Opinia, ianuarie 1936 (Anul 32, nr. 8619-8642)

1936-01-01 / nr. 8619

vl. REVELION SELECT Corsa Zamfirescu Surprize originale. — Orchestră reputată. REŢINEŢI MESE DIN TIMP. Cu preţuri maici articole de parfumerie şi cadouri pentru săr­bători, găsiţi numai la cel mai­­asortat ma­gazin de specialitate VULPEA STR. CUZA VODĂ No. 1 Proprietar I. Goldenberg_______ CSMBMA PACEIV­X ASTAZI se reprezintă cu 8, 10 şi 15 lei Două grandioase premiere — Divina cântăreaţă MIUT MM EGGE .» Privighetoarea Vienei Al doilea film SERVICIUL SECRET Antinevralgicul Novai se vinde numai in cutii originale.­­ Refuzaţi orice imitaţie. Bucle, Clipse şi Nasturi de stras modele noi Cordoane, brandebure şi guleraşe­­de tir, aur şi argint precum şi orice garnitură pentru rochii şi mantouri găsiţi eftin la CARNAVAL Mag (vis-a-vis de Socec) Direcţiunea Generală a Monopolului Statului Biroul Depozitelor Judeţene M M U N T­E a Generală a Monopo­l­ui A­cooluui aduce îrală că SPIRTUL DENATURAT PEN­ de­numit în sticle de 1 ltr. şi jum. ltr. . şi cu preţul de 30 lei ltr. agari de cos­tre de 6 şi 4 lei. ‘napoi de vânzători. Sticlele de culoare verzue sunt şi cu sigiliul Statalul aplicat pe ceara de pe dop stare vor fi vândute publicului de cei autorizaţi, consumaţie a spu­tului denaturat în sticle sigilate, nu s-a schimbat, iar consumat­oruţ are siguranţa unui E ESTE GARANTATĂ DE STAT, astfel că are tot spirtul denaturat în sticle sigilate. Deasemenea in ■aţia Monopolului Alcoolului va pune în vânzare spirt ars şi în sticle de V* ltr. Toţi acei cari vor vinde spir­­i preţ mai mare decât cel prevăzut pe etichetă, vor fi de lei 5000—50.000 con­, art. 89 din Legea Monopolu­■ ,,Tzvanul Moldovei*' §, 71, Iaşi nuca Vodă 32 SUCURSALA Str. Anast. Panu 17 Depozit­. Bucşinescu 26 O­P­I­N­I­A I Totuşi, cele mai multe câştiguri mari Ie­­ plăteşte la IAŞI numai colectura norocoasă RMES I. Herescu & H. Florescu Sucursale Iaşi , Strada Lăpuşneanu No. 45 Anastasie Panu 29, Socola 29, Tg. Cucului COLECTURA HERMES cu ocazia Anului nou urează clien­ţilor actuali şi viitori, mult noroc şi voie bună, Din sociologia Calendarului (Continuarea din pagina l-a) Printre diferiţii,zei budişti, închipuiţi predicând sau in­­tr’o atitudine de meditaţie, se remarcă zeiţa Karma,care prote­j­­ază pe cei morţi. Statuia mare a lui Budi, cu fălcile de leu şi braţele foarte lungi, cu degetele la iei şi gâtul înalt, semne ale atot­puterniciei, se află la loc de cinste, înaintea ei arde mereu o lampă, care simbolizează ilu­minarea budică. Ceremoniile religioase pen­tru „sfârşitul calendarului“, constau în a conduce anul vechi în pagoda denumită Vat Tat, situată spre anu, şi a primi în cortegiu anul cel nou într’o pagodă din răsărit, denumită Nat Sieng Tong. Cortegiul acesta e interesant prin pitorescul şi practicele lui religioase. In capul cortegiului merg bonzii, car­e poartă umbrele albe şi roşii, încadrând un scaun ocupat de un preot bă­trân. Doi păzitori îndepăr­tează pe cei s'ar apropia prea mult de preot. Toţi cântă litanii, scandate cu lovituri repetate de gong. Via apoi fetele, t­­iate după înălţime, cu legăturile lor