Opinia, noiembrie 1935 (Anul 31, nr. 8569-8594)

1935-11-01 / nr. 8569

Zeci de mii cumpărători satisfăcuţi dove­desc că Soba „ZERHilţ* este Intre toate sobale cea mai bună Numai 10 kg. lemne necesare în 24 ore ptr. o cameră normală D. Szántó & Fiul Oradea 1De găsit în mai toate oraşele — Cereţi prospect gratuit — . Lăpuşneanu No. 3 J. Schönblum, str. Loronschi No. 12 Repr. Ing. Arthur Klepper, str. Lăpușneanu No. 35 Leo­poli MZ1 la ROXV2 filme mari premi­­ere îa Iași vis frumos cu MAGDA SCHNEIDER ■y "B jf Cea mai mare revis-VEt 5/ U Mj­ %B M tc­­­ăzută pînă azi Pathe Nathan și Si'y Symphonie c­olectează progr. y n A! t îdil*a ^Im Era atât de grasă încât bărbatului îi era ruşine s-o însoţească Alegerea toaletelor era un chin Luând Kruschen, a slăbit cu 12 kgr. Un surplus de grăsime poate răpi unei femei toată graţia, tot farmecul, mai mult decât atât, o pune la imposibilitate de a se îmbrăca bine. Până şi bărbaţii noştri suferă din cauza aceasta, ne spune o e­meie măritată. Ea ne scrie „Bărbatului meu li era ru­şine să se arate cu mine din cauză că eram prea grasă. Nu­mai femeile corpolente ştiu­­ce însamnă chinul de a voi să te îmbraci bine pentru a fi un cu­rent cu cerinţele modei. Am cântărit 98 kgr. înainte de am dat primul flacon de Kru­­schîn. Acum sunt la al doilea şi cântăresc 96 kgr. „Când faceam zilnic exerciţii de gim­nastică mă simţeam atât de obosită încât eram incapabilă să-mi văd de treburile casei. Acum pot să alerg ca şi prietenele mele slabe, ceea ce le ui­meşte. Ele îmi spun că arăt mult mai tâ­nără. Eu cred că totul se datoreşte dozei zilnice de Sels Kruschen“. (D-na G. MJ. „Mica doză zilnică ’ de Kru*­sehen ajută organele Dvs. să funcţioneze norma­­. Ele pro* voacă o sch­ibare totală a dis­­poziţiei Dv­, o reîmprospătare a tuturor forţelor, in locul a*­patiei de care sufereaţi. Vita­lit­atea, vigoare şi o doză de e­­nergie ca în plină tinereţe, iată o ecleie minunate ale sărurilor din Kruscher, deosebit că încet, pe nesimţite, greutatea Dv. este acuşi la normal. MUŞTAR CU MUST (DIN RECOLTA NOUĂ) S’A PUS IN VANZARE LA PRINCIPALELE BĂCĂNII ŞI MAGAZINE DE MEZELURI Dep. E-ral Farmacia Werner-Iaşi O O m ■GO­­ §5 Gm73 ANTINEVRALGIC NEÎNTRECUT­­ J&aitcL MIGRENE,RĂCELI,GRIPĂ,GIUNGHIURI, DURERI DE ŞALE.DURERI DE DINŢI. A sosit numai pentru câteva zile în oraşul nostru marea şi renumita VREZlC/tTOJlRE. fizionomistä, fiziologista şi telepatică D-na M. Juliana recomandată de un mare personaj. După studii îndelun­­gate şi experienţe cu sfaturile şi prezicerile ei precise a uimit întreaga Eurp­ă, după cum reesă din documentele ce po­sedă precum şi din au­torizaţia Onor. Minister de Interne. Această prezică­toare fenomenală, fizionomistă având ştiinţă deosebită numai uitându-se în ochi la om, ci­teşte viaţa întreagă, dându-i sfaturi folositoa­re. Poporul trebue luminat căci pe bază de ştiinţă, neintrebând pe nimeni spună totul ori­ce afaceri personale. Amor, boale, căsătorii, afaceri. Judecăţi şi orice vă intere­sează. Vă desparte de duşmani şi vă aduce mângâiere şi terebie. Reuşit dorinţelor. Desleparea relelor. Totul pe nu­­me exact. Veţi afla tot ca vă aşteaptă în viitor. Poate face pe oricine să se lepede de obiceiuri rele, cipătându-şi liniştea fâcînd adevărate minuni cu prezicer­ea ei nemaipomenite. Nu pipăiţi în întuneric cînd puteţi s­ă ştiţi viitorul înainte. Cores­pondenţă în întreagă ţară. PREŢUL ESTE MODEST! Vizitele se primesc în fiecare zi de