Opinia, februarie 1933 (Anul 29, nr. 7731-7754)
1933-02-01 / nr. 7731
ANUL XXIX No. 7731 abonamente Lei 1000 / 15M\ :•xr1OGRAFICE \ apusneau REFORM* ŞCOALEI ŞI EDUCAŢIA CETĂŢENEASCA Se spune că la ministerul de instrucţie se studiază modificări în structura organizării şcoalelor şi in special a învăţământului primar. Nu cunoaştem precis modalitatea aplicării principiilor cari vor călăuzi o reformă sănătoasă şi adaptată vremurilor. Ar fi de dorit însă, ca pentru noua îndrumare a şcoalei primare rurale, în special, să se găsească mijloacele materiale prin cari să se poată deştepta şi întări la populaţia satelor o mai adâncă conştiinţă de puterea învăţămîntului şi educaţiei, întru ridicarea şi punerea în valoare a vieţii individului şi statului , iar învăţătorii să fie puşi în condiţiuni demne pentru a-şi putea îndeplini intens rolul lor de educatori. Trăim vremuri de mari prefaceri sociale şi problema educabilităţii omeneşti se pune cu toată seriozitatea, în toată complexitatea ei. Este nevoie de o largă concepţie asupra educaţiei, în spiritul evoluţiei sociale şi a intereselor specifice ţării noastre. Acţiunea învăţământului şi a educaţiei trebuie să aibă ca obiect, nu numai influenţa lor asupra copiilor şi tinerilor generaţiuni, în şcoli, ci trebue să se întindă şi asupra omului de toate vrâstele, de toate stările şi în diversele situaţii ale vieţii, procurându-i-se surse puternice de instrucţie şi folosinţă şi pentru individ aparte şi pentru societate. Ne trebuie o disciplinare a conştiinţă cetăţeneşti, o educaţie serioasă şi cinstită care să determine o opinie publică justa, in nota realităţilor vieţii. Este timpul să ne gândim serios la pregătirea unor generaţi sănăoase din toate punctele de vedere, în sufletele cărora să reuşim a face să se simtă o Românie mai sănătoasă, mai bună. Pentru aceasta trebuie o supremă sforţare pentru a reuşi să unim inimile noastre minţile noastre şi voinţa noastră, combătând cu putere pulverizarea unităţii noastre sufleteşti şi fărâmiţarea sufletului naţional ce o constatăm cu multă durere în luptele zilnice duse de numeroasele partide şi asociaţii politice. Trebuie de pus problema şcoalei noastre foarte serios, pentru salvarea intereselor morale, economice, politice şi sociale ale neamului nostru , iar rolul învăţătorilor este nespus de însemnat în suprema sforţare ce trebue să facă, pentru a putea răspunde grelei chemări profesionale şi naţionale. Vom reveni într’o serie de articole asupra acestei importante chestiuni. Victor Munteanu MICI DISTRACŢII... i. u* I' Anunţ de căsătorie Intr’un ziar din București găsim următorul anunț matrimonial: „Doresc căsătorie cu o doamnă între 35 și 40 ani, cu zestre și o casă situată un cartier bun, cu venit sigur". Adresa?.. Dar, în definitiv, ce ne interesează numele și locul. Ceiace importă este conţinutul caracteristic al anunţului. Despre persoană se vorbeşte prea puţin. E condiţionată numai vrâsta între 35 şi 40 ani. Adecă, desigur, cam prin jurul cifrei de 50 ani, având in vedere că-i vorba de vrăsta unei ferni. In rest, — nimic. Anonimul doritor de menaj nu se gândeşte nici la calităţi fizice, nici la însuşiri intelectuale, nici dacă nevasta va cânta la pian, nici dacă va şti că gătească o friptură. Nimic, nimiciin schimb e mai dezvoltat paragraful zestrei. Şi în special al casei. Imobilul trebuie să fie situat un cartier bun şi să prezinte o sursă de venit sigur. Adecă femeia poate fi mai urâţică şi mai de ascuns, numai casa să fie frumoasă şi plasată rentabil la faţă. Ar fi poate motiv de glime şi ironii. Dar când ne gândim la vitregia vremii cu tot felul de curbe şi lipsuri, parca începem a înţelege de ce se gândeşte omul întâi la casă şi apoi la nevasta!.. ....