Opinia, octombrie 1935 (Anul 31, nr. 8542-8568)
1935-10-01 / nr. 8542
u lUtful FAPTE Menirea se hrneşte Brest Dacă ar fi să ne conducem după o anumită ştire furnizată recent de un ziar englez, depărtata Australie nu pare a avea parte de un guvern serios. Fiindcă cum se poate acorda certificatul de seriozitate unui cârmuiri care, deranjează plenul Ligii Naţiunilor — tocmai în momentele „tragice“ şi „decisive“ de faţă—cu cererea de a se, anchita felul cum se hrănesc diferite popoare ? Diplomaţii de la Geneva vor şi nu reuşesc să lămurească câte câte submarine are Italia şi dacă Anglia poate opune lui Mussolini un număr identic de submarine. Li se învârteşte capul de atâta socoteal şi totodată suferă de axneţeli din pricina cititului de rapoarte lungi şi memorii kilometrice. Când colo, neciopliţii ăştia de Australieni vor să-i determine să se intereseze câte alimente şi de ce calitate, bagă’n burtă plugarul Italian, negustorul englez sau robul din Abisinia. Să sperăm totuşi că şi neiniţiaţii în tainele diplomaţiei nu vor reuşi să sustragă atenţia înaltului for de la problema cuceririi teritoriului abisinian şi s-o îndrepte asupra problemelor... secundare de felul celeia cu subnutriţia omenirii ! Sau poate tocmai chestiunea aceasta, a subalimentării milioanelor de semeni, merită ui deranj din partei îndru-, mătoriior omenirii şi respec*' tivii se vor aşterne cu răsfoirea paginilor unui raport alarmant ? Vor afla atunci că o infimă parte a omeniri iji îngădue luxul unei alimentaţii îndestulătoare; iar restul, adică majoritatea, vegetează, se hrăneşte prost şi riscă oricind să moară de inaniţie. Ori, domnii de la Geneva o ştiu prea bine mai de mult şi îşi dau perfect seamă câ singurul leac eficace e decretarea unei păci inviolabile; distrugerea tuturor barierelor vamale. Vedeţi însă că lucrurile sunt împinse pe un alt făgaş şi azi se vorbeşte mai mult de războaie decât de pace. I. L. BASARABEANU Pitorescul Iaşilor MITROPOLIA văzută de pictorul Al. Popovici n «nceputul fiecăui aa şcoli ar aduce pe platforma actualităţii, mereu aceiaşi problemă. Este problema care a preocupat şi preocupă pe teoreticianii democraţiei şi pe părinţii elevilor de orice categorie, ca societatea să dea posibilitatea oricărei fiu al ei, să poată urma la o şcoală, începând de la cea primară şi până la universitate fără deosebire de rang sau avere, ci numai după aptitudinile sufleteşti ale copilului. Astăzi, deşi trăim într’o epocă în care democraţia este cântată şi slăvită pe la toate răspântiile, şoala a ajuns o instituţie la poarta căreia se opresc toţi acei săraci, sau cu venituri modeste. Aceasta, datorită diferitelor taxe şi angajare, directe şi indirecte, la care elevii sunt puşi. De cum intră la şcoala primară, care după o lege ce datează de 71 ani, e cligatorie şi gratuită, elevul e puse cheltueli din ce in ce mai naari. Cărţile de şcoală devin din ce in ce mai scumpe, datorită trustului format din autorii improvisaţi, cari vând, „operile“ cu preţuri de trei ori mai mari decât valoarea lor. Adăugându-se la acestea diferitele fişe, carnete de rate etc. suma pe care un elev trebuie s’o ducă la şcoală e destul de însemnată pentru acei cari nu se ocupă cu transferul sau cu alta afaceri asemănătoare. In şcolile secundare, specula elevilor a ajuns la apogeu. Cărţi care nu costă pe autor sau editor decât maximum 40 lei, se vând cu 120-180 lei. Carte de desemn, de