Opinia, martie 1936 (Anul 32, nr. 8668-8693)
1936-03-01 / nr. 8668
A ANUL XXXII No. 8668 UN A M L N T E Lei 350 pe un an 6 luni 3. 180 90 ... . . 3 . 1000 . . instituții publice 1 LE AHiUliRiiLli rU'OoivAI'lCE IAȘI. — STR. LAPUSNEANU 37 i Redacția 391 1 elefoane 1 Administrația 394 1 Serviciul de noapte 367 popular cotidian fi Luana în discuţie cazul tragic al aşezămintelor „Sf. Spiridon", membrii societăţii ,iPrietenii Universităţii“ au ajuns la concluzia să Spiridonia trebuie neapărat scoasă de sub influenţa politicianisului. ,,Politica e cauza tuturor relelor de la noi".—exclamă patetic oamenii luminaţi şi totuşi înregimentaţi în partide politice. Dacă nu s’ar face politică la Spiridonie bunăoară, dacă nu s’ar schimba aşa de des conducătorii, dacă ar fi un singur orez şi o singură directivă, treburile instituţiei ar merge infinit mai bine. Nu băgaţi politica în şcoală şi în biserică. Scoateţi politica dela primărie dela Camerele profesionale dela spitale — iată strigătele care se aud cam des în ultima vreme, die oare un semn prevestitor de schibare a unei mentalităţi? Să fie oare o dovadă că ne-am săturat într’adevăr de politică ? Sau nu e nici un semn, nici o dovadă , ci dimpotrivă, o frazeologie amăgitoare, un praf în ochii cela creduli, celor naivi ? ... Și iarăși ne gîndim cu amărăciune că pînă'n prezent nimeni, dar absolut nimeni, n'a avut curajul să refuze o demnitate, sa respingă o ofertă avantagioasă, să-și decline comuniua. Se va avea acest curaj mtine, peste o lună, peste un an—atunci cmd va începe un nou dezmăţ electoral, atunci cind va începe o nouă distribuire. La posturi la cei chemaţi şi la cei tu chemaţi! ? Am vreo,—dar nu putem să credem niir'o apropiată îndreptare a răului. Alltamp cit facem politică—şi o facem doar cu toţii—nu o vom scoate de nicăieri, ci vom căuta s’o băgăm peste tot, ... Şi vom culege roadele. I. L. B AS ARABE AN U Carnetul Săptămînii Pericolul Ga men lată că se vorbeşte şi de un fascism japonez. Cu ferocitatea caracteristică fanatismului aziatic, acest frate mezin al copilului alintat de pe ţărmurile Adinei a venit brusc pe lume cu un teribil zbucium al făpturii sale incă firave, din pronunciamente care a durat numai 3 ore a costat viaţa preşedintelui de consiliu in exerciţiu, a fostului preşedinte de consiliu, a ministrului de finanţe, a ministrului de interne şi a altor demnitari, precum, probabil, şi acea a capului răscoale, căpitanul Makano (sau Monaka), fără să mai vorbim de victimele obscure a tuturor măcelurilor a cărui număr incă nu s'a stabilit in cazul de faţă. Frumos rezultat! El pune în umbră faimosul „puts“ naţional-socialist din Viena care s'a soldat cu mişeleasca ucidere a cancelarului Doi- Huss, isprava românească din gara Sinaia, şi chiar executarea din ordin al fostelor aifiiii ai Fuerehrului. Cadrul însă este acelaşi. Moderaţii, adică oamenii cuminţi care dau înapoi in faţa aventurii sau a continuării ei, sunt exterminaţi fiindcă nu pot fi convinşi. Metoda de lucru extremistă nu cere cine ştie ce imaginaţie, dar o îndrâzneală în comiterea râului — pentru aşa zisul bine ■— pe care caracterul cel mai inasprit şi cel mai sălbatec »l o poate lua decât din exemple care singure ii pot desfrâna instinctele ancestrale. Crima (politică sau de drept comun) va constitui întotdeauna un precedent pentru o crimă. Şi iată că Japonezii iau la toate privinţele pilda Europei, c»accesorii cavalerilor samurai, care se întâlneau la luptă dreaptă în câmp deschis, atacă Rusia la 1904 fără declaraţie prealabilă de război şi in 1936 îşi scot miniştrii din paturi pentru a-i împuşca cu mitraliera. Claude Farière, a* ■,lanc cunoscător al societăţii nipone, pretinde a şti că Ja- Danezii adoptă o pojghiţă de cultură europeană pentru a