şi tant*' Cele cinci monete Charlie Chaplin povesteşt într’un ziar Hollywood o amintire nostimă. Când era copil de 9 ani, mama i-a dat cinci monete şi i-a spus: — Cu patru cenţi să-ţi cumperi bonboane, iar al cincilea să-l dai unui cerşetor. Chariot ia banii şi se joacă în stradă până când o monetă cade într'un canal. — Mamă, am pierdut tocmai banul pentru cerşetor !... O epigramă primită la redacţie se adresează Unui dramaturg La piesele ce-ai dat Nu-s deşarte laude. Publicul e-aşa mişcat, mă uită să aplaude. Remediu Ginerele se plânge socrului că nevasta-i face zile fripte. — Ai dreptate, îi spune socrul. Dacă fiica mea nu se va purta cum trebuie, vino și comunică-mi. O voi desmoșteni imediat. Și... ginerele n’a mai venit. (Continuarea în pagina Il-a) I. b. Criza politică din Germania Vremea lui Hitler Actuala criză politică din Germania prezintă un interes deosebit. Se pare că a venit vremea să se încredinţeze conducerea statului in mânile partidului national-socialist, în baza regimului parlamentar,întrucât în ultimii ani acest partid s’a plasat mereu în frunte, prin voinţa votului obştesc. După convulziuni politice de luni de zile, preşedintele Hindenburg a constatat că nu-i altă ieşire decât să încredinţeze d-lui Adolf Hitler mandatul de a forma guvernul. Un guvern hitlerist ar avea avantajul limpezirei situaţiei în Germania şi chiar în Europa întreagă Hitlerismul a venit cu o ideologie şi o îndrăzneală nouă pentru vremea de astăzi. Suit la putere, acest curent va arăta măsura realităţii şi posibilităţilor practice din miezul lui, dacă aceste calităţi există. Se va lămuri şi Franţa ce fel de Germanie are în faţă şi la ce situaţie se poate ajunge. Se vor clarifica unele raporturi din Europa centrală şi poziţia faţă de Rusia comunistă. In interiorul Germaniei se va preciza regimul economic şi social, în această ţară industrială cu atâta muncitorime organizată. In fine, se va vedea dacă există o capacitate practică şi actuală a hitlerismului. Şi un caz că nu,—se va destrăma un curent care ar fi un produs al psihozei unui popor secătuit de lipsuri şi rănit în orgoliul naţional. Şi — într’un caz sau altul — Germania se va linişti, având împrejurări mai potrivite pentru refacere.. 3 LEI EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN MERCURI 1 FEBRUARIE 1933 A N U N C I U R I se primesc la toate AGENŢIILE DE PUBLICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI laşi. — Strada Lăpuşneanu 37 Redacţia 301 Administraţia 394 Serviciul de noapte 36? Telefoane Ex-kaiserul Wilhelm a împlinit 74 ani Ex-kaiserul Wilhelm a împlinit 74 ani, cu care prilej a avut loc o serbare intimă la castelul din Doom. A luat parte toată familia imperială împreună cu ex-kronprințul, fapt care desminte zvonul lansat de unele ziare germane că ex-kaiserul ar fi supărat cu fiul său. Se menţionează că fostul împărat a primit cu ocazia onomasticei sute de telegrame de felicitare. Un ziar de stânga din Berlin pretinde că şi Hitler a trimes ex-kaiserului o telegramă cu următorul conţinut sugestiv: „Sănătate şi încredere“. Oficiosul hitlerist desminte însă faptuL La festivitatea în onoarea sa, ex-kaiserul Wilhelm era foarte bine dispus. La sfârșit s-a fotografiat în grup, în mijlocul familiei. --------^ I — I■" T Galsworthy pe moarte Din Londra se anunţă că starea lui John Galsworthy, bolnav de dublă pneumonie, s-a agravat. Celebrul scriitor şi-a dictat testamentul, întrucât medicii nu mai dau speranţe de salvare. Mii DE LUPI la graniţa ruso-polonă Ziarele din Varşovia anunţă că pe o întindere de câţiva kilometri, la graniţa ruso-polonă, odată cu venirea iernei, au năvălit peste două mii de lupi. Locuitorii s-au baricadat în case, unde au trăit ceasuri de groază. Posturile telefonice au înştiinţat însă imediat pichetele de grăniceri. S-au format echipe de câteva sute de soldaţi ruşi şi pooni, care au pornit contra beţilor. Lupii erau atât de numeroşi, încât a fost nevoie şi de serviciul unei mitraliere. Lupta a durat o zi întreagă, fiind ucise 178 fiare. Abea târziu noaptea lupii au putut fi alungați. In pag. 4-a: ULTIMA ORA telegrafică și telefonică „STAT ŢĂRĂNESC"? O politică ţărănistă, e posibilă şi necesară.