gel­­bene ori portocalii, ţinând fiecare în mâna stângă o am­foră de argint, conţinând apă sfinţită. Caracteristica acestei sărbători e tocmai curăţirea sufletelor de noroiul păcate­lor şi greşelilor din trecut. Ia chip simbolic aceasta se arată prin stropirea vecinilor, mai ales a bărbaţilor, cu apă. Fetele care au isprăvit apa lor, amforele la pârâu , dacă pârâul e secat, aruncă atunci cu noroi ud. Departe de a proceda la fel, bărbaţii nu se supără. E sărbătoarea iubirii şi fericirea constă In a iubi pa altul, nu a-i răspunde în­dărăt cu rău. In cântece şi lovituri de gong, cortegiul ajunge la pa­goda Nat Sieng Tong, unde va primi noul an, după ritu­rile de purificare îndeplinite de benzi şi chiar de Rege, căci şi aceştia se stropesc cu apă sfinţită. In legătură cu „sfârşitul ca­­lendarului“ şi începutul nou­lui an e interesant şi un dans iaosian caracteristic. Trei oameni se îmbracă cu măşti hidoase, care se pre­lungesc cu o coamă deasă, în­tocmai ca o scoarţă desfăcută n fire. Acest ve­mînt, lung până la pământ, 11 înveleşte ca o manta de blană. Cei trei oameni mascaţi re­prezintă pe Pou Yen şi Ya Yen, strămoşii noştri, urmăriţi de Pî Sua, balaurul inşelător. Ei ingenunchiază in faţa pa­godei, întind braţul drept şi fac un fel de salutare a Anului Nou. Apoi se adresează poporu­lui cu vorbele : „Nu fiţi triştii Pofi fără nici o neplăcere să locueşti în­tr’o casă strim­tă, dar nu pofi trăi cu ini­ma întristată" . In sunetul tam-tam-ului ei încep să" j­oace, executând miş­cările cele mai curioase: se invârtesc, se întorc, închină capetele in ambeie părţi etc. Sărbătoarea primirii noului an este deci şi la ho­îeni un prilej de veselie şi de dis­tracţie. Veselia urează târziu şi a­­pariţia lunii e salutată cu lo­vituri de gong şi sunetele de tamrtam. Cântăreţii din Ken, instru­­m­ent de bam­bus, pe care-l mânuesc cu măestrie la osie­­nii, execută fel de fel de me­lodii şi astfel toată noaptea, la­­lumina lunii, poporul a­­cesta somnolent in cursul zi­lei, joacă şi petrece în onoa­rea Anului Nou, apărut du­pă „sfârşitul calendarului“. Şi acum, drept încheere la acestă relatare a unor prac­tici şi ceremonii curioase cu prilejul Anului nou, care va da poate de gândit cetitoru­lui unele lucruri în legătură cu obiceiurile populaţiilor so­cotite „înapoiate*, îmi iau per­­misiunea de a scuza veselia prea mare a laosienilor şi cred că vor conceda şi cei­­ terli, că o sărbătorire ca a­­ceasta, prăzmuită la doispre­zece ani odată, merită atâta veselie. Să recunoaştem, că noi suntem mai avantajaţi, ne veselim mai des decât ei, în fiecare an şi... slavă Dom­nului, nu ducem lipsă de ve­selie nici în epoca actualelor crize !... PETRU GH. VASIL­U D. Ehrlich, directorul ge­neral al fabricei „Ţesătura“, a contribuit pentru îmbrăca­­rea copiilor săraci ai Casei de Asigurări Sociale, cu pân­zeturi şi 200­0 lei în numerar. D. Ehrlich, In convorbirea avută cu d. Vasile Arseni, s-a arătat adânc pesimist cu privire la industria ieșană. Directorul general al „Țea­să­tur­ii“ a zis textual: inESI — „Impozitele noi indi­recte, constitue un pericol pentru industrie. Dacă noi rezistăm, asta