Opinia, iunie 1936 (Anul 32, nr. 8743-8766)
1936-06-11 / nr. 8750
Din toată lumea Un coet buclucaş Acum căteva zile, la Londra, un comerciant italian s’a prezentat la un birou poştal şi a depus un pachet care purta menţiunea următoarei X... „Grupul munţilor italieni Addis- Abeba (Africa orientală italiană“. Coletul în chestiune a provocat pasionante discuţiuni, căci funcţionarii pretindeau că nu şiu daiâ există Africa orientală italiană. Totuşi după multe discuţiuni s’a hotărât ca rachetul să fie trimis mai întâi în Italia, iar de aci transmis ,a Addis-Abeba. Acest mic incident aruncă o lumină semnificativă asupra neînţelegerilor dintre Italia şi Anglia, cu privire la chestiunea ubisinimă. Copacul fenomenal fuionerul E. J. Arad dintrun orăşel din Florida (Vie. x c) a reuşit să cultive pe un singur trunchiu de w^c. Un număr de 16 specii diferite de arbori fructiferi. Pe acest arbore fenomenal, cresc varietăţi de fructe ca: cireşi, pruni, meri, peri, lămâi, portocale, banane, etc. Fermierul şi-a botezat copacul: „Salată de fructe“ şi e fericit că arborele lui îi scuteşte de a mai ţine grădină cu fructe. Prinţul regent Paul Prinţul regent Paul şi Yugo- Savier, care, îpreună CU d. Ed. Keneş preşedintele Cehoslovaciei, a fost oaspetele ţării noastre la serbările Restauraţei s’a născut la 27 Aprilie 1893 la Petersburg. El este fiul prinţului Arsene Karagheorghievici, unchiul defunctului rege Alexandru şi al principesei Demidoff di San Donato. Copilăria şi-a făcut-o la Getev., iar în anul 1903, prinţul Prinţul regent Paul Paul a fost luat la Belgrad unde a învăţat la o şcoală publică. Terminând liceul în 1912, an în care a izbucnit războiul balcanic, prinţul Paul a trebuit sâsi întrerupă studiile până în 1913, când a plecat la Oxford (Anglia). Aici tânărul print a aprofundat studiul literaturii comparate şi al arteior plastice Marea lui pasiune este insa muzica. La 22 octombrie 1923, prinţul Paul s'a căsătorit cu prinţesa Ogi, fiica prinţului Neculai al Geciei. El are doi fii: Prinţul Aexandru şi prinţul Neculai. Rgentul Iugoslaviei se bucură de marsmkat in străinătate, in deosebi la Londra şi Paris. In epoca sparturilor Matchul de box intre negrul Joe Louis şi germanul Max Schmeling, va avea loc în ziua de 18 iunie la New York. Americanii fac pregătiri extraordinare, deşi această intâlnire nu pune în joc titlul de campion al lumii, deţinut de Joe Louis. Biletele de intrare sau puiacă deja acum în vânzare şi costă numai 40 dolari de persoană, adică, vreo 6 mi de lei... Să recunoască şi americanii că 6 mii de lei pentru o intrare ia un match de pumni, e prea prea I I * Orașul cân lori | Orașul Planiokin-Centre du Missuri (America) poate fi cu drept cuvânt numit: „Orașul cânilor". Din recensământul de curând efectuat, se constată ca acest oraș nu are decât 2.4 locuitori. In schimb poseda... 5.300 câni . Nu peste mult timp, oraşu Plumkin-Centre va deveni, probabil, o mică republică canină, deoarece cei 204 locuitori au început să părăsească oraşul, neputând suporta lătratul infernal al cânilor. O invenţie care a stârnit nzaţie,a fost decurând inaugurată cu succes pe străzile New-York-ului (America). E vorba de un microfon ascuns in«, joben! Pe străzile metropoliei americane s*au înregistrat nn* □moaşe interview uri care au fost apoi difuzate In toată America, fără ca acel care le-a acordat să aibă habar. Cetiţi în pag. IV-a 1« Microfon în tabelil ANUL XXXII No. 81 SO ABONAMENTE Lei 350 . . iso . „ 90 . . îooo. I pe un an .2 ,6 luni . . . 