţi să obţineţi o revenire a bărbatului. O femeie bună, cu demnitate multă, va şti să îmblânzească până şi o fiară sălbatecă, sau altfel... nu e femeie. Când veţi constata că e imposibil, căutaţi să vă daţi bine seamă . Cine e mai tare, soţie sau mama. Dacă învinge prima, ar fi inutil să vă arătăm drumul—acel drum care a făcut să vă dispreţuiţi bărbatul. Un drum care face dintr’o femeie tânără o destrăbălată, iar din una mai în vârstă—o caraghioasă. In cazul Dv. însă Firesc să triumfeze mama. Şi dacă se va întâmpla aşa, umilul nostru sfat este: