Opinia, noiembrie 1935 (Anul 31, nr. 8569-8594)
1935-11-01 / nr. 8569
Zeci de mii cumpărători satisfăcuţi dovedesc că Soba „ZERHilţ* este Intre toate sobale cea mai bună Numai 10 kg. lemne necesare în 24 ore ptr. o cameră normală D. Szántó & Fiul Oradea 1De găsit în mai toate oraşele — Cereţi prospect gratuit — . Lăpuşneanu No. 3 J. Schönblum, str. Loronschi No. 12 Repr. Ing. Arthur Klepper, str. Lăpușneanu No. 35 Leopoli MZ1 la ROXV2 filme mari premiere îa Iași vis frumos cu MAGDA SCHNEIDER ■y "B jf Cea mai mare revis-VEt 5/ U Mj %B M tcăzută pînă azi Pathe Nathan și Si'y Symphonie colectează progr. y n A! t îdil*a ^Im Era atât de grasă încât bărbatului îi era ruşine s-o însoţească Alegerea toaletelor era un chin Luând Kruschen, a slăbit cu 12 kgr. Un surplus de grăsime poate răpi unei femei toată graţia, tot farmecul, mai mult decât atât, o pune la imposibilitate de a se îmbrăca bine. Până şi bărbaţii noştri suferă din cauza aceasta, ne spune o emeie măritată. Ea ne scrie „Bărbatului meu li era ruşine să se arate cu mine din cauză că eram prea grasă. Numai femeile corpolente ştiuce însamnă chinul de a voi să te îmbraci bine pentru a fi un curent cu cerinţele modei. Am cântărit 98 kgr. înainte de am dat primul flacon de Kruschîn. Acum sunt la al doilea şi cântăresc 96 kgr. „Când faceam zilnic exerciţii de gimnastică mă simţeam atât de obosită încât eram incapabilă să-mi văd de treburile casei. Acum pot să alerg ca şi prietenele mele slabe, ceea ce le uimeşte. Ele îmi spun că arăt mult mai tânără. Eu cred că totul se datoreşte dozei zilnice de Sels Kruschen“. (D-na G. MJ. „Mica doză zilnică ’ de Kru*sehen ajută organele Dvs. să funcţioneze norma. Ele pro* voacă o schibare totală a dispoziţiei Dv, o reîmprospătare a tuturor forţelor, in locul a*patiei de care sufereaţi. Vitalitatea, vigoare şi o doză de energie ca în plină tinereţe, iată o ecleie minunate ale sărurilor din Kruscher, deosebit că încet, pe nesimţite, greutatea Dv. este acuşi la normal. MUŞTAR CU MUST (DIN RECOLTA NOUĂ) S’A PUS IN VANZARE LA PRINCIPALELE BĂCĂNII ŞI MAGAZINE DE MEZELURI Dep. E-ral Farmacia Werner-Iaşi O O m ■GO §5 Gm73 ANTINEVRALGIC NEÎNTRECUT J&aitcL MIGRENE,RĂCELI,GRIPĂ,GIUNGHIURI, DURERI DE ŞALE.DURERI DE DINŢI. A sosit numai pentru câteva zile în oraşul nostru marea şi renumita VREZlC/tTOJlRE. fizionomistä, fiziologista şi telepatică D-na M. Juliana recomandată de un mare personaj. După studii îndelungate şi experienţe cu sfaturile şi prezicerile ei precise a uimit întreaga Eurpă, după cum reesă din documentele ce posedă precum şi din autorizaţia Onor. Minister de Interne. Această prezicătoare fenomenală, fizionomistă având ştiinţă deosebită numai uitându-se în ochi la om, citeşte viaţa întreagă, dându-i sfaturi folositoare. Poporul trebue luminat căci pe bază de ştiinţă, neintrebând pe nimeni spună totul orice afaceri personale. Amor, boale, căsătorii, afaceri. Judecăţi şi orice vă interesează. Vă desparte de duşmani şi vă aduce mângâiere şi terebie. Reuşit dorinţelor. Desleparea relelor. Totul pe nume exact. Veţi afla tot ca vă aşteaptă în viitor. Poate face pe oricine să se lepede de obiceiuri rele, cipătându-şi liniştea fâcînd adevărate minuni cu prezicerea ei nemaipomenite. Nu pipăiţi în întuneric cînd puteţi să ştiţi viitorul înainte. Corespondenţă în întreagă ţară. PREŢUL ESTE MODEST! Vizitele se primesc în fiecare