muzică, blocuri de desemn etc. prin faptul că au pe copertă câteva numi simandicoase, nu se mai vând cu 5-10 iei, ci cu 30*40 lei; atlase geografice în valoare de 2-300 de lei şi care nu sunt tocmai aşa de necesare; carnete de note, de indentitate diferite planşete şi ustensiile de desenari, fac ca suma necesară unui elev la intrarea în şcoala secundară să fie egală cu salarul unui ancţionar, şi nu din cei ma inferiori. —„Dacă părinţii nu le cumpără, sau dacă mai au curajul să protesteze, li se răspunde cfe onoratele direcţii ale şcoalelor : „Dacă-i place, şi-ţi da mâna ! Dacă nu, nu ar duce copilul la şcoală ! • Şi nimeni nu ar protesta, dacă cărţile, cartele şi diferitele rechisite, ar fi absolut necesare. Dar pe când un carnet de note se ia elevului 45 ei, care carnet nu valorează cncât 56 lei şi când acest carnet nu are nici o întrebuinţare , când fiecare elev e obligat să-şi cumpere atlas geografic cu 2*300 lei, atunc obligaţia aceasta devine cu adevărat revoltătoare. Că dascălii de toate categoriile o duc astăzi destul de greu, că un venit afară de leafă, este mai ales scum toamna, destul de ispititor, este drept. Dar nu este drept că pentru a avea aceste venituri, să se îngreuezeaccesul copiilor săraci dar merituos , în şcolile de orice categorie. Organizaţiile profesionale, care au de scop, în afară de apărarea intereselor de breaslă, şi pe acel de apărare a instituţiei, dar mai ales autoriăţile şcolare, ar trebui să ia măsuri pentru ca şcoala sa nu mai fie tarabe de vânzare a diferitelor mărfuri, din care arese nu tocmai aşa de necesare elevilor. I. SAVINESCU ANUL XXXI rsQ. 8542 . .......... abonamente Lei 350 . .. . pe un an 180 ... . , 6 luni pe f. . . . . 3 . 1000 . . Instituții publice atelierele TIPOGRAFICE IAȘI.—STR. LAPUȘNEANU 37 Redacția 391 Telefoane Administrația394 1 Serviciu de noapte 3b/ 9 9 1 t EU - uiMSfc. Ziar popular cotidian Din serviciul patriei ! Defect de funcţionare Iată un grup de fete ibisiniene, la un liceu din Addis-Abeba. Devotate patriei lor, fetele lucrează lenjerie, vată, bandaje etc. pentru nevoile armatei, într’un eventual război italo-etiopian. Din toată lumea Insalare la ultima vreme se observă că piaţa de alimente, în zi de Duminecă, e mai săracă idecum am ştiut-o tot gesuie. Căruţele ţirăneşti s’au rănit vizibil. Gospodinele de la ţară nu mai vin in zi de sărbătoare, cu produsele lor bune şi proaspete. Cercetând pricina aceste situaţii, am aflat că s’a răspândit zvonul Că „nu se mai îtigădue" țărănilor »a-?i parateasca comuna In zi de Duminică sau sărbătoare ci toată lumea tebue să se ducă la b serică. Bineînţeles, nu există vre-un ordin ad-tiv î.i acest sens (r&di ar fi ilegal), dar a’am răslit zvonul —nu ştim de către cine —cu o insistenţă care a speriat pe săteni. Oameni se tem de.. amendă , căci li s’a spus că acei care pîrâsesc satul Duminica, vor plăti amendă mare ! Precum se vede, ţărănimea e înşelată, in chip metodic. Recunoştem că-i bine ca ţaranul să serbeze Duminica şi să se ducă la biserică. Inşi acest lucru nu trebue obţinut prin însăciune şi ameninţări, ci prin sfaturi blânde şi prin convingere. Aşa este cu adevărat creştineşte / mai dezgropat locuinţe, cu scări interioare şi instalaţii de bae. Străzile oraşului străvechi erau drepte, destul de largi şi... erau canalizat. Ca şi astăzi. Vorba populară : Nimic nou sub stare! se ridică in fiecare an in 50.000. Lehpe de agenţi de