rămâne însă tot... Jiponezi, că înţeleg să te servească de mijloacele noastre pentru scopurile lor. Nu trebue, aşadar să aşteptăm de la ei nici simpatie, nici recunoştinţa discipolului, nici macar îndurare. Tacticele de care am vorbit sunt europeneşti, şi le cunoaştem, ba incă le putem găsi perfecţionate cu perfidie, scopul la care servesc este insă imperialismul japonez, ceia ce ai noştri numesc pericolul galben. Odată,şi odată două lumi, Orientul şi Occidentul, se vor afiunta, dar nu fiecare tabără cu armele sale, ci ambele cu arme europeneşti. Adversarii noştri ne vor putea învinge cu ce au învăţat de la noi prea conştienţi fiind că ştiinţele şi tehnicele asiatice sunt inferioare cu totul. Deocamdată, genialii imitatori, au adoptat fascismul pentru a precipita invazia Chinei şi poate a Rusiei din Extremul Orient. După ultimele ştiri, răscoala a fost Înăbuşită. Şi nu o regretăm, fireşte. Cu atât mai mult cu cât nu numai japonezii dar şi Românii sunt imitatori. Băeţii noştri care-şi zic fascişti, hitlerişti, „Croix de Feu", sar fi putut onora şi cu epitete de „mokano-işti" (sau „mok □aka-işti”). Şi cine ştie ? S-ar fi prins fantezia să-şi scoată miniştrii de picioare din pat pentru a le servi un mic duş matinal de mitralieră, NECULAI DALU Tradiţia lui Martie Duduia îşi alege un mărţişor. Sâ-i fie cu noroc din toată lumea omul care făcea orice Laningrad a încetat din viaţii în vîrstă de 87 ani renumitul fiziolog Ivan Pavlov. Era unul dintre cei mai celebri savanţi din lume, supranumit „omul care poate face orice în Rusia". Intr'adevăr, Sovietele aveau o asemenea admiraţie pentru Ivan Pavlov, încît acesta era singurul cetăţean din Rusia, a cărui activitate nu era cenzurată. Pavlov a ţinut discursuri şi a scris articole, prin care critica anumite moravuri sovice. Şi nimeni nu i-a făcut nici cel mai mic reproş. Tot în semn de veneraţie, Sovietele i-au construit lui Pavlov un vast laborator la Leningrad, unde savantul şi-a efectuat in linişte cercetarile ştiinţifice. După câţiva ani, Pavlov s'a deprins cu regimul sovietic. Totuş n'a făcut politică, ci şi-a închinat ştiinţei intreaga-i viaţă. Lentele alegeri generale Sooia, noul guvern a format de d. Azana. Un prezicător din Madrid a făcut horoscopul noului prim-ministru. Şi printre alte e, prezicătorul susţine că d. Azana e un om norocos, fiindcă numele său conţine trei de A. Toate numele cu trei A ar indica persoane cu multă şansă in viaţă. Aviz celor in cauză ! din fost Inchidea porturilor La 2 Martie se întruneşte la Geneve consiliul Societăţii Naţiunilor, pentru a discuta chestiunea extinderii sancţiunilor împotriva hoiiei. Se pare că propunerea de a se aplica sancţiunea petroliului, va fi abandonată. Char Anglia n’ar mai ţine morţiş să se adopte această măsură, in schmb se preconizează o sancţiune nouă, denumită „închiderea port un tor". Dacă se va aamite această formulă, atunci toate statele sancțponiste işi vor lua obligația de a inchde porturile pentru vapoarele italiene. Şi se crede că această măsură are a rezultate mult mai bune decit sancţiunea petrolieră. Cei trei A. ce ştie ca partidelor de, după victoria stânga în re Creşterea fascismului - Politica de teroare şi asasinate Fără îndoială ivita activitate că, neîntrerupta activitate bătăioasă a Japoniei cere, pe lângă imense e investiţii in material de războiu şi creearea unui mit care să menţină o permanentă stare de agtiţii in sânul populaţiei. Deacea se recurge la eterna diversiune aNaţionalismului pur*, la aţâţarea urilor şovine. Din nefericire pentru casta războinică niponă, în Japonia nu există evrei, sau dacă sunt, prezenţa lor e aşa de neînsemnată încât nu face posibilă existenţa unei mişcări antisemite. Deaceia spiritul inventiv al fasciştilor a recurs la