Opinia, aprilie 1934 (Anul 30, nr. 8085-8107)

1934-04-01 / nr. 8085

■ WOMTM .«a: ouze roşii. — is i îvr?. itim s’a i idecat de curând Viena. Reclamanta, o doamnă Edwige iu, s'. dresat justiţiei o va u .Ui urne Hermann tU‘Tiger, care afirmase într’un ■*vc da p... ne că doamna : vofi-* juzele. Reclam .aanta fusii»c că n’a întrebuinţat nieiodă „rorgi“»ui, ii.vând o culoare °j ie naturală. Deaceia conk w ația pârâtului a adj.: p. uficii și cere suma de 10 JO sbillagi. , esbf ferii® procesului au a amuzante, fiind nut rite de un public numeprima instanță, cctat ui a. . .ch ta i magist declarația cu pilrea nor nu constitse picks ofensă. Reclamanta % ,s u sV :t bătută. Ea a , » • speră că instan» e , îi va face... I iptata I : ■î: iV;TÎv.v-vrr' blondinelor.— ■x avut ioc o •unire in.Vre antă, convotă de un grup de blondine. lua; cuvârtul mai multe «m si sfârșit s’a re* ctat urat-r nifest. iu ti:sci ’ -.‘.kî și în manifest arată p-i ui blond desis este ultima no lă, care a aafeasă de minune pe toate v neile. S' rre isează dealt- ondine obțin mai mare succes in dra-isc și reușesc să se căsă--ască mei repede decât etele. In încheiere femei• .$ sânt sfătuite să-și ;-«tîă p în blond fi moderne atrăgătoare. -„ cu ce au timp să se me linele femei din Ame l* » * Optra emo« u! englez Himioat aoam Londra, compus un preparat ă.-A u,a t'a- O cospecial sti institp- j i ■ verih ■ % invenţia sft că preparatul este e' pe. itr’adevăr, după puţin timp licameniai Îşi dovedeşte «scana capătă 4 mpft curaj şi emoţia dis«pare ca prin farmec. Efectul însă nu durează mai mult de două-trei ceasuri, după care revine starea obişnuită. In orice caz, preparatul contra emoţiei e util şi va fi probabil folosit mai ales de elevi şi studenţi in perioada examenelor.* Mireasa cântărită cu bani —Un caz interesant s-a înregistrat în localitatea Crujbe din sudul Iugoslavei. Un anume Petru Kriajici avea o fată foarte frumoasă, cerută în căsătorie de mulţi tineri. Tatăl a răspuns pretendenţilor, că va da fiica aceluia băiat care va reuşi să aducă o cantitate de galbeni in greutate egală cu acea a fetei. Zele trecute un tânăr ţăran a izbutit să satisfacă condiţiunea pusă. Fata a fos cântărită şi mirele a depus doi saci cu bani in greutate de 58 kilograme. Tatăl şi-a luat banii şi a fixat nunta. E de presupus că părintele şi-a îngrăşat bine fata în vederea acestei afaceri.. [XX No. 8085 N AMEN'i L .... pe un an ..........................6 Junie; ' A ?k,NEASE!!!PECIVE ! T KT . V; ' Î? S. 1 1 AT11 ZIAR POPULAR COTIDIAN ) DUMINICA t APRIL 1934 1 Sors de Premii No. OPIJVFM ** &5^í®K53ű. Â£5£C:®S icuRaM^e Farmacie hi »'»‘ES IPA*acaparatoare a Centrului au a Farmativ tarat. ■ eco* sni ' ? i s’a l nu-si ti n 4 pa, ci 3ucu i- ui pes0 esi% Mn ' vârât este ten« Cen• jusiră folo:-orice i .e aftreia, e ac că de 'g.’tul, onomte ir pro- Bucuiți fn Ieşene ; tngea i-ar presă' nu ,• pruns?le ■ívj -ț, ■ ; lângă di-.ini tăierilor concent î if tiuite), ■a foki i se de- i clar, deşi inăşi expunerea 'pectulw. Probar, declară că ’uderea numente minoritare populaţia scoliate a Facul(precum şi a celei din Cluj)' şi că acest lucru s’ar înfăptui prin concentrarea învăţământului farmaceutic la Bucureşti. Lăsăm la o parte sensul,,, profund al acestui deziderat care introduce* dintr’un^J idei o re* formă pe care cuzismul n’a obţinut'o în cursul unei lupte de decenii; ceia ce ne interesează este că redactorii proectului mărturisesc că măsura ce o recomandă are ca urmare excluderea din carieră a tuturor elementelor ce stau departe de Bucureşti, fiindcă nu există nici un motiv ca un mozaic din Bălţi să renunţe mai uşor în faţa dificultăţii ivite decât un român ortodox din Unghei (ci poate dimpotrivă). Farmacia numai pentru bucureşteni,—iată a© spune proectul, fiindcă bucureştenii sunt adevăraţii români (observăm de altfel, că memoriul nu dă cifra