Opinia, august 1935 (Anul 31, nr. 8489-8515)

1935-08-01 / nr. 8489

Singurul remediu contra gripei şi dureriiorde cap n­umai JAWOL Trimitem acasă orice cantitate de BORCANE pentru conserve, dulceaţă,compot,murături Magaz. CRISTAL Comandaţi şi nr . telefon No. 167 Grădina şi sala Cinema SH&itEI Astăzi de la orele 3 jum. Crucea şi Spada O realizare a­ ralu^­­ă cu celebrul cântare! mexican Jose­mo Al doilea film Parada stelelor 1936 Revistă cu muzică, fast şi decoruri ce întrec imaginaţii. Compactare: Jurnal sonor Fox 2 Ulme man răsuna* toare cu 12 şi 8 lei intr* MZItaJROX V Văduva veselă cu Maurice CHEVALIER şi J­anette MACDONALD — Orgiile Romane o realizare comică cu EDIE CANTOR Comspec­are, Micky­ Mouse și jurnalul „PATHE. Cure de ape de Slănic la domiciliu Pentru a putea veni în aju­­torul suferinzilor, chiar şi a celor ce nu au posibilitatea să se ducă la Slănic, Epitro­­pia „Sf. Spiridon“ a hotărât ca zilnic să se aducă la Iaşi ape de toate izvoarele şi să le­pună la dispoziţia publicu­lui consumator. Se aduce la cunoştinţă şi pe această cale, că se pot procura ape de Slănic-Mol­dova, prospecte, din orice izvor, dela Farmacia Epitro­­piei str. I. C. Brătianu—Iaşi. Ca aceste să fie accesibile oricui, s-a hotărât ca sticla mare să se vândă cu 17 lei. In felul acesta, cura cu ape de Slănic se poate face la domiciliu. Procuraţi-vă ape de Slănic, la Farmacia Epitropiei „Sft. Spiridon" din Iaşi. România Corpul Portăreilor Tribunalului Iaşi. PUBLICAŢIE DE VÂNZARE No. 128 Anul 1935, luna Iulie ziua 22 Se publică spre cunoştinţa generală că conform adresei Judecat. 2 Mixt Iaşi No. 5144 935, se va vinde prin licitaţie publici în ziua de 2 August 1935, ora 10 dim­ averea mobilă se­chestrată cu Procesul Verbal No. 1538­932, de la debitorul Ion F.raru, din Iaşi şos. Albineţ 20, la pretenţia Soc. de Economie „Binee Tuturor“ dn Iaşi, urm­­oarea avere mobilă: 1. Un garderob furnierat inchis cu o uşă şi un sertar 2. Un bufet partea de sus cu 2 uşi, jumătate sticlă mat şi jumătate cu oglindă, partea da jos, 2 sertare şi 2 portiţe. 3. Una oglindă de perete mărimea cca. 1­­­0.80 m. 4. Un ce­r rotund de mn ta pentru masă „Patent“ CFR. 5. Una masă dreptun­­gh­elară lemn maion, pe 4 picioare şi 2 scaune lemn curbat. 6. Un covoraş de perete mărime IVVl m. 7. Una pă­tură de lână vărgată şi una cuvertură de pat, de flanca, ambele in stare bună. Vânzarea se va face în Iaşi Şoseaua Abineţ No. 20, domiciliul debitorului pe bani gata şi in asistenţa Comisaru­lui respectiv. Şef Portărel, BAZALI ___________Secretary D. Stancov Vin Tonic Dr. Beceanu Primeneşte sângele, în­­t­ă­r­e­şt­e muşchii nervii, oa­sele şi în­treg orga­nis­mul. Deschide pofta de mâncare, ajută digestia, dând putere şi vigoare. analie omuluiTonita, via,a aiesAoua CONVOCARE Societatea Ofiţerilor in Re­zervă şi Re­ragere „Regele Carol II“ convoacă comitetul pentru Sâmbătă 3 Angis! ora 10 a Cercul Militar Secretar general, MAIOR CONSTAND­ACHE Preschimbaţi bonuri!3 de premii A­­TESTA combate RĂCELI • DURERI DE CAR NEVRALGII ALGII • GRIPA JUNGHIURI- STĂRI GRIPALE SE GASEST­E FA­R­MACII PRETUTINDENI DROGHERII OBSERVATI AMBALAJUL .... x Dr. Grig. M. Osipov• Sineşti Chirurg al Spitalului Sf. Spiridon s-a reîntors la localitate şi a reluat consul­taţiile in dentistică, ortodonţie şi chirurgie dentară, facială şi traxilară în cabinetul său din str. Lăpuşneanu 29 (fostele a­­partamente Dr. Cerchez), 11­1 şi 317. x Pentru „Monitorul Ofi­cial“ orice publicaţii se pri­mesc la ediţia ziarului Opinia. mPreferaţi la orice cumpărătură® magazinul cel mai eftin şi cel