la ora 8-12 a. m. și 2-8 seara. IAȘI, str. Elena Doamna No. 11 (lân­gă Farmac a Păuni. U'rt««' 'î «»oniricul » u» eusMHce ot»|­TM«« T0UTC9­ÎCgtanaiVtOVfl; ts­ebWrniapgji 'S*««». ■ ® In fiecare mmzmmmmmmmga&m. Joi dimineaţa I­LA pleacă un tren special direct M­AGLAVIT fără transbordare, cu preţ redus, călătoriile fiind organizate de Compania WAGONS-LITSICOOK®«^1 cu concursul ziarelor „Opinia“ şi „Lumea“ Înapoierea lum­ seara ____ . Preţul: clasa 3-a 660 le­i­­ şi întors clasa 2-a 940 lei t­v Înscrierile la Wagons-Lits­­ Cook Iaşi Piaţa Unire­ ri turtii­u (Continuarea din pag. La­ te publice şi la toate postu­rile de radio din ţările de mai sus“. —„Ce proeote aveţi pen­tru viitor ?’ —,,Voi continua executarea angajamentelor contractate la opera din Viena, Praga, Riga şi Moscova. Desigur eşti cu­rios să ştii cum am ajuns să fiu invitată la Moscova ? Le­gătura mea cu postul de ra­dio Komintern,—cel mai mare post de radio din Europa,— datează de la unul din con­­certele mele date vara trecută la Karlsbad. Cu această oca­zie am fost auzită de marele om de teatru Mayarhold, care împreună cu d. Ministru Ed­mond Ciuntu mi-a prilejuit un concert de muzică româneas­că la radio­ Moscova. înainte de a părăsi ţara am acceptat cu multă plăcere an­gajamentul de solistă a con­certelor de propagandă în ţară a orchestrei simfonice a Reg. de gardă M. V. sub bagheta marelui nostru maestru Eg. Massini, căruia i se datoreşte trei sferturi din desvolarea mişcării muzicale de la răz­boi încoace, la noi in­­ară. Bucurându-sa de înalta în­credere a M. .Sale Regelui a reuşit să ridice nivelul muzi­cilor noastre la culmi nebă­nuite şi Intr'un interval de timp foarte scurt, uimnd a­­nul trecut străinătatea cu an­samblul celor 700 muzicanţi ,n litri români cu cari a con­certat în Polonia, Cehoslo­vaca şi Iugo-slavia. De partea mea, sunt mân­­dră că mi s’a prilejuit să fiu prima artistă româncă ce a cântat in aceste ţări, şi con­certele mele au fost de bun augur"... Maestrul Massini invitând pe d-na Pya Igy să continue repetiţia, conversaţia plăcută cu marea noastră cântăreaţă s'a s­o­sit aci... REX. x Terminandu-se sena No. 62 de bonuri petru participarea la premiile gratuite ale ziarului „Opi­nia“, cetitorii sunt rugaţi a le preschimba la a­dmi­­nistraţia ziarului str Lă­­pușneanu37, zilnic între Hoţii cari fură sute şi lasă milioane în locul lor! La Stockholm, în casa un­i bătrân nobil, dar scăpătat, cu numele Johnna von Aseldor­f, au pătruns hoţii spre a-i fura avutul ce-l mai avea nobilul bogătaş de altă dată. Ajungând iasă in camera de lucru a nobilului, au obser­vat că există acolo o fereas­tră m ei de tot, care cores­pundea cu dormitorul omului. La început voiau să acopere geamul cu o batistă, insă n’au găsit cu ce s’o acopere. In cele din urmă, unul din hoți, răs­­colindu-și buzunările, a găsit o hârtie de culoare închisă , a lipit-o pe geam, asigurân*­du-se astfel că nu sa poa­e vedea ce se petrece în came­ra unde operau. Bietul nobil era să moară de necaz când a văzut dimi­neaţa, că i s’a furat ultimi lani ce-i mai avea un dulap. Poliţia anunţată a sosit la aţa Icculu, însă n’a găsit altă urmă a hoţilor, o ară de hâr­­tia lipită pe geam. Exam­nînd acea hârtie, poliţia a consta­tat că este un loz al Loteriei de Stat. Surpriza bătrânului scăpătat a fost abia atunci adevărată, când a descoperit în listele de câştiguri, că lozul ieşise la corni in ajun, cu mai mu­te ml­ioane de florini. Când