minoritarilor de la Facultatea din Bucureşti), este absurd ca, din sărăcia noastră, să facem sacrificii pentru o sută de minoritari şi câţiva moldoveni şi transilvăneni, când putem să le facem pentru ai noştri. * Cu o asemenea mentalitate se poate merge departe. De pildă cum bucureştenii nu călătoresc decât pentru a mergi la băi vara, ori şi ce deficit al căilor ferate ar putea fi considerat ca un sacrificiu consimţit în beneficiul minoritarilor şi ar urma ca trenurile —afară de cele de băi—să fie suprimate, iar dacă Naţionalul din Iaşi este frecventat de evrei, subvenţia ce i se acordă ar putea fi împărţită între teatrele din Bucureşti. Mentalitatea aceasta acaparătoare o cunoaştem .* ea nu este din nenorocire numai a Profesorului Mrazec, autorul raportului pe care l-au discutat, ci a tuturor bucureştenilor. In ce privite cazul actual, este trist că coincide cu deturaţia Suveranului din toamna trecută după care Iaşul trebue să fie dacă nu capitala politică, cel puţin capitala culturală a României, ceia ce ne dădea dreptul sa credem la o concmrare a învăţământului ce pitea să nu Se realizeze întotdeauna in favoarea Bucureştiului. Şi este iarăşi trist că coincide cu aniversarea de 75 de ani de la Unre care se putea serba a t d de ăl print’o nouă ştirbire, simbol nu al unirei adică al egoiităţii, ci ai asuprire şi al nedreptăţii. NECULAI BADU &PISSMi lui Ford Proectul marelui industriaş Henri Ford, „regeie automobilelor“, a acordat unui mar american un interwmw, in care declară că n’a renunţat la planul său de a infiinţi un oraş nom In Statele Unite. Oraşul va concetra toate fabricile de automobile din America şi va fi construit după ultima expresie a tehniciei moderne. Totul va fiucrat în oţel şi sticlă. In acest scop conduce tractive cu ceilalţi fabricanţi americani. El susţine că tratdivele se vor încheia favorabil şi că ce va aduna un prim fond de ICO milioane de dolari, adecă 12 miliarde lei. Ford crede că lucrările pentru construirea noului oraș vor începe in luna Mai. detim vitaţi, 4-a oră Eîm Beimi miel redactat de I. BERG CUTREMURUL Cîteva amănunte noui Unul dintre efectele cutremurului de pâmînt este că ni-a dat un mare subiect de discuţie. Toată lumea il comentează şi-l analizează mai mult chiar decit specialiştii dela observatoarele cu aparatele care—bine Înţeles—s’au deranjat. Aceşti specialişti afirmă că a fost un cutremur de gradul 7. Noi Insă nu credem, intăi fiindcă 7 e minciună şi apoi pentrucă cutremurul n’a fost deloc... gradat 1 Explicaţii precise încă nu s'au dat. Noi sintem convinşi insă, că pămîntul s’a agitat, fiindcă a aflat că Intră in conversiune ! Zguduiturile au fost puternice. Toată lumea era zguduită de spaimă, și parcă într’adevăr se făcuse una cu pămîntul I In multa locuri a plesnit trotuarul, așa că primăria va avea acum o scuză pentru întreg pavajul mizerabil. Peste tot sa vedeau găuri, dar mai aes se vedeau...în buzunare. Au crăpat ziduri înalte groase. In schimb Insă criza n’a crăpat. Au căzut pereţi, au căzut plafoane şi mobile şi—după cum se spune—in aceiaş noapte, au căzut şi multe femei în braţele amanţilor. S’au stricat statuete, lămpi şi oglinzi, dar mai ales s’au stricat mulţi tineri din or.ş Au fost şi câteva victimei patronii restaurantelor care au rănit fără clienţi şi proprietarii cinematografelor care au rămas fără spectatori. Teatrul Naţional, nevrând să cutremure publicul, a suspendat din timp reprezenta In urma cutremurului VOrVfySTV ym • ... -A O scenă impredînantă după cutremuri Intr’o casă cu zidul crăpat, copilașii își păzesc tontă averea lor: cula cu jucării. ţia de joi seara. In tot oraşul a domnit mare paliot. Mai ales femeile erau cuprinse de spaimă şi de bărbaţii veniţi în ajutor. Toţi locuitorii au trăit momente de groază. Aşa câ se poate spune că n’a tremurat atât pănâtul, cât am trenurat noii... 7aopil târâşe întâi