zi de la ora 8-12 a. m. și 2-8 seara. IAȘI, str. Elena Doamna No. 11 (lângă Farmac a Păuni. U'rt««' 'î «»oniricul » u» eusMHce ot»|TM«« T0UTC9ÎCgtanaiVtOVfl; tsebWrniapgji 'S*««». ■ ® In fiecare mmzmmmmmmmga&m. Joi dimineaţa ILA pleacă un tren special direct MAGLAVIT fără transbordare, cu preţ redus, călătoriile fiind organizate de Compania WAGONS-LITSICOOK®«^1 cu concursul ziarelor „Opinia“ şi „Lumea“ Înapoierea lum seara ____ . Preţul: clasa 3-a 660 lei şi întors clasa 2-a 940 lei tv Înscrierile la Wagons-Lits Cook Iaşi Piaţa Unire ri turtiiu (Continuarea din pag. La te publice şi la toate posturile de radio din ţările de mai sus“. —„Ce proeote aveţi pentru viitor ?’ —,,Voi continua executarea angajamentelor contractate la opera din Viena, Praga, Riga şi Moscova. Desigur eşti curios să ştii cum am ajuns să fiu invitată la Moscova ? Legătura mea cu postul de radio Komintern,—cel mai mare post de radio din Europa,— datează de la unul din concertele mele date vara trecută la Karlsbad. Cu această ocazie am fost auzită de marele om de teatru Mayarhold, care împreună cu d. Ministru Edmond Ciuntu mi-a prilejuit un concert de muzică românească la radio Moscova. înainte de a părăsi ţara am acceptat cu multă plăcere angajamentul de solistă a concertelor de propagandă în ţară a orchestrei simfonice a Reg. de gardă M. V. sub bagheta marelui nostru maestru Eg. Massini, căruia i se datoreşte trei sferturi din desvolarea mişcării muzicale de la război încoace, la noi inară. Bucurându-sa de înalta încredere a M. .Sale Regelui a reuşit să ridice nivelul muzicilor noastre la culmi nebănuite şi Intr'un interval de timp foarte scurt, uimnd anul trecut străinătatea cu ansamblul celor 700 muzicanţi ,n litri români cu cari a concertat în Polonia, Cehoslovaca şi Iugo-slavia. De partea mea, sunt mândră că mi s’a prilejuit să fiu prima artistă româncă ce a cântat in aceste ţări, şi concertele mele au fost de bun augur"... Maestrul Massini invitând pe d-na Pya Igy să continue repetiţia, conversaţia plăcută cu marea noastră cântăreaţă s'a sosit aci... REX. x Terminandu-se sena No. 62 de bonuri petru participarea la premiile gratuite ale ziarului „Opinia“, cetitorii sunt rugaţi a le preschimba la administraţia ziarului str Lăpușneanu37, zilnic între Hoţii cari fură sute şi lasă milioane în locul lor! La Stockholm, în casa uni bătrân nobil, dar scăpătat, cu numele Johnna von Aseldorf, au pătruns hoţii spre a-i fura avutul ce-l mai avea nobilul bogătaş de altă dată. Ajungând iasă in camera de lucru a nobilului, au observat că există acolo o fereastră m ei de tot, care corespundea cu dormitorul omului. La început voiau să acopere geamul cu o batistă, insă n’au găsit cu ce s’o acopere. In cele din urmă, unul din hoți, răscolindu-și buzunările, a găsit o hârtie de culoare închisă , a lipit-o pe geam, asigurân*du-se astfel că nu sa poae vedea ce se petrece în camera unde operau. Bietul nobil era să moară de necaz când a văzut dimineaţa, că i s’a furat ultimi lani ce-i mai avea un dulap. Poliţia anunţată a sosit la aţa Icculu, însă n’a găsit altă urmă a hoţilor, o ară de hârtia lipită pe geam. Examnînd acea hârtie, poliţia a constatat că este un loz al Loteriei de Stat. Surpriza bătrânului scăpătat a fost abia atunci adevărată, când a descoperit în listele de câştiguri, că lozul ieşise la corni in ajun, cu mai mute mlioane de florini. Când