altă stratagemă : denunţă „omul alb" ca un pericol naţional. Numeroase broşuri şi cărţi îndreptate in special contra Americanilor caută să arate publicului că toate relele de care suferă naţiunea se datoresc albilor. Nu de mult legaţia Statelor Unite a protestat cu energie in contra răspândirei unor astfel de calomnii, dar activitatea oficienilor fasciste nu a încetat. Diversiunea e prea rentabilă pentru ca ea să fie părăsită. Imperialismul Japonez uzează foarte adesea de forma a „Asia a asiaticilor“ şi speră că ea va putea fi convingătoare pentru naţiunile cotropite sau in preajma de a fi. Că, această formulă care nu rezolvă cu nimic starea economică a popoarelor asiatice, nu prinde,ce lucru lesne de înţeles. Popoar el e de culoare işi dau seama că aceasta nu este decât o gongoriţă rasistă. Ceiace le trebuie lor epace şi libertate“. In această privinţă nu găsesc lipsit de interes să reproduc un interview acordat la 29 Dec. 1935, ziaristului Lloyd corespondentul lui „Associated Press* de către Primul- Ministru, al republicei Mongole, —Guendun. Fiind Întrebat ,dacă există pericolul unei tentative apropiate de invadare a teritoriului republicii populare Mongole", Dasa răspunde intra altele • — «Nu înţelegem , de ce ne ameninţă cu războiu, cerând ca Mongolii cei dintâi şi imediat, să recunoască Mandchoukoua, schimbând cu el reprezentanţi diplomatici. Delegaţii japonezi au explicat exigenţa lor, declarând că Japonezii, Mandelurenii şi Mongolii sunt popoare asiatice şi că prin urmare noi trebue să avem aceleaşi scopuri şi aceiaşi politică. Dar noi credem că o comunitate de scopuri şi politică nu e determinată de culoarea pielei şi noi nu voim să fim in situaţia mandoiurienilor, corienitor şi a altor popoare asiatice oprimate“. Dar militariştii japonezi nu utilizează numai aceste procedeie, care sunt oarecum platonice. Ei păşesc direct la acţiune. Răsturnarea regimurilor și asasinatele fac parte integrantă din programul lor de activitate. Postul liber de radio După cum se ştie, de mai mult timp postul de radio dels Bod a rămas disponibil. Iaşul a cerut stăruitor sa i se acorde acest post, pe care-l merită ca a doua capitală a ţării, ca centru de cultură şi ca poziţie geografiei. In acelaş oraş s'au produs şi intervenţiile altor orrş?. Dar plnft in prezent cel In drept n’au luat nicio hotărâre. Instalaţiile dela Bad stau Ii Inactivitate, când de atâta timp ar fi putut sft furnizeze cel de al treilea post românesc de radio. Cel din fruntea mişcării ieşeniste sânt datori sa continue demersurile, spre a obţine negreşit staţiunea de radio pentru capitala Moldovei. Şi asta cât mai curând. Oraşul milionarilor Oraşul Basel din Elveţia este socotit ca oraşul cu cei mai mulţi milionari. Intr'adevăr, Basel-ul, deşi nu-i o localitate prea mare, numără 182 cetăţeni, fiecare cu avere de peste un milion franci. De altfel din genere, Elveţia este astăzi ţara celor mai mari capitaluri din Europa. Faptul se explică prin exodul milioanelor şi milionarilor spre Elveţia, socotită ca cea mai puţin agitată ţară din continentul nostru. r gm ftt ftmtt. 4-«* »UIMNI BM In actualitate Din viata Japoneză Vestita dansatoare japoneză Fumiko Takebayashi, cu renume mondial. Desigur că jocul acestei femei e mai atrăgător decit... jocul sîngeros al militarilor din Tokio. U UM !!!IV'rt I lllfllv A 11. I Premii Gratuite sr i IOD NO. 2 Timbetul zilei PARLAMENTUL - Rezumatul unei şedinţe - — Domnilor, cum să vă zic... — Taci, că eşti un venetic. — Domnilor, cum să vă spun... —Taci, că eşti complect nebun. — Hoţ de codrul De decen ! faci afaceri la domenii ?i te'nvârţi pe la finanţe Cu diverse ordonanţe. — Hoţ eşli tu, căci la comerţ iei şi mita, iei şi şperţ Cu permise, cu valute Şi cu vrute şi