8 . Instituţii publice atelierele tipografice IAȘI. — STR. LAPUSNEANU 376 Redacţia 391 Telefoane Administraţia 394 1 UU : Serviciul de noapte 367 Ziar popular Ne aflăm cu toţii sub impresia marii nenorociri de la serbările din Capitala ţării. Din vrerea unui destin crud, sute de oameni, veniţi să fee parte cu trup şi suflet la serbările tineretului, n’au mai putut face drumul înapoi, decât cu ambulanţele. Citim şi recitim cu atenţie încordată dările de seamă din ziare, şi ni se strâng inimile de durere. „Picioarele sau mâinile rupte, capetele însângerate“, suferinţă, jale şi desnădejde. Dar luînd, cu toţii parte la această durere — pe cât de neaşteptată pe atât de imensă, compătimind profund victimele prăbuşirii tribunelor de pe platoul Cotrocenilor, ne vom gândi cu amărăciune la cauza cumplitei nenorociri. Prima constatare a anchetatorilor ne rămâne temeinic întipărită în minte: tot materialul celor două tribune era putred şi n’avea nici un pic de beton ; scoabele erau de o grosime redusă, iar licitaţia a fost adjudecată cu 38 la sută mai ieftin, decât ar fi trebuit să coste construcţia ! Nu ne îndoim nicio clipă că toţi acei care vor fi găsiţi vinovaţi, îşi vor primi pedeapsa. Să ispăşească un păcat pe care l-au comis cu premeditare. Şi să folosească nouă tuturor sancţionarea lor ca un avertisment categoric. Numai aşa se va pune capăt celor două rele — abuzul şi frauda — care subminează însăşi existenţa statului.. L. BASARABEANII IDEI ŞI FAPTE Si lini aminte! Socialismul Parlamentar Acum vre’o doi ani, un comunist francez îmi explica cu volubilitate că partidul socialist din Franţa (zis Socialist Unificat) este pe cale de dispariţie. M’am uitat in ochii lui şi am văzut că oglindeau o oarecare satisfacţie. Mi’am zis că un comunist consideră pe un socialist ca pe un frate puţin retrograd şi timid, care mai are un pas de făcut pe calea „adevărului", şi că se bucură la ideia că masele îl părăsesc pe timorat. Mai mult n'am înţeles. Cu ocazia recentelor aleger am notat iarăşi un evening n insolit. Un candidat regaist intrat In balotaj s'a retras de la al doilea scrutin şi a cedat voturile sale comunistului din arondismentul său, astfel că acesta sa ales graţie voturilor regaliste. Am dedus că nefericitul candidat „Action rancaise“ se temea mai puţin de a zvârli voturile în dar unui comunist decât de a leăsa să meargă la partide majoritare. Când am văzutnsă că noua Cameră număra 83 de comunişti, o fracţi comunistă însemnată şi primejdioasă pentru dreapta, aucetat iarăşi de a înţelege. Acum insă am priceput in concreto ceia ce demult şi am in abstracto, anume că extremiştii (de dreapta şi sfânt*«) sunt întotdeauna gata să încheie o cârdăşie, iar că toate opiniile intermediare le sunt odioase, pe de altă parte că moderaţii pot să aibă o nuanţă ,de dreapta sau de stânga, dar că reprezintă, ca moderaţi, o năzuinţă de păstrare a instituţiilor politice existente. Declaraţia ministerială de Vinerea trecută a socialistului Leon Blum (şi reprezentant al Frontului Popular) este deplin edificatoare din acest punct de vedere. „Poporul francez — glăsueşte această declaraţie— şi-a manifestat hotărârea nesdruncinată să apere Împotriva oricăror încercări de violenţă şi oricăror uneltiri viclene libertăţile democratice, cari a fost opera sa şi cari rămân omul său“. Apoi zice Vom guverna ca republicani. Vom asigura ordinea republicană“, iar mai pe urmă: „Acesta este programul nostru de