omul insă cumpără un loz al Loteriei prin Banca Emanoil Marcovici, Iași, str. Ștefan cel Mare, 15, are perspectivele cele mai mari de a deveni milionar cu ocazia uneia din desele trageri ale Literei de Stat. Notati deci bine adresa. a dureri reumatice, luaţi Novai Bătăturile cu toată rădăcina dispar în patru zile, cu preparatul BATURIN. BATURIN lucreszi sigur! BATURIN nu dă greşi In flacoane originale, cu instrucţiile necesare la Farmacia Dr. Beceanu Plata Halei Filiala din Iaşi a „Crucii Roşii“ vine în ajutorul populaţiei în pal întregei populaţiuni din oraşul şi judeţul Iaşi, să conttribuie fiecare cu ce poate, depunând banii la Banca Naţională în contul filialei, iar materialele la depozitul de la sediul filialei de lângă spitalul militar. Se va elibera chitanţă. S-a mai hotărât începerea cursurilor de infirmiere voluntare, cursuri cari se vor ţine la Institutul surorilor de ocrotire. Filiala roagă pe doamnele şi domnişoarele care "Marţi 29 a. c. s'a întrunit comitetul filialei Crucei R9 sub preşidenţia D-nei Cantacuzino. S-a hotărât ca la apelul Centralei pentru ajutorarea populaţii din judeţele bântuite de secetă, filiala să trimeată 15.000 lei şi să înceapă o acţiune intensă pentru strângerea de feniuri, alimente, haine, încălţăminte pentru cei goi şi flămânzi din cele şapte judeţe înfometate. Filiala face un călduros a. Duminica trecută, şcoala primară din Halăuceşti şi- a sărbătorit 70 de ani de funcţionare. Directorul actual al şcolii, tânărul şi entuziastul dascal Dabija, animat de dorinţa de a strânge în faţa unei şcoli cu o vechime apreciabilă, pe toţi vechii dăscăli şi directori în mjlocul foşlilor elevi,astăzi gospodari încărunţiţi de vreme, a pregătit încă de anul trecut festivitatea care s'a desfăşurat Duminică intr’o atmosferă plină de învăţătură şi îndemn spre carte. Distinsul dascal, acum pensionar ieşan, d. Ştefan Anastasiu cu d-na, au fost la serbarea aceasta obiectul unei bine meritate atenţiuni. In jurul lor s-au rostit cuvinte de sincer omagiu. Ei au muncit doar la şcoala aceasta timp de 30 de ani. Au participat autorităţile administrative şi şcolare. Inspectorii şcolari şi învăţători din partea locului au avut în mjlocul lor pe d. D. V. Toni, Preşedintele Asociaţiei generale a învăţătorilor din ţară, care a ţinut să cinstească această festivitate, ce înseamnă un moment de seamă în viaţa unei şcoli publice româneşti cu vechimea cu care se mândreşte şcoala primară din Hilăuceşti. Diminiaţă a avut loc un Te Deum la Biserică. S’au pomenit laolaltă fostul prm director al acestei şcoli, cu evlevii morţi din timpul lui şi de mai târziu, iar după amiază, s’a desfăşurat în faţa a sute de săteni, o serbare şcolară. Corurile pe două voci, dansurile naţionale şi poeziile rostite cu tâlc şi însufleţire de copiii şcolii din Hălăuceşti, au stârnit admiraţia părinţilor şi a oaspeţilor veniţi din alte părţi. S’a jucat şi o piesă cu caracter patriotic, operă a scriitorului învăţător Năsturaş de Roman. A urmat apoi seria cuvântărilor. Cel dintâi, care a rostit o Predică plină de înţelepciune, a fost Preotul Felix Rafaeli. Sf. Sa a tratat pe un plan superior de înţelegere problema legăturilor fireşti ce trebuie să existe între şcoală şi biserică. Directorul şcolii, omagiază pe directorul şi învăţători, dinaintea sa, mărturisindu-şi gândul care l-a îndemnat să organizeze această sărbătorire. Un