April I.. Zi de zâmbet inutil Zi cu schimb de păcăleli du te'nşet şi tu mă'nşeli.. Pentru ce ne păcălm, Nu ştiţi voi, nici noi nu ştim. Ne-amăgim fără temei, Findc’aşa e’n obicei. Dar în vremurile-aceste Ne mai trebuie şi feste? Gând e-atât suspin în lume, Să mai facem astăzi glume? Când munceşti neobosit, Ca să capeţi la sfârşit Zece curbe la salar, Nu eşti păcălit amar? Când din zori şi până sara, Un stomac e ea'n Sahara Şi te culci să uiţi de el, Nu eşti păcălit astfel ? Când îşi cântă darabana Şi-ţi ia casa şi dugheana, Fiindcă fiscul nu-i sătul, Nu eşti păcălit destul? Când plăteşti, c’aşa e moda, insă domnii cei cu „Skoda“ Fură totul în ascuns, Nu eşti păcălit de-ajuns? Când o pâne-i şapte Iei, □ar e toată numai clei, Ci nu face nici un leu, Nu eşti păcălit mereu ? Gând nevestele perzistă La coafor şi la modistă Banii trudnici să-i arune,, Nu eşti păcălit atunci ? Păi, pricepe şi-un copil Că-i mereu întâi April, Fiindcă viaţa ce ne’nşală,, E-o etema păcăleală !„. Idei si lap fe După cutremur... Ne-a surprins pe toţi violenta zguduire a pământului, ne-a înspăimântat grozav, ne-a smuls o clipă dela preocupările noastre meschine. Şi ni s’a demonstrat încă odată cât de slabi şi neînsemnaţi suntem, cât de deşarte sunt zvârcdse’e noastre cotidiane. ... Alaltăeri seară, pe la ora 10, stăteam la geamul deschis şi sorbeam cu nesaţ expresiile triviale pe care foaia unui locatar le adresa—noţite de palme—fostei amante a bărbatului ei. Şi deodată s’a cutremurat pământul, s’a clătinat din temelii casa şi au pornit în dans nebun toate lucrurile din odae. Evident că glasul mierii revoltate a amuţit de îndată ; beligerantele au dat Intr’o clipă uitării toată duşmănia er. Aşa precum am procedat despir cu toţii. Fiindcă cu toţii ne ducem viaţa într’o permanentă ură şi cu toţii ne prefacem instantaneu în îngeri, când ne ameninţă o primejdie. ...Iar a doua zi dimineaţă, ne-au deşteptat din somn aceleiaşi strigăte agasante ale femeii ofensate, locatarii nervoşi şi-au reluat ocupaţia zilnică. Aşa precum l-au reluat desigur cu toţii. Şi a răsunat iarăşi în pustii chemarea Ceui de Sus, adeverindu-se odată în plus trista constatare , făpturile astea încrezute nu vor să ţie seamă de nimica. Îndată ca pericolul trece, neguijeez să mai tragă învăţămintele peţioase ce se impun şi reiau cu înzecite puteri lupta să le trecă pentru prioritate şi dominaţia. Până la o nouă încercare, până la un alt preaviz a celui atotputernic. I. L. BASARABEANU Gând te cheamă Staviski Căzut unui cizmar O cerere interesantă a fost introdusă de un anume Nicollas Staviik', cizmar din Havre CFrant:^. El solicită schimbarea numelui din Staviski d in Stavin. In cererea sa, cizmărul arată că de când s’a descoperit afacerea Staviski, numele său i-a devenit o povară. Toată lumea il întreabă dacă nu e rudă cu faimosul escroc. Ceva mai mult, câţiva clienţi l-au părăsit, vezând că cizmarul e şi el amestecat în celebra afacere. Pentru a evita aceste replăceri, meseriaşul, a cerut schimbarea numelui, ceiace i s’a amn.i. De acum înainte va avea un nume mai puţin celebru, dar şi mai puţin compromis. actualităţi politice N M SUC E vorba de d. AI. Vaida, fost prim sietnic al Tronului. Cu sinceritate şi dezinvoltură, d-sa a recunoscut că e naşul „Gărzii de Fier*. In fond, nu-i nici o supărare şi-i dorim să fie sănătos. Insă îl cerem să fie şi consecvent. Dacă era „Gardist de fier* şi încă în plină activitate de primministru, trebuia să aplice pe faţă regimul „Gărzii“ şi să-şi asocieze finii la guvernare. Ca să ştie urnea cu cine are de a face. Insă d. Vaida a lucrat hipocrit şi pe ascuns. Iar lucru foarte grav: a împuternicit nişte particulari să îndeplinească în Stat acţiunea care, într’o societate civilizată, nu poate fi decât de resortul exclusiv al autorităţii publice. Şi în acest fel „naşul” semăna sămânţa anarhiei şi deschidea calea războiului civil. Răspunderea politică a d-lui Vaida e foarte gravă. Dar situaţia aceasta a d-lui Vaida angajează şi partidul naţional-ţărănesc, întrucât „naşul" e un element principal în conducerea acestui organism de guvernământ. Partidul e obligat să lămurească neted echivocul în care d. Vaida îl pune. .. — „Ei , mulţumit — »Numai când văd sala plină până la ultimul loc , şi n’am văzut-o încă". — „Ai s’o vezi !