— Dar un „stat ţărănesc“? de I. Tzvntzu Inginer, Inspector General Prin criza economică ce se menţine şi în ţara noastră, partidele politice prin revizuirea programelor lor de guvernământ, sufăr prefaceri, apărând noi grupări politice, care deşi au aparenţa democratică, ele sunt organisme conservatoare aşa: „liga agrară“, „partidul naţional-agrar“, uniunea naţională agrară“, „partidul naţional-ţărănesc“, „partidul conservator“, etc. Până acum s’a tot spus din punct de vedere „economic“, că România este: Stat agrarian, industrial, burghezo-capitalist, iar din punct de vedere „politic“ : Stat oligarhic, poporanist, monarhic, constituţional, democratic, absolutist şi chiar republican. Adevărul este că de la războiu încoace, toată lumea politică a o cilat spre ţărănime. Să vedem dacă ţărănimea română este în măsură a îndeplini cele trei condiţii ce se cer pentru preponderenţa de stăpânire în stat şi anume: dreptul politic, economic şi social. Întrucât priveşte numărul, pământul, disciplina şi Sentimentul naţional, le considerăm ca existente. După r zboi, pentru a avea un drept real „politic“ şi economic, ţărănimea a obţinut: „Votul Universal“ şi „Exproprierea“. Din punctul de vedere politic, ţărănimea este o realitate politică, pentru drepturile sale suverane. Dar a eastă suveranitate politică, după 12 ani de executare a dreptului său, a trimes in Cameră şi Senat personalităţi sub-mediocre, insuficient pregătite, personalităţi din care mulţi au căpătat voturile prin înşelăciune, minciună şi cumpărare. Afară de aceasta, ţăranul are mare desgust pentru politică, din cauza multor neajunsuri ce i se face cu ocazia alegerilor, aşa că mulţi ţărani nu ar vota, dacă n’ar avea frica de amendă. Personal, ţăranul nu are nimic de câştigat dacă „luptă“ pentru reuşita unuia sau altuia din partidele în cauză. Judecata lui îi spune, că în ceea ce priveşte problemele mai înalte sau de interes general, el este puţin pregătit pentru a se putea pronunţa in favoarea unuia sau altora din programele şi soluţiile ce i se propun. Din punct de vedere „economic“ ţărănimea nu poate fi o realitate economică, pentru că roadele muncii ei, în fiecare an se soldează cu deficite în economia publică, ca şi in cea privată, şi este o clasă socială care pentru a se menţine, pentru a se hrăni, cere sprijinul statului la intervale foarte dese, care împrumut trebue să-i fie crtat, pentru că nu poate plaţi. După cum prin conversiune i s’au prelungit datoriile la bănci particulare, Stat şi în nenumărate rânduri i s’au crtat îndatoririle către fisc. Ţărănimea nu produce suficient, nici pentru ea şi nici pentru Stat, pentru a înlesni balanţa exportului şi nici nu consumă, fiind săracă, pentru a contribui la sporirea impozitelor indirecte, necesari, imbogăţirei naţiunei. Ţărănimea este numai o realitate socială pentru că este cea mai numeroasă clasă în Stat, netransformabilă şi superstiţioasă 11 Aşadar rezultatele obţinute de ţărănime atât din punctul de vedere, „politic“, cât şi „economic“ sunt în afara tuturor aşteptărilor. Şi prin urmare, neconstituind o realitate politică şi economică în sânul naţiunei, nu poate avea întâietatea sau preponderenţa asupra celorlalte clase, pentru aservire şi desfiinţare. Nu poate fi vorba de stăpânire în Stat, de preponderenţă şi să imprime statului, caracte- Bucuria unei familii regale După cum am relatat, naşterea primului copil al suveranilor Bulgariei a prilejuit entuziaste serbări la Sofia. La o asemenea festivitate, vedem în clişeu pe regele Boris (în mijloc) şi pe regina Italiei (în dreapta), mama reginei Giovanna. DIN TOATA LUMEA Exodul spre căldură.