sătean, al cărui nume ne scapă, în vârstă de 70 an , a povestit cum a învăţat el cartea la şcoala din Hălău* ceşti acum şăsizeci şi ceva de ani. Fostul director Sf. Anastasiu, în cuvinte pline de înţeles adânc, bătrânesc, a povestit scene şi momente din activitatea sa ca director şi învăţător al şcolii din Hălăuceşti. Mai vorbesc d-nii Cocea inspector şcolar şi Prefectul judeţului, după care a încheiat seria cuvântărilor d. ni. D-sa cu posibilităţile de care dispune, a rostit la Halăuceşti o cuvântare ce va rămâne săpată in inima şi mintea altor generaţii, nu numai a acelor ce au participat Duminica trecută la această aniversare. Hălăuceştenii au plecat spre casele lor mai mândri de şcola şi învăţătorii lor. CRONICAR orietate au terminat liceul, să se în-, scrie la aceste cursuri care desăvârşesc educaţia femeei. înscrierile se fac zilnic la Institutul surorilor, din strada I. G. Duca (Murelor) Înşelăciune Arhimandritul Ilarion Bălăiţă de la Mitropolia locală, a reclamat parchetului pentru nu se adune pe locuitorul Const. Bătrânul din Popricani. Acesta avea de plătit Mitropoliei o sumă de bani drept arendă pentru o moşie, şi a izbutit să înşele buna credinţă a preotului, obţinând de la aceasta o chitanţă de achitare, urmând a aduce apoi banii. Locuitorul a abuzat însă de încrederea preotului şi a refuzat să plătească suma. Parchetul a dispus cercetarea cazurii. REP. Şcoala primară din Hălăuceşti-Roman Îşi sărbătoreşte 70 ani de existenţă Pentru (Continuarea din pagina l-a) Şi atâtea şi atâtea ! C’ai murit ? O spune atâta lume ! Din ce în ce mai multă ! In ciuda suferinţii mele, mă voi convinge eu însumi? Şi deca ? Vrei să mori fiindcă au murit toţi glorioşii tăi ctitori ? Pentrucă ţi s’au înmulţit mormintele celor mai credincioşi fii ai tăi şi le duci cu greu povara ? ’ * Păstrător de vechi monumente româneşti, spintecând cerul cu turlele tale mai mul decât oricare oraş al nostru, ce rugă duci către cai de sus ? Ruga celui ce pleacă dintre cei vii ? Oh nu! Este o eroare! Ce ! Oare o vreme vitregă, o înţelegere a lucrurilor, o nevrednicie actuală va reuşi să doboare o ctitorie ieşită din sufletul Moldovei de veacuri . Mare eroare! N’am şovăit o clipă, laşul e mai tare ca oricând. El păstrează ceace cele mai multe oraşe ale ţării n’au scintea care va aprinde într’un viitor, poate nu aşa de îndepărtat, focul unei regenerări strălucite. Căci să nu se creadă că tot ceva a pus românismul acolo, e pierdut , că întreaga această tradiţie, că întregul trecut de cultură ce-l posedă, că toată această făsionomie şi personalitate a lui, nu va învinge. Nu ! Ne inşelăm! Nu s'a pierdut laşul. S’a pierdut românii din drumul ce trebuia şi va trebui să-l ţie. Greşit nu eşti tu că nu ştii să dai! Greşiţi suntem noi că nu ştim ce să-ţi cerem, ce să-ţi luăm, îşi închipuie oare cineva ce se va întâmpla când această fugă spre capitala, spiritul centralist, materialist vor cidea; când omul nu va mai căuta în afară cea ce nu poartă în el insăşi când Românul se va regăsi, şi va şti să preţuiască comorile lui; când aceste timpuri desaxate, necăjite cu scopuri şi ţinte nefireşti, vor sfârşi; îşi închipuie oare cineva ce valoare vor căpăta comorile pe cari laşul netulburat le poartă în el? In cele mai repezi şi frământate vieţi, există paranteze, momente de reculegere, odihnă. Odihnindu-te, trufaş te uiţi la noi cum căutăm existenţă mai