mai asortat înainte de a cumpăra articole de manufactură, stofe şi mătăsuri,­­ vizitaţi bogatul asortiment al noului magazin FMM­ŢII SIR. CUZA VODĂ 50 (lângă Micul Paris) Soldam toate articolele de sezon cu 40 la sati r­e îl u c e r e BMRMSCH Cum a fost arestat ocnaşul Ciubotaru autorul atentatului de tren de la Bîrnova Evadarea şi aventurile îndrăzneţului bandit Am arătat ieri că poliţia ieşană a prins pe Mihalache Ciubotaru evadat zilele aces­tea de la închisoarea Aiud. Revenim cu o serie de a­­mânunte interesante asupra aces­ei afaceri. Sânt 11 ani de când la Bârnova cîț.'­va indivizi au demontat linia cu scopul de a provoca deraierea trenului. Surditatea (Continuarea din pag. l­ a) bine înțeles, dacă este făcut cu mare băgare de seamă. Delstanche, Itard, Wyss au observat rezultate inimoase după introducerea vapori­lor diferiţi în cavitatea timpanului Pelitzer a propus iodură de potasiu, Siebinmann a ordonat întrebuinţarea fos­forului. In ultimul timp, re­zultate foarte bune dă uneori tratamentul cu electricitate. Dar, totuşi, la o vindecare complectă nu putem spera decât foarte rar. De obiceiu, dacă reuşim să ameliorăm sta­rea bolnavului şi de a opri înaintarea boalei—şi asta este o viet­o­ţ­ie mare. Prin urmare, rolul medicului se reduce în acest caz la un fel de frânat al boalei, care tre­­bue să oprească înaintarea ei progresivă, şi a împiedica surditatea iminentă în viitor. Acest rol poate fi îndepli­nit c­u succes, dacă boala es­te frânată la timp. De aceea ilustrul Lermorez, căruia ii datorăm un vast şi profund studiu asupra cto­sclerozei, sfătuia să „începem trata­­mentul la primele simp­­tome, la simptomele cele cele mai uşoare ale sur­dităţii, sau sgomotului în urechi. Numai în acest caz avem speranţa să iz­butim11. In cazurile învechite, rolul medicului este aproape inex­istent. Bolnavul n'are decât să se supuie soartei şi să caute să complecteze lipsa auzului prin citirea după bu­ze—lucru uşor de învăţat. Precum am văzut, trata­mentul oto-sclerozei este com­plicat şi greu. In schimb, pro­filaxia este foarte vastă. Trebuie să ne ferim de ră­ceală, să dăm o atenţie mai mare urechilor în timpul gra­vidităţii. De asemenea, persoanele, cari suferă de urech trebuie să evite traiul pe malul mă­­rei şi duşuri reci, cari favo­rizează boala. In schimb, trai­ul in munte este binefăcător pentru auz. Dar lucru cel mai princi­pal este să dăm atenţie cuvenită tuturor tulbură­­rilor aparatului auditiv, tot aşa d­m fiecare om cult îşi plombează imediat o mă­sea stricată. Dr. Alexandru Socolovschi Era să se întâmple o catas­trofă ca in 1917. Capul atentatorilor era Mi­halache Ciubotaru care a fost judecat și condamnat la 20 ani muncă silnică. Ciubotaru a fost trimis la Ocnele Mari­ iar după câtva timp la închisoarea din Aiud. In luna April a acestui an, condamnatul a fost scos la munca câmpului. Profitând de un moment de neatenţie a supraveghetor­­ui, Ciubo­taru a reuşit să evadeze. I-au fost de mare folos hainele de acasă cu care era îmbrăcat. Ii venise un costum de a­­casă şi direcţia închisorii ca să facă economie, i-a luat costumul de ocnaş şi ia per­mis să îmbrace costumul par­ticular. Ciubotaru astfel îmbrăcat şi nerecunoscut de nimesi, s’a dus deadreptul la gară şi s'a urcat în primul tren care pleca din Aiud. In închisoare şterpelise un buletin fals cu numele de Dimitrie Cojocaru şi călătorea sub acest nume. Ciubotaru a cutreerat o se­rie de tirguri, se aciuia in casele gospodarilor şi lucră de toate. De vreo două săptămâni era la Odobești. Niște negus­tori încărcau cîteva vagoane cu