acţune. Pentru a nu îndeplini nu vor recurge la o altă autoritate decât la aceia cari este pe deplin compatibl cu principiile democratice... Ceiace este necesar mai ales este repeziciunea şi energia acestei acţiuni metodic hotărâtă este buna ei potrivire cu hotărârile sufragiui universal... Ceia ce legitimează aceasta acţiune a guvernului fie încrederea Parlamentului şi ţării“. Guvernul francez condus de socialişti înţelege să se sprijine pe naţiunea franceză şi nu pe o clasă; el se declară gata să lupta pentru triumful principiilor democratice, adică pentru libertatea indivizilor; el preconizează suragiul universal, adică regimul republican democratic, iar in materie de politică financiară şi economică, respingând ideia unei inflaţii, preconizează o sirguitoare echilibrare conformă principiilor capitaliste burgheze. Desigur, noul guvern francez arată o solicitudine specială muncitorimii, şi apariţia lui la orizont este salutată printr’o grevă monstră , dar evenimentele apropiate vor arata dacă dl. Lem Blum înţelege ca acţiunea sa de guvernământ să fie strangulată de paralizia economică ce bate la uşă. Un socialist preconizează greva ca armă de luptă , dar un Guvern, fie el cit de socialist, nu poate să tolereze dezordinea. Experienţa este făcută cu guvernul socialist al d-lui Van der Welt în Belgia şi cu guvernarea labouristă a d-lui Mac Donald în Anglia. La rândul său, dl. Blum va pune multă apă in vin s lucrul este foarte sigur. NECULAT DALU Sosirea Negusului la Londra haille Selassie, Negusul Abisiniei, a sosit la Londra unde o mulţime imensă i-a făcut o grandioasă manifestaţie de simpatie. Clişeul nostru înfăţişează pe Negus (însemnat cu x) în balconul hotelului său, aclamat de mulţime. ftwiiiie sportivie ale ele» şi eietiiiiir am stell, au dat serbărilor Restauraţiei la Iaşi, un fost deosebit Însemnătatea educaţiei fizice în şcoli. Activitatea cercetăşească la Iaşi, de TU. A. BA. ARAU Ziua de 8 Iunie e consacrată serbărilor sportive ale tinerimei. Este încă multă lume care socoteşte că ,scăderile vieţei noastre şcolare, că depărtareade preocupările intelectuale, ,«e datoreşte sporturilor, uitând că ţara de la care am luat exemplele, Anglia, e una din ..ţărilecele mai sportive din lume şi, că acolo, nu lipseşte nici cultura, aici binecuviinţi, nici iubirea de aproape. Iar iniţiativa individuală şi conştiinţa naţională au dus acest popor la cucerirea a 23 din lume. Pentru noi, care trăim intre copii şi care observăm şi pe sportivi şi pe cei care fug de munca fizică şi de sporturi, ştim că această scădere a învăţăturii se datoreşte altor cauze. Majoritatea elevilor sportivi, a celor care constituie orchestrele, corurile şi fanfarele şcolare sunt intre fruntaşi la învăţătură, pe când cei care bat străzile, cei leneşi şi greoi la sporturi sunt nepăsători şi milogi la toate. Iar lenea şi nepăsarea sunt uneori încurajate de dragostea părintească. Noi nu ne gândim să încurajăm atletismul in dauna cărţii, nu aprobăm exhibiţiile sălbatece pentru un public doritor de senzaţii violente, ci ne supunem unor imperii JOI ti IUNIE 4335 murim1 OPINIA SERIA 66-J I PREMII Gratuite BO No. 16 UER DOZAJE. Artistice Frumosul succes al lui Costel Ioanid la Bucureşti Spicuiri din presa bucureşteană asupraopoziţiei lui Costel Ioanid este îndeajuns de cunoscut ieşenilor, spre a încerca să-l prezintă n aici. El a izbucnit pe neaşteptate, viguros şi original, asemeni talentelor autentice, împunându-se în scurtă vreme ca una