— Ziarele străine anunţă că gerul năprasnic din ultimele zile a provocat un adevărat exod spre căldură. Astfel din Londra, Copenhaga, Havre, Berlin, Hamburg, Stockholm şi alte oraşe din regiunea nordică a Europei, unde frigul a fost mai accentuat, au plecat sute de persoane spre ţinuturile călduroase. Din Hamburg şi Dover au pornit două vapoare speciale numai cu pasageri bogaţi spre nordul Africei. In special călătorii au luat destinaţia Maroc şi Egipt, unde e senin şi cald ca în plină vară. La Alexandria şi Cairo vizitatorii au fost fotografiaţi pe cămile, în costume uşoare, pe o plajă însorită. Aceste fotografii au fost trimese în ţările unde iarna se manifestă puternic, periu a deschide... pofta şi altor oameni cu stare. E de presupus astfel că cei din Egipt şi Maroc, care câştigă bine de pe urma vizitatorilor, se roagă să fie cât mai frig pe la noi !..* Asigurări originale. — La New-York s’a înfiinţat o originală societate de asigurări. E vorba de asigurări pentru naşteri. Pruncul e asigurat pentru o anumită sumă înainte de a vedea lumina zilei. Dacă copilul se naşte mort sau cu vreun defect fizic, societatea plăteşte despăgubiri. Ceva mai mult, se fac asigurări şi pe tema sexului, adecă dacă pruncul va fi băeat sau fată. De pildă, în cazul când părinţii au contractat o asigurare pentru o fată, dar copilul născut e băeat, societatea plăteşte suma convenită. Până acum s’au achitat în 18 cazuri „despăgubiri“ de acest fel. E interesant însă că societatea oferă mai puţin pentru fete, dat fiind faptul că se nasc în genere mai mulţi copii de sex femenin decât de sex bărbătesc. * Şcoala căsătoriei.—La Eisenach (Germania) s’a înfiinţat un pension denumit „şcoala căsăoriei“. Elevele candidate la măritiş învaţă acolo cum trebuie să se comporte în menaj pentru a clădi o gospodărie ideală. In fiecare zi câteva profesoare explică practic cum se găteşte, cum se aranjează o odaie, cum trebuesc ţinute hainele, cum se primesc musafiri, cum trebuie îngrijit bărbatul, în sfârşit toate detaliile unei bune căsnicii. Până în prezent şcoala numără 287 eleve. Ceea ce ar dovedi că asemenea instrucţiuni sunt destul de necesare. Rămâne de văzut însă, dacă fetele vor aplica mai târziu cunoştinţele căpătate în şcoală... »I« O carte poştală în 89 limbi. — Un ziar din New-York publică fotografa unei cărţi poştale unice în genul ei. Autorul cărţii poştale este un tânăr din New- Jersey, anume Kenneth Ralph Oken, student în filologie. El a trimes misiva logodnicei sale şi pentru a-i mărturisi dragostea în toate feluri “, a scris pe carte poştală cuvintele „Te iubesc“ in 89 limbi. Munca n’a fost prea uşoară. Pentru a se informa asupra traducerilor căutate, tânărul a făcut cercetări timp de şase săptămâni. Apoi studentul a stat câteva ceasuri şi cu atenţie migăloasă a pus pe hârtie cuvintele adunate. Probabil că după această dovadă elocventă, fata își va da seama că e iubită !... „Gotha“ nu mai apare după 170 ani Ziarele din Berlin relatează că celebrul almanah „Gotha“, cu importante informaţiuni despre personalităţi ilustre şi despre activitatea mondială artistică şi economică, şi-a încetat apariţia. Neîntrerupt timp de 170 ani această carte a apărut regulat în fiecare an, fiind unul din cele mai cunoscute volume din lume. Acum însă, din cauza crizei, editorul nu