bună pe alte meleaguri, reocotindu-te. Dar şti—eşti singurul care ştie că toţii se vor reîntoarce! Fii îşi vor recăuta mormintele strămoşilor, vor relupta pentru tine. Românii te vor înălţa iarăşi. Ştiu că simţi aceasta. Prea mândru ţi se profilează sini iai.i-a inform a Intre mamă şi fiică. — Parchetul a trimis in judecată pe d-na Natalia Untu de str. Berăria Veche . Aceasta a fost reclamată de fica ei d-na Cecilia Condrea cu acelaş domciliu, cum că a silit-o să se căsătorească de minoră cu un tânăr student şi fără de mijloace, promiţându-i întreţinerea, iar astăzi o a* lungă. X ÎNŞTIINŢARE.Profesor de ebraică cu studiile legale, se caută la şcoale „Junim» No. 2, din str. Palat, x Banca „Dacia* în lichidare, a scos in vânzare imobilul din str. Ipsilante 1—5, proprietatea Moritz Ghelber. x D-na Elena Vasiliu din Trecătoarea Cucului, a acţionat în judecată pentru pensie alimentară, pe soţul ei Eenone Valiu cu domiciliul în str. Carol, cu care se află în divers. Tribunalul Neamţ a judecat profesul călugărului stilist Eustaţiu Andriescu din Zirneşti-Neamţ, unde a zidit o biserică clandestină. Surprins oficiind după stilul vechiu, a fost trimes la judecată. Tribunalul l-a condamnat la 10 zile Închisoare, călugărul a făcut apel la Curte. „ Toţi elevii şcolii comerciale practice „A. V. Ştefăniu“ sunt rugaţi a-şi sccate actele Duminică 3 Noemvrie a. c. între orele 8—10 a. m. după care dată nu se mai eliberează nici un act. x REDESCHIDEREA UNiVERSITAŢlf«—Pentru Vineri 1 Noimbrie ora 10 a. m. sunt nvitaţi îa Aula Universităţii, la şedinţa solemnităţii deschiderii cursurilor pe anul 1935 —36, d-nii decani şi întreg corpul profesoral, precum şi studenţi). Va conferenţia D-l Prof. Univ. Ilie .Alinea, după care se vor înmâna diplomele „Doctor honoris causa" Episcopului Dionise Tighineanu, Prof. Fratgus Giucy şi Gh. Sion din Bacău. « Lecţii de Engleză pentru Doamne şi Domnişoara» se vor prea la Asociaţia Creştină a Femeilor, cu nce«pere de Luni 11 Noembrie» Pentru informa ii şi înscrieri, Biroul A. C. F. este deschis zilnic dela 5—7 p. m. lueta pe cer. O ţinută prea elegantă, prea sigură, prea ermecătoare. Cine nu te-a văzut in răsărit de soare, la apusul lui, cunoaşte cu mai puţin o minune. Care va se zică să te reînvie solurile sociale descrise de unii I Soluble economice şi mai ales cele culturale preconizate de cei mai mulţi. Desigur sunt bune ! Bea venite , fericite ! Bine; dar dacă e aşa, de ce nu se aplică ? de ce atâtea cauze cari fac din potrivă: să te uite, să te părăsească, şi mai mult, cât mai muţi ? Dece oare toţi acei cari te iubesc, cari îţ văd moartea din atâtea pricini şi îndreptarea pe atâtea căi, nu pun umăr la umăr penru a te vindeca cu adevărat ? Dece oare atâtea încercări de reacere obţin atâta neinţelegere ? de cafV&CC&c Dela Sindicatul ziariştilor Com tetul „Sind catul Ziariştilor profesionişti" a ţinut şedinţă Marţi seara. S'au discutat diferite chestiuni privind bunul mers al sindicatului, după care s’a dezbătut problema legii presă şi a definiţiei ziarisului. S'a hotărât redactarea unui memoriu, care va fi înmânat astăzi d-lui prim-mînistru Tâtârescu. Luîndu-se apoi act că indivizi care n’au nici o legături cu Sindicatul, induc lumea în eroare, solicitând bani pentru organizarea unui pretins con*gres al presii, vor fi sezisate autorităţile. Viitoarea şedinţă va avea loc Mercuri 6 necembrie.