vite pentru a le transporta in Basarabia. Ciubotaru s'a angajat să îngrijească vitele. Cînd trenul a trecut prin gara Iaşi, Ciubotaru a cobo­­rit şi s-a dus... acasă, în şo­seaua Păcurari unde domici­liază familia sa. Oamenii d­e cartier, care ştiau că Ciubotaru trebuia să-şi ispăşească pedeapsa, l-au întrebat ce caută la Iaşi. El răspundea tuturor că a ter­minat osinda. Agentul poliţienesc Ilie A­­pastatescu dela comisia Ina­şi care domiciliază aproape de locuinţa condamnatului, a au­zit deasemeni despre apariţia lui Ciubotaru. Poliţistul ştia că oricine se eliberează din închisoare are a mină formele legale şi dea­­caea s'a dus la Ciubotaru și l-a întrebat unde-i sunt ac­tele. Cum condamnatul se în­curca in răspunsuri, agentul l-a declarat arestat și l-a con­dus la comisia I-a. De aici Ciubotaru a fost tri­mis la chestură și cercetat de d. director Gr. Botez. Ieri, Ciubotaru a fost re­­trimis la Aiud, sub pază pu­ternic­. ADMAR dureri DAL.IN Mmintîm ttesppe căpi­tanul aviator JVicfiîfoi* (Continuarea din pag. l­a) vadă cine-a căzut din văzduh,. Era el. Nu era un „Neam “ străin. Era Dionisie al lor. Care a crescut și a copilărit intre ei, care s'a bucurat, a sburdat, a plâns și a cântat cu copiii satului... Ziua de lu­cru s’a făcut în sărbătoare... Îşi vor fi zis unii atunci: „Cât de mici suntem noi, cari scur­măm pământul, ca nişte fur­nici, şi cât de mare e Dioni­sie „al nostru", care trece munţi, care spintecă corii ca pe nişte pânze de păianjen şi care se urcă spre soare, că­lare pe acest vultur de oţel». Da. Azi, el , mândria satului nistru..." In casa sa — de cospodar model— bătrânul dascal, s'*a văzut la căpătâiul ultimei­­ dureri, pe fiul său cel mai mare şi cel mai iubit, care cu o măestrie din poveşti, colind* împărăţia aierului, in cântecul strident şi monstru al avio­nului său drag. A în­l­s ochii fericit, când a văzut, că dragul său Dio­nisie, a venit pe sus, numai ca să-l prindă cu zile... Şi l-a prins. De-atunci au trecut 6 ani. Pe-acelaş drum a plecat a­­cum şi căpitanul, care prin curajul său sfida moartea în faţă. De succesele sale, de a­­crishatiile sale în văzduh, pă­mântul era parcă gelos, şi l-a chiemat la sine prea de tim­puriu. Cum prea bine a spus marele învăţat­, răposatul V. Bogrea, dorohoian şi „bago­­tist“ şi el: „Pământ avar ! E-aşa puţin din line'n noi. Şi-aşa curând Ne ceri puţinul înapoi“«. Căpitane dragă ! Tu nu vei fi uitat. Te au plâns ieşeni. Te plâng „ibăniştenii" şi toţi doroboienii tăi, căci ai fost mândria lor. Zburător îndrăzneţ! Te-ai aşezat cu cinste lângă marele­­laicu din Bintinţii Ardea­lului... şi lângă ceilalţi eroi ai aierului. Căpitane Nichiorl In Car­tea de aur a Aviaţiei noastre tu ai înscris cu sânge un nu­me, care va rămâne Pr. N. V. Hodoroabi Un cămin preoţesc la Slănicul Moldovei Iniţiativa preotului Gh. Niculea întâlnind pe părintele Gh. Niculea reîntors recent de la Slănic, (nade precum se ştie a depus o frumoasă activitate religioasă la biserica „Sf. Ilie“ şi la căminul „S. Mehedinţi" din frumoasa staţiune), i-am solicitat câteva impresii din „Perla Moldovei". Sfinţia-sa este încântat de Slănicul nostru. Pe lângă că natura a fost darnică cu­ această staţiune, are norocul şi de o condu­cere atentă, datorită d-lor cu­lori Ruso­viei, dr. Vasiliu şi av. Rădulescu, secondaţi de harnicul administrator d. Ni­­culescu. „Cât am stat acolo ne spu­ne pr. Niculea,­­ am putut observa energia ce se depune pentru înfrumuseţarea acestei localităţi“. Un cămin preoţesc Pr. Gh. Niculea ne comu­­nică faptul că ,întrucât Slă­­ni­cui este frecventat de