mai poate suporta cheltuelile mari de imprimare şi în consecinţă a suspendat apariţia. IN MEMORIA UNUI IEŞAN VALOROS * Grigore P. Ştefănescu îmi fac prin rândurile de mai jos o pioasă datorie de bun coleg, aducând la cunoştinţa celor ce l’au cunoscut, că fostul Inspector C. F. R. Grigore P. Ştefănescu, nu mai este printre noi. In vremurile de criză morala pe care le trăim, viaţa acelui care a fost Grigore P. Ştefănescu poate servi tuturor ca un exemplu de modestie, abnegaţie şi conştiinciozitate în serviciu. Intrat de tânăr în serviciul căilor ferate, a înţeles să puie în slujba acestei instituţii tot sufletul, energia şi exemplara lui corectitudine şi astfel prin meritele sale proprii a ajuns la gradul de Inspector, în calitate de şef al gării locale. Bine înzestrat sufleteşte şi cu o minte fecundă, el nu şi-a mărginit activitatea numai în cadrul strict al îndatorilor sale de serviciu, ci a găsit suficiente resurse în inima lui de patriot, ca să lase generaţiilor tinere un apreciat poem istoric intitulat „întregirea Neamului Românesc“ de o apreciabilă valoare pedagogico-litrară. Preocupat veşnic de bunul mers al serviciului în instituţia pe care cu atâta dragoste şi credinţă a servit-o, el a ţinut să fondeze şi să conducă personal o gazetă lunară intitulată „Tri-Hunar.ptai'îcîă “ nr în rana viciulujiu pi moitiv slujbaşii căilor ferate puteau să se pună la curent cu cunoştinţele technice şi profesionale. Tot după indemnul şi din iniţiativa sa, a luat fiinţă „Liga pentru apararea drepturilor pensionarilor şi funcţionar lor C. F. R. din întreaga ţară“, al cărei preşedinte a fost până în ultimul timp. Mult apreciat de societatea în mijlocul căreia şi-a desfăşurat activitatea, Grigore P. Ştefănescu a fost solicitat pe timpul guvernării averescane (1919) să primească funcţiunea de primar al Corn. Tg. Frumos pe când era şef al gării din acea localitate, şi prin vrednicia lui a putut să îndeplinească ambele funcţiuni. Dar viaţa omului este imitată şi energia lui descreşte cu timpul şi astfel Grigore P. Ştefănescu urmând soarta tuturor, a trebuit să sufere în plus şi nenorocirea unei boli, care l’a imobilizat în casă timp de aproape doi ani, către sfârşitul vieţei sale; şi prin aceasta s’a pus capăt şi prodigioasei sale activităţi pe care până atunci a desfăşurat-o cu destulă energie ani la rând, chiar şi în situaţia de pensionar. E dureros însă că în timpul boalei nu a avut mângâierea să fie vizitat de acei pe cari i-a ajutat şi îndrumat pe timpul cât a fost în activitate de serviciu, iar în drumul ultim pe care l-a făcut spre locaşul de veci nu a fost urmat decât de prea puţini. Dar recunoştiinţa şi manifestarea dezinteresată a unui simţimânt de admiraţie, sunt gesturi excepţional de rare pe vremurile acestea de crunt materialism. Totuşi pentru că nu mă îndoiesc de bunele sentimente ce i le păstrează, sunt sigur, toţi cîţi l-au cunoscut, — în numele Ligei pensionarilor C. F. R. „Unirea“ ca un ultim şi sincer omagiu să-i zicem: Să-i fie ţărâna uşoară ! Benone Teodorescu (Continuarea în pagina ila rul specific clasei sale de „Stat Ţărănesc“. Tot ce s’a făcut până acum în favoarea ţărănimei şi a tuturor claselor muncitoare s’a făcut de „idealiştii“ de la oraşe, (un Spiru Haret, un Simion Mehedinţi, apoi curentul Socialist captat de liberali, pentru desfiinţarea latifundiilor), de mulţi cărturari daţi uitărei. „Reforma agrară şi Votul universal“ ca şi întreaga legiuire privind existenţa şi drepturile claselor muncitoreşti, sunt opera politicianilor partidelor burgheze, a unor intelectuali, care nu aveau nici o legătură cu clasa țărănească sau muncitorească şi nici n’o reprezentau. încă de pe când România era un stat mic, s'au vânturat fei