poliţie, de ambele sexe, au fost însărcinate să înregistreze în acest oraş toţi copiii vagabonzi cari nu dispun de nici un mijloc de exstenţă şi nici un adăpost. S'a constatat cu acest prieț ca mamfita Iryr ca-‚ ‚•*.11-³ rl noaptea In turnătoriile de opu au sub podurile din Tstanabul. Civilizaţie străveche Un arheolog francez a făcut săpături la Abur-Kumal in Syria şi a descoperit lucruri foarte interesante, ca dovedesc că acum 5000 de ani (cu 3000 ani Inainte de Hristos) exista în Asia Mică o civilize înfloritoare. De pidt, arheologul a dezgropat o şcoală, cu săli de clas, pupitre şi cărţi în form de tablete cu scriere cuneiformă. Clădirea era artistică şi confortabilă.____________ Dragoste idolatră La Toko, s’a sinucis decurând un industriaş bogat Sekei Haşigu. Sakel era fiu de popor; a muncit, a avut calităţi deosebite şi s‘a îmbogăţit repede. Acum 30 sim, când era încă tânăr, s'a îndrăgosit de o fată din aristocraţie şi î-a cerut mâna. Insă a fost reurat pe motiv ci o fată de samurai nu se poate mărita cu un om din popor. Sakei Haşigu a comandat o păpuşă cu chipul fetei iubite. Şi timp de 30 ani a ţinut păpuşa în casă, adobod-o ca pe un idol sfânt. Ajunsese bătrân şi tot nu-şi potolise durerea inimei. Iar la urmă, Intr'o clipă de deprimare, Saki a sfărâmat păpușa și s'a sinucis, făcându-și hara-kir. Femei eroica in Germania a fost sărbătorită a 65-a aniversare a primei femei parașutiste, Chaterine Paulus. Ea a debutat in această periculoasă profesiune în 1895, lăsându-se să cadă dintr'un balon , și a terminat-o la a 147-a cădere. La Werbaden a uimit spectatorii cu isprava ei: dublul sat in aer. Altădată, lăsându-se dintr'un balon, a constatat cu groază că timp de câteva minute aparatul nu se desface. După câteva minute de Înfricoşătoare aşteptare pentru public, paraşuta s’a deschis, dar vântul a împint-o pe îndrăzneaţa paraşutistă pe liniile drumului de ter. Abeea căzuse, când fu surprinsă de un expres. Ca prin minune insă, mecanicul a putut să oprească locomotiva la câțiva metri de local unde Chaterine Paulus se afla încurcată in sforile parașutei. Criminalitatea infantilă Turcia este pe cale a introduce după modelul Angliei, tribunale de copii în toate oraşele importante ale ţării. Criminalitatea infantilă luase in ultimele timpuri proporţii îngrijorătoare. Numărul copiilor arestaţi numai la Islam Peste Atlantic Aviatorul lituan Felix Waitkus a pornit în zbor de la New-Yorke peste Atlantic,cu scopul să ateriseze la Memel (în Lituania). Waitkus a trecut cu succes Atlaticul,însă deasupra Irlandei i s-a isprăvit benzina și a trebuit să atenseze. In clişeu, Wtaitkus și avionul lui. D. Ministru de Finanţe Victor Antonescu se află la Paris unde face mari sforţări ca să obţie condiţii mai uşoare pentru plata cuponului datoriei noastre în streinătate, întreg consiliul de miniştri este preocupat de aceste tratative. Greutăţile pe care ţara noastră le întâmplă faţă de creditorii săi străini, — trebue să ne preocupe pe toţi. Voi are o introducere cam lungă, îa legăuri cu această chestiune. Totdeauna am apreciat pe oamenii cumpătaţi şi economi. Nu-mi plac oamenii risipitori au cii sgârciţi peste măsură. Nu ne vom ocupa de risipiori. Ne vom ocupa de oamenii sgârciţi cari trăesc numai ca să adune bogăţii. Şi au dreptate ca să adune bogăţii căci toată lumea ii invidază şi-i crede fericiţi. Eu insă cred că aceşti oameni sunt cei mai nenorociţi. De ce ? Cred că viaţa lor este un chin. La fiecare pas line frică să nu fie furaţi sau otrăviţi. Mulţumiri sufleteşti, nu au. Afirm că dezechilibrul ce există în viaţa sociala, este cauzat de aceşti oameni. Pentru a dovedi această afirmaţiune, ne vom ocupa de alimentarea oamenilor. Sunt trei feluri de alimentări: I) organisme suficient hrănite, II) organisme sub hrâne şi iii) organisme suprahrănite. Omul este suficient hrănit când dă corpului alimentele necesare care să poată face faţă consumului de energie şi de calori in raport cu ramea ce o depune. Îndrăznesc de a enunţa un principiu: Civilizaţia, numai atunci va fi la apogeul ei când organizaţia sociala va fi aşa fel ca să existe numai cazul de suficientă hrană pentru toţi oameni. Cele alte două cazuri, de subrăniţi sau supra hrănţi, să nu exste, în genere, toate bolile dia omente le întâlnim in aceste două cazuri. Bolile microbiene sunt apanajul săracilor, iar celelalte boli sunt ale bogaţilor. Tuberculoza, pelagra, pneumona, tifosul, scarlatina, anghina difterică etc., fac ravagi mai mult în masele muncitoreşti cari sunt insident hrănite, locuesc în case fără soare, unde higiena nu există. Ia contra acestor boli microbiene corpul luptă greu daci nu este bine hrănit. Book de-Gontinuarea in pagina a-a Păeri şi observaţii Felul de trai si nevoia economiilor de V. leoaoreanu profesor MARȚI 1 OCTOMBRIE P rt c »«iii uscATUl TE SEftlA 623 OPINIA ion fc2@. 56 AmjWizo. aU CWB m aa OatUi 2 mseanisnimmeisiunonai * lupta dintre partide cu amestecul Coroanei O veche practică balcanică Cuvintele foarte „tari“ rostite de d. Tătărescu la Constanta, au stârnit o vijelie în lumea noastră politică. Atacurile între partide au ajuns la un grad de volentă care surprinde chiar în mediul nostru balcanic. Şi e de observat că „istoria se repetă“. Adică, lupta de partide se desfăşoară—cum se spune—la treptele Palatului, după o reţetă tradiţională ; dinastieism ultra-devotat când partidul e la guvern ; atitudine liberă (ca să nu zicem înt fel) faţă de Coroană, când partidul de în opoziție. D. Tătărescu i-a aruncat d-lui Maniu in față vorbe e că „încearcă un șantaj asupra Coroanei“. D. Manu spusese,... dar nu putem înregistra ce spusese d. Maniu, pentru că fostul primmonstru se află in raporturi încordate cu Cenzua. Ne inchijim insă ce-a zis d. Maniu' din replica d-lui Tătărescu. Naţional-Ţărăniştii ripostează că liberalii, în 1933, erau mult mai puţin dinastici ca astăzi şi chiar se pregăteau mai puteii am’âa'câ-ăcce^lS ■ nt'- dinastice s’au maifestat deseori, dela Unirea Principatelor şi până astăzi,după graba partidelor de a veni la putere. D. Gheorghe Bratianu s'a grăbit şi d- sa să declare semnificativ, că d. Tătărescu execută partitura scrisă de altul şi ca deci se va răfui cu acel „altul“, înţelegeţi... Se ştie şi despre averescani că duceau, în ziarul lor, o campanie foarte transparent, sub forma cunoscuteor „studii istorice". Adică, mai toată lumea politică se manifestează, intr'un fel sau altul, în jurul Tronului. De ce, acest iureş politic la culisele Palatului ? Dintr’un defect de funcţionare a mecanizmului nostru constituţional. Regele trebue să rărite cu totul deasupra luptelor politice ; şi în acest chiţ» răspunderea va rămîne întreagă şi exclusiv bărbaţilor noştri publici. Ar înceta atunci ireverenţele faţă de Coroan şi piruetele în jurul tronului, ci zborul orb al fluturilor la flacăra frige... 1 X