“ — „Te cred I.. D.altfel de abia la premieră, după actul !. luna mea a început să fie de miere, că până atunci, fiere a mai fost şi pentru mine şi pentru cei cari au contribuit la succes“. — „Emoţii* ? — „Slavă lui Dumnezeu!.. Cu cât îmbătrânesc cu atât emoţiile sunt parcă mai mici. Şi apoi eu le aveam pentru toţi. La premieră, am avut o sală rece, parcă fiecare spectator venise cu gândul să ne spânzure şi pe mine şi pe Scary. Nu voiau să zâmbească şi pace ! Aveau fălcile Înţepenite. Deabia pe la sfertul actului, au prins să ichiţeze un surâs“. — „Dar şi când s'au pornit*... — „E drept că de multă vreme, în ciuda bunilor mei prieteni şi am destui, rar s’a râs şi s’a aplaudat la scen deschisă, ca la această piesă. Replica după replica a fost subliniată cu hohote d râs şi aplauze. Cuplet după cuplet a fi abisat, aşa că spectacolul s lungit cel puţin cu o oră. De aceia, a trebuit să taiu din text pentru ca la celelalte reprezentaţii să nu asasinez publicul In masă". — „Şi ai avut curaj — „Si taiu ? Am un principiu—nu-i al meu, dar de câte ori i-am pus in practică s’a dovedit minunat. In teatru, tot ce se taie, place și nu se filieră. Dealtfel eu am o speciali'ae în a tăia prin piesele altora, dar încă nu aie mele. Mă înjură actorii când a intrat un text pa mîna mea, de vorba ceia, nu mă spăl cu apa Prutului“. — „Despre interpretare n’ai spus nimic ?,'* — Am obrăznicia să afirm, că sunt d ntre puţinii autori dramatici, cari când au un succes nu și- asumă pe deantregul, iar orice cădere o svârli în spatele bieților actori. Ce-i drept că până acum, n’am gustat încă din plăcerea de a-mi vedea o piesă căzută, dar nu-i mai puţin adevărat că interpreţilor le datoresc 70 la sută din succes. Poţi să pui orice situaţie, să scrii replici cu oricât haz pofteşti, dacă actorul nu ştie ţia şi să replica în plin, tot nimic nu e să. In „Luna de Miere" toţi au făcut minuni, dacă mai poţi crede in ele. A fost o intrecere şi nespusă mi-a bucuria, când văd cum publicul îi răsplăteşte din plin, preţuindu-le munca. Şi Any Braescky şi Marg. Baciu şi Sofica ’ Ionescu şi Jeny Argeş«an şi Ghiţescu, Ramadan, Gică Popovici, Miluţă, s’au Intrecut pe ei şi mi-au întrecut pronosticurile. Scena din actul II dintre Gică Popovici şi Margareta Baciu, ori tot actul Iii al lui Ramadan, stau mărturie a creaţilor făcute de aceşti dragi interpreţi. Cum să nu fiu arhimulţumit de Miluţă cum cântă „Femea-i tot femeie“ ori „O maşină şi-o femeie" ? sau de Any Braescky, în valsul din actul il l*—„Dar de critică?... — Confraţii au fost mai drăguţi decât mă aşteptam. M’au lăudat şi înjurat în egală măsură. — „Şi publicul“ ?.. — „Poate că la ieşire mă înjură şi el. Vorba lui Tudor Muşetescu —în sală se prăpădesc de râs, ii ustură palmele aplaudând, dar după aceia, treaba dumnealor. Unii mă felicită din inimă, alţii din obligaţie, mulţi să nu facă nota discordantă. De altfel, pentru cei cari mă înjură—indiferent cauzele —spun şi eu cum i-a spus Schaw, unui spectator ce-i finora: — „Sunt de aceiaşi părere cu Dv., D-l ori .Dar ce putem face noi, împotriva unei mulţimi de imbecili cari aplaudă de zor şi umple sala în fiecare seară ?“... Petru Granzea De vorbă , ca amorul „mmi a mm“ După succesul obţinut pe scena teatrului ieşan PASCU — Ce zici de cutremurul de Joi seara ? — Care cutremur ? Nu știu nimic. — Cum asta, dragă ? — Joi seara eram tocmai într’o discuție cu nevastămea...8 (Continuarea în pagina ii-a)