mulţi preoţi din ţară şi mai ales din Moldova şi deoarece lo­cuinţele sânt limitate din ca­uza aglomeraţiei de vizitatori, a discutat cu şeforii Spirido­­niei şi cu d. deputat Iancu­ Zipa modalitatea obţinerii u­­nui loc pentru soc, clerului pe care să se clădească un cămin preoţesc. Locul a şi fost fixat, rămâ­nând ca I. P. S. Mitropolit Nicodem să hotărască asupra clădirii acestui cămin. Iniţiativa păr. Niculea este foarte lăudabilă. Rămâne ca ea să fie tradusă în fapt după ce va fi discutată de comite­tul asoci­d­erului. P . . «*Roxy a împlinit doi ani da activitate „Săptămâna aceasta, cine­matograful „Roxy" a împli­nit doi ani de când şi-a deschis larg porţile. Aranjată elegant, igienic şi plăcut, dotată cu aparate cari redau In mod perfect sunetul, era deci şi normal ca, sala „Roxy“ sa se Introducă şi să-şi formeze un public cre­dincios. In decursul celor doi ani, proprietarii au făcut lăuda­bile sforţări pentru a oferi programe atractive. Şi ast­el, încetul cu înce­tul, lumea a început să prin­dă gust pentru această sală, devenind astăzi unul din cele mai populate localuri de spec­tacol din localitate. Felicităm pe d-nii Marcovici şi Men­delsohn şi le dorim pro perie­tate şi progres. Cu ocazia împlinirii a doi ani de existenţă, „Roxy“ a căutat să ne prezinte un pro­­gram demn de acest eveni­ment. E vorba de minunata realizare „Văduva veselă“, un film cu multiple frumuseţi şi muzică divină, frumos in­terpretat de Jeanette Mc, Donald şi Maurice Chiva­­lier. Al doilea film e relua­rea marelui succes „Orgia'» Romane“ cu simpaticul co­mic Eddie Cantor. V. G. M Mim­remurii şi Casa asigurărilor sociale Intre Casa Asigurărilor So­ciale şi Camera de muncă, s-a ivit un pronunţat conflict pe hostia trimiteri la băi ş staţiuni climaterice a asigura­ţilor ieşeni. Casa centrală fixase pentru asigurăr­e din Iaşi un număr de 170 locuri de băi, apro­bările urmând a se da de centru după tabloul filialei de Iaşi. Intre timp, d. N. C. Măr­­gărint, preşedintele Camerei de muncă a făcut unele inter­­venţiuni la Bucureşti, trimi­ţând la băi un însemnat nu­măr de cetăţeni, cari n’au zbutit să fie trecuţi de ta­bloul trimis de Casa Asigură­rilor din Iaşi. Corn­e­a centrală a băilor, a redus însă cu acest prilej din numărul bolnavilor tre­cuţi pe tablou,­­ fapt care a produs nemulţumire in rân­durile conduct­­orilor Casei­­ s­­urări­or din Iaşi. D. V. Arseni a fotografiat pe toţi bolnavii sacrificaţi, la urma acestui fapt (in majori­tate schilozi) trimițând poza a București, la conducerea Casei Centrale, DESS. Pola Negri şi căsătoriile La Nissa a sosit celebra vedetă de cinema Pola Negri. Ea e î­nsoţită de un tânăr englez, mare bo­gătaş. Pola Negri a declarat că tânărul va fi probabil viito­rul ei soţ. Renumita artistă a fost mă­ritată până acum de patru ori şi în prezent intenţionează să se căsătorească a cincea oară. —• „Nu vreau însă să mă păcălesc din nou, a spus Pola Negri. De aceia voiu încerca mai întâi să-l cunosc bine mai mult timp pe noul meu ales. Dacă se va dovedi pe placul meu, ne vom căsători. Incaș contrar, prefer să „diversez" înainte de cununie. E un pro­cedeu pe care-1 recere md tu­turor candidatelor '■> m ■■ *■ isprava unor tineri din Rediul-Tatar Primarul comunei Rediul- Tatar a cerut justiţiei să dis­pue arestarea tinerilor Vasile şi Gh. Iliescu şi a lui Ion Ca­­trinescu din acea comună. Aceştia şi-au făcut un obi­ceiu de a bombarda în fiecare noapte primăria, cu pietre, iar noaptea trecută au mal­tratat și lăsat in nesimţire pe paznicul primăriei. Parchetul a dispus arestar­ rea lor. —

Next