nevrute, — Imbecil, pungaş, tâmpit I — Mizerabil şi bandit I — Tu ai jefuit armata. — Tu l-ai omorât pe tata. — Tu ai douăzeci de lefuri trăeşti numai la chefuri. — Bou, nemernic, dobitoc ! Huo I.., canalie. Poc 1 Poci,.. — Voi aţi prăpădit bugetul, Că v'a anchetat parchetul — Voi şperţari şi şarlatani, Ticăloşi, farsori, şnapani... — Aţi lăsat bugetul-zero Voi cu Gros şi cu Cagero. — Dar se ştie că metoda Aţi lansat-o voi cu Skoda, redactat de I. BfcRCă (După note stenografiee: — Scoateţi ţara la mezat Şi furaţi in lung şi’n lat, Lua-v'ar dracu de mişei ! Duci, arhangheli, Dumnezei.'^ — Du-te’D...aia azi şi mâine, — Ba pe-a mătii, porc de dine. Asasin, măgar, excroc — Huo!,, canalie. Podi Poct.j *•»•••«• i • • \ K Asta in limbaj curent Se numeşte... parlament! le-am zărit azi, domnişoară, Când ţi-ai prins un mărţişor, Ca o dulce ,inimioară De iluzii şi amor. Te-am zărit şi'n clipa ceia Am simţit şi eu fiorul Ce-l Împrăştie femeia Când işi prinde, mărţişorul, Mărţişor !... surâs naiv In colibă şi’n salon. Bob de farmec fugitiv, Amăgire de sezon !.. Parcă’n chipul tău apare Efigia primăveri!. Eşti ca stropul nou de soare Printre-atâtea'vechi mizerii. Zâmbet mic, te-a prins la piept Fiul visurilor mele, Dac’aşti de când te-aştept Să te joci naiv cu ele !„ Dar pe inimi de copile Inimioara ta, uşor, Bate doar câteva zile Ş apoi moare, mărţişor !.. Sporturi în Capitală — Mergi la luptele grecoromane ? — Nu; eu mă duc la Cameră.*, Mărţişorul - Cronică de sezon * Ce-i cu Gros-Cagero? Pentru ce nu-i adus în ţară Gros e om de afaceri. Ori se întoarce la noi, nu-i n de afacere. Şi apoi, dacă ar reveni, Gros ştie că n'ar mai fi luat ca Gros, ci ar fi luat... subţire. Ce-i de făcut ? Chestiunea nu-i deloc uş oară. Pentru aducerea lui Gros e necesar un om de încredere. Or aşa ceva nu «xstă. Viaţa lui Gros trebuie să fie in siguranţă. Or el ar trebui să călătorească cu trenurile noastre. Având In vedere acesta piedici, se va renunţa la aducerea lui Gros-Cagero. la definitiv, ce ne mai trebuia şi dânsul ? Parcă n'au mai rămas atâţia alţi Groşi ? In afară de aceasta, chiar dacă ar fi adus, Ores n’ar intra la gros, fiindcă a lucrat en*gros, cu miliarde. Or la noi intră la gros numai cei care fură citeva sute de lei, adică gros-olanii ! Gros-Cagero, cel cu faimoasele operaţii cu devize, nu poate fi adus in ţară. Cehoslovacia, Ungaria şi alte state refuză să-l treacă şi să puie mâna pe el, întrucât Gros pe unde trece,... pune dânsul mâna !.. Şi apoi statele respective nu vor să facă traficul, deoarece Gros, ca specialist, poate face singur orce trafic ! Celebrul personaj însă nu se prea grăbeşte să revie la noi. Gros e cam... gros de obraz. El anunţă că nu va mai veni la Bucureşti, fiindcă nu-i place acest oraş de traficant« ş parveniţi. In plus, iată o listă modestă de atentate Începând cu anul 1861 şi care avem credinţa că nu va fi încheiată decât odată cu dispariţia oligarhiei financiare şi militare. (Partidul fascist Seyukii recent înfrânt în alegeri nu credem că se va resemna aşa uşor). In 1861 primul maistru este asasinat pentru ca seranează un tratat de comerţ cu Statele Unite. In 1869 ministrul de război Osmka este asasinat fiindcă se opunea la ocuparea Coreei. In 1870 ministrul instrucţiunei Armnori Mori care dorea dezarmarea cetăţenilor, ia acelaş an reformitorul liberal Itagaki şi Okuma pentru aceleaş motive in 188 şi 1895 Maigrizul Ke şi Iwakura Komom. Acum câţiva ani ministrul Inuksi. Şi fiindcă ultimele evenimente au îmbogăţit considerabil această listă uiaatinuarea in pag. 2-a Clipe vesele Intre vagabonzi — Am fost ieri victima unei grave erori judiciare. — ?.. — M’au ach tat jurații. La plajă — Mamă, vreau să vior și eu. — Nu se poate, Moritz. — Dar tata de ce înoată î — Tata e asigura!..