nu insamnă că generalitatea industriei poate ace același lucru. Se impune o formă care să dea posibi­litatea industriei să lupte şi să reziste“. Declaraţia d-lui Ehrlich este impresionantă. DAN M. 5. Regelui Carol III Urare de anul nou A trecut cum trec valul timpului, sau zburătorii Vijelia şi durerea unei Ţări ce-a suferit Căci pământul ei cu sânge de eroi a fost stropit Dar din neguri, de departe, un luceafăr sa ivit Şi-atunci Ţara Românească, s'a'ntregit un „Imn de glorii” A trecut în zbor de pasăr, a trecut căci il goneam Timpu'n care Ţara sfântă, de departe o priveai Suferinţa noastră'n care ne zbăteam, o’nţelegeam Dorul, dragostea cu care Te-aşteptam, Tu o simţeai Căci din drumul vieţii Tale, ori­ce cumpănă trăiam. Cu înalta Ta menire, astăzi Ţara păstoreşti Ca un Soare'mparţi lumină din lumină, un popor Vrednic Rege­ al României, ce în veci nemuritor Vei rămâne, pentr'o lume, ce-ţi urează azi un cor­t ,,Sănătate şi mărire, la mulţi ani, să ne trăeşti"1 MIOARA ATANASIU La vama locală s'a făcut, Sâmbătă după am­ează, o an­chetă, de către un inspector general de la direcţia vămi­lor, d. Cristea. Obiectivul acestei anchete era d. inspector Constanti­­nescu de la vama laţi, învî­­nuit de unele favoruri. După controlarea scripM lor la vamă, s'a făcut o desin cindere la două case comerţ­iale din Str. Stefan cel Mar** Firmele­­sunt învinuite di ar fi introdus cantităţi da mărfuri, fără a le taxa legsHf Descinderea s'a efectuat de către d. insp. Cristea, un re*­prezentant al parchetului, un comisar de poliţie şi un dee legat al adiţiei financiare. S'au ridicat scriptele firmei lor în cauză, şi rămâne să se stabilească suma la care se cifrează taxarea, precum li amenzile respective. Ancheta se află in curs­ des.. PENTRU ANUL 1936 Hotărârea întregului""public îndrăgostit de carte este, să sprijine cu toate mijloacele unica întreprindere de librărie „­ Cartea Românească—Iaşi ■—. Mile Lăzărescu şi-a înscris în programul de activitate a noului an, o reorganizare cât mai bună pentru satisfacţia complectă a vizitatorilor susţinători. Centrala :­tor aCordescu n­i de femei„ teri şi ape­­lostetricale­ntă zilnic a (Muzelor) 32 —3 p. m. şi 6—8 DOCTOR ADRIAN STEFANESCU MEDIC DE SPITAL Boli interne şi nervoase Consult. 4—6 p. m. Str.­­ G. Duca Nr. 16 (fostă Muzelor) SMIRNOV GH. IANCU IAȘI, STRADA LAPUŞNEANU 13 TELEFON 540 Bogat asortat, delicatese, şi băuturi fine, indigene şi stră­ine. Depozit de Şampanie, licheluri, ramuri. Vinuri ex­celente, grasă de Cotnari vechi şi noi de la 10 lei litrul Bufet cu gratar special. Salon spaţios pentru consumatori marca MONDIALĂ Textila-Iaşi S.A. " FOSTA MORITZ WACHTEL " Capital şi rezerve lei 50.000.000 Casă fondată in 1886 de către Moritz Wachtel. Fi­latura mecanică de cânepă şi iută ; fabrică mecanică de frânghie, sfoară şi odgoane ; ceprăzărie şi ţesăto­­rie mecanică de panglici de mătasă, lână şi bumbac; ţesătorie de pânză de iută, in şi cânepă. Are in total 700 lucrători majoritatea locuind In proprietatea fahr cei in care scop societatea posedă: căm­iuri pentru lucrători; şcoală de adulţi; grădină de copii ; dispensare