omul insă cumpără un loz al Loteriei prin Banca Emanoil Marco­vi­ci, Iași, str. Ștefan cel Mare, 15, are pers­pectivele cele mai mari de a deveni milionar cu ocazia u­neia din desele trageri ale Li­ter­ei de Stat. Notati deci bine adresa. a dureri reumatice, luaţi Novai Bătăturile cu toată rădăcina dispar în patru zile, cu preparatul BATURIN. BATURIN lucreszi sigur! BATURIN nu dă greşi In flacoane originale, cu in­­strucţiile necesare la Farmacia Dr. Beceanu Plata Halei Filiala din Iaşi a „Crucii Roşii“ vine în ajutorul populaţiei în pal întregei populaţiuni din oraşul şi judeţul Iaşi, să cont­tribuie fiecare cu ce poate, depunând banii la Banca Na­­ţională în contul filialei, iar materialele la depozitul de la sediul filialei de lângă spita­lul militar. Se va elibera chi­tanţă. S-a mai hotărât începerea cursurilor de infirmiere vo­luntare, cursuri cari se vor ţine la Institutul surorilor de ocrotire. Filiala roagă pe doamnele şi domnişoarele care "Marţi 29 a. c. s'a întrunit comitetul filialei Crucei R­­9 sub preşidenţia D-nei Canta­­cuzino. S-a hotărât ca la apelul Centralei pentru ajutorarea populaţii­ din judeţele bân­tuite de secetă, filiala să tri­­meată 15.000 lei şi să încea­pă o acţiune intensă pentru strângerea de feniuri, ali­mente, haine, încălţăminte pentru cei goi şi flămânzi din cele şapte judeţe înfometate. Filiala face un călduros a. Duminica trecută, şcoala primară din Halăuceşti şi- a sărbătorit 70 de ani de func­ţionare. Directorul actual al şcolii, tânărul şi entuziastul dascal Dabija, animat de dorinţa de a strânge în faţa unei şcoli cu o vechime apreciabilă, pe toţi vechii dăscăli şi directori în m­jlocul foşlilor elevi,astăzi gospodari încărunţiţi de vre­me, a pregătit încă de anul trecut festivitatea care s'a desfăşurat Duminică intr’o at­mosferă plină de învăţătură şi îndemn spre carte. Distinsul dascal, acum pen­­sionar ieşan, d. Ştefan A­­nastasiu cu d-na, au fost la serbarea aceasta obiectul unei bine meritate atenţiuni. In ju­rul lor s-au rostit cuvinte de sincer omagiu. Ei au muncit doar la şcoala aceasta timp de 30 de ani. Au participat autorităţile administrative şi şcolare. Insp­­­ectorii şcolari şi învăţători din partea locului au avut în m­jlocul lor pe d. D. V. Toni, Preşedintele Asociaţiei gene­­rale a învăţătorilor din ţară, care a ţinut să cinstească a­­ceastă festivitate, ce înseamnă un moment de seamă în viaţa unei şcoli publice româneşti cu vechimea cu care se mân­dreşte şcoala primară din Hi­­lăuceşti. Diminiaţă a avut loc un Te­ Deum la Biserică. S’au po­menit laolaltă fostul p­r­m di­rector al acestei şcoli, cu ev­levii morţi din timpul lui şi de mai târziu, iar după amiază, s’a desfăşurat în faţa a sute de săteni, o serbare şcolară. Corurile pe două voci, dan­surile naţionale şi poeziile ros­­tite cu tâlc şi însufleţire de copiii şcolii din Hălăuceşti, au stârnit admiraţia părinţilor şi a oaspeţilor veniţi din alte părţi. S’a jucat şi o piesă cu caracter patriotic, operă a scri­itorului învăţător Năsturaş d­e Roman. A urmat apoi seria cuvân­tărilor. Cel dintâi, care a rostit o Predică plină de înţelepciune, a fost Preotul Felix Rafaeli. Sf. Sa a tratat pe un plan su­perior de înţelegere problema legăturilor fireşti ce trebuie să existe între şcoală şi bi­serică. Directorul şcolii, omagia­ză pe directorul şi învăţători, dinaintea sa, mărturisindu-şi gândul care l-a îndemnat să organizeze această sărbătorire. Un sătean, al cărui nume ne scapă, în vârstă de 70 an , a povestit cum a învăţat el cartea la şcoala din Hălău* ceşti acum şăsizeci şi ceva de ani. Fostul director Sf. Anas­­tasiu, în cuvinte pline de în­ţeles adânc, bătrânesc, a po­vestit scene şi momente din activitatea sa ca director şi învăţător al şcolii din Hălău­­ceşti. Mai vorbesc d-nii Cocea inspector şcolar şi Prefectul judeţului, după care a în­cheiat seria cuvântărilor d.