pentru sugaci şi cantină. Produce : Odgoane de cânepă şi mantiă pentru : transmisiuni, puţuri de păcură pentru vagoane, frân­ghie şi articole de frângherie pentru agricultură ; fi­laturi de cânepă şi iută ; sfoară un scuit şi gheme ; sfoară Specială pentru legat saci şi pentru legatul scândurilor ! Stiluri pentru lumânări, de lampă şi de scăpărat ; gailine şi scutache de bumbac, lână şi mă­tase ; panglici di mătase pentru pălării ; bete trei cu­­lori şi bete de bo­tez­­­chingi p­ntru tapiţeri­e trans­misie ; pânză de juţă, in şi cânepă. Saci «de fată pentru făină şi cere­ale şi saci fjutfinstriali. Revelionul x Salonul de sus al Ioctar ul lui „LA PODGOREANU L" str. Lăpuşneanu 4, este a&m‘‘ rabil amenajat pt. familii. 5 x Dăruiţi copiilor Dvs. de Anul Nou, jucării utile. Le găsiţi eftin la Cartea Romă­­nească—Iaşi, V. Lăzărescu. D n lumea ceferiştilor Serbarea Datinelor x D. Culianu, directorul ge­neral al contenciosului c. L­­. se află în localitate, in inte­res de serviciu. data Blocul Pensionarilor Am văzut programul aces­tui Revelion. Vom reproşa d-lui profesor V. Teodoreanu organizatorul serbărei, că s'a permis numai pensionarilor în­scrierea. Menţionăm numărul din pro­gram: Anul vechiu şi anul nou, întrecerea va fi între d. col. Mihailescu (anul vechiu) şi fiica d-sale (anul nou). Ver­­surile cântate de amândoi in­tre orele 11 şi 1, vor rămânea neşterse In amintirea partici­panţilor* Ne­gu-ul şi surprizele vor fi deasemenea copioase și cu­­ntul originale. ____ r^vî x Raiul organizat de d. Va­sile Arseni, în folosul îmbră­­cărei copiilor săraci de la casa de asigurări sociale, a produs u­n venit net de 20.000 lei. Imbrăcarea va avea loc zi­lele acestea. la atelierele c.f.r. Nicotină Pentru reînvierea şi cinsti­rea străbunelor noastre da­­tine, secţia culturală „S. A. I.“ de sub conducerea d-lui Ing. L. Norz preşedintele activ, a organizat o frumoasă serbare. S’au executat piese corale din toate ţinuturile româneşti, culese şi armonizate de ma­eştrii noştri: Kiriae, Cuca, Zirra, Teodorescu, de la care n'au fu­­s­t nici preţioasele măr­găritare ale valorosului mu­zician şi fecund compozitor moldovean­C. L Baciu, şi care, datorită d-lui prof. I. Nosec conducătorul muzical al aces­tei secţii, a obţinut un succes bine meritat. A urmat apoi: Steaua, Ca­pra, Căluţul, Pluguşorul şi se­mănatul. Un fapt demn de rerivat este iniţiativa d-lui insp. al Atelierelor ing. E. Mitescu care a împărţit la 360 de copii ai lucrătorilor săraci. Îmbrăcăminte, încălţări, şi care gest atât de creştinesc merita a fi subliniat, cu atât mai mult cu cât această înjghe­bare a „S. A. I.” se găseşte la început de activitate. ______Lăzărescu Ciurea : Părinţi! Poziţi-vă copiii contra scarlatinei, întrebuin­ţând Preventivele Werner, Uleiul preventiv fi gar­gara Phenoxil sau Soluţia Milne. Preparatele Farmaciei Werner—Iaşi,­­ D. Roman, secretarul gen­­neral al Ministerului Muncă a fost In Iaşi. D-sa a vizitat spitalul Casei de asigurări so­ciale şi s-a întreţinut cu d-nii Vasile Arseni şi N. Mărgărind cu privire la diferite reven­dicări muncitoreşti. l/a doarun JkZdUonQÎL SociaJL CU*

Next