­­ ni. D-sa cu posibilităţile de care dispune, a rostit la Halăuceşti o cuvântare ce va rămâne săpată in inima şi mintea altor generaţii, nu nu­mai a acelor ce au participat Duminica trecută la această aniversare. Hălăuceştenii au plecat spre casele lor mai mândri de şcol­­a şi învăţătorii lor. CRONICAR­ orietate au terminat liceul, să se în-, scrie la aceste cursuri care desăvârşesc educaţia femeei. înscrierile se fac zilnic la Institutul surorilor, din strada I. G. Duca (Murelor) Înşelăciune Arhimandritul Ilarion Bă­­lăiţă de la Mitropolia locală, a reclamat parchetului pentru nu se adune pe locuitorul Const. Bătrânul din Popricani. Acesta avea de plătit Mi­tropoliei o sumă de b­ani drept arendă pentru o moşie, şi a izbutit să înşele buna cre­dinţă a preotului, obţinând de la aceasta o chitanţă de achitare, urmând a aduce a­­poi banii. Locuitorul a abuzat­­ însă de încrederea preotului şi a refuzat să plătească suma. Parchetul a dispus cerceta­­rea cazurii. REP. Şcoala primară din Hălăuceşti-Rom­an Îşi sărbătoreşte 70 ani de existenţă Pentru (Continuarea din pagina l-a) Şi atâtea şi atâtea ! C’ai murit ? O spune atâta lume ! Din ce în ce mai multă ! In ciuda suferinţii mele, mă voi convinge eu însu­m­i? Şi deca ? Vrei să mori fiindcă au murit toţi glorioşii tăi ctitori ? Pentrucă ţi s’au înmulţit mormintele celor mai credin­cioşi fii ai tăi şi le duci cu greu povara ? ’ * Păstrător de vechi monu­mente româneşti, spintecând cerul cu turlele tale mai mul decât ori­care oraş al nostru, ce rugă duci către cai de sus ? Ruga celui ce pleacă din­tre cei vii ? Oh nu! Este o eroare! Ce ! Oare o vreme vitregă, o înţelegere a lucrurilor, o nevrednicie actuală va reuşi să doboare o ctitorie ieşită din sufletul Moldovei de veacuri . Mare eroare! N’am şovăit o clipă, laşul e mai tare ca oricând. El păstrează ceace cele mai multe oraşe ale ţării n’au scintea care va aprinde într’un viitor, poate nu aşa de îndepărtat, focul unei regenerări strălu­cite. Căci să nu se creadă că tot ceva a pus românismul a­­colo, e pierdut , că întreaga această tradiţie, că întregul trecut de cultură ce-l posedă, că toată această făsionomie şi personalitate a lui, nu va în­vinge. Nu ! Ne inşelăm! Nu s'a pierdut laşul. S’a pierdut ro­­mânii din drumul ce trebuia şi va trebui să-l ţie. Greşit nu eşti tu că nu ştii să dai! Greşiţi suntem noi că nu ştim ce să-ţi cerem, ce să-ţi luăm, îşi închipuie oare cineva ce se va întâmpla când această fugă spre capitala, spiritul centralist, materialist vor ci­­dea; când omul nu va mai căuta în afară cea ce nu poartă în el insă­şi­ când Românul se va regăsi, şi va şti să pre­­ţuiască comorile lui; când a­­ceste timpuri desaxate, necă­jite cu scopuri şi ţinte nefi­reşti, vor sfârşi; îşi închipuie oare cineva ce valoare vor căpăta comorile pe cari laşul netulburat le poartă în el? In cele mai repezi şi fră­mântate vieţi, există parante­ze, momente de reculegere, odihnă. Odihnindu-te, trufaş te uiţi la noi cum căutăm existenţă mai bună pe alte meleaguri, re­ocotindu-te. Dar şti—eşti singurul care şti­e că toţi­­i se vor reîntoarce! Fii îşi vor recăuta mormintele strămoş­i­lor, vor relupta pentru tine. Românii te vor înălţa iarăşi. Ştiu că simţi aceasta. Prea mândru ţi se profilează si­ni ia­i.i-a inform­ a Intre mamă şi fiică. — Parchetul a trimis in judecată pe d-na Natalia Untu d­e str. Berăria­ Veche . Aceasta a fost reclamată de fica ei d-na Cecilia Condrea cu acelaş dom­ciliu, cum că a silit-o să se căsătorească de minoră cu un tânăr student şi fără de mijloace, promiţându-i întreţinerea, i­ar astăzi o a* lungă. X ÎNŞTIINŢARE.­Profesor de ebraică cu studiile legale, se caută la şcoale „Junim» No. 2, din str. Palat, x Banca „Dacia* în lichi­dare, a scos in vânzare imo­­bilul din str. Ipsilante 1—5, proprietatea Moritz Ghelber. x D-na Elena Vasiliu din Trecătoarea Cucului, a acţio­nat în judecată pentru pensie alimentară, pe soţul ei Eeno­­ne Va­­liu cu domiciliul în str. Carol, cu care se află în divers.­­ Tribunalul Neamţ a ju­decat profesul călugărului sti­list Eustaţiu Andriescu din Zirneşti-Neamţ, unde a zidit o biserică clandestină. Surprins oficiind după sti­lul vechiu, a fost trimes la ju­decată. Tribunalul l-a condamnat la 10 zile Închisoare, călugă­rul a făcut apel la Curte. „ Toţi elevii şcolii comer­­ciale practice „A. V. Ştefă­­niu“ sunt rugaţi a-şi sccate actele Duminică 3 Noemvrie a. c. între orele 8—10 a. m. după care dată nu se mai el­iberează nici un act. x REDESCHIDEREA UNi­­VERSITAŢlf«—Pentru Vineri 1 Noimbrie ora 10 a. m. sunt nvitaţi îa Aula Universităţii, la şedinţa solemnităţii des­­chiderii cursurilor pe anul 1935 —36, d-nii decani şi în­treg corpul profesoral, precum şi studenţi). Va conferenţia D-l Prof. Univ. Ilie .Alinea, după care se vor înmâna diplomele „Doc­tor honoris causa" Episcopu­lui Dionis­e Tighineanu, Prof. Frat­gus Giucy şi Gh. Sion din Bacău. « Lecţii de E­ngleză pent­­ru Doamne şi Domnişoara» se vor pre­a la Asociaţia Creştină a Femeilor, cu nce«­pere de Luni 11 Noembrie» Pentru informa ii şi înscrieri, Biroul A. C. F. este deschis zilnic dela 5—7 p. m. lueta pe cer. O ţinută prea elegantă, prea sigură, prea ermecătoare. Cine nu te-a văzut in răsărit de soare, la apusul lui, cunoaşte cu mai puţin o minune. Care va se zică să te re­învie solurile sociale descrise de unii I Solu­ble economice şi mai ales cele culturale preconiza­te de cei mai mulţi. Desigur sunt bune ! Bea venite , fericite ! Bine; dar dacă e aşa, de ce nu se aplică ? de ce atâtea cauze cari fac din potrivă: să te uite, să te părăsească, şi mai mult, cât mai mu­ţi ? Dece oare toţi acei cari te iubesc, cari îţ văd moartea din atâtea pricini şi îndrep­tarea pe atâtea căi, nu pun umăr la umăr pen­ru a te vindeca cu adevărat ? Dece oare atâtea încercări de re­acere obţin atâta ne­­inţelegere ? de cafV&CC&c Dela Sindicatul ziariştilor Com tetul „Sind cat­u­l­ Zia­­riştilor profesionişti" a ţinut şedinţă Marţi seara. S'au discutat diferite ches­tiuni privind bunul mers al sindicatului, după care s’a dezbătut problema legii presă şi a definiţiei ziaris­ului. S'a hotărât redactarea unui memoriu, care va fi înmânat astăzi d-lui prim-mînistru Tâ­­târescu. Luîn­du-se apoi act că indi­­vizi care n’au nici o legături cu Sindicatul, induc lumea în eroare, solicitând bani pentru organizarea unui pretins con*­gres al presii, vor fi sezisate autorităţile. Viitoarea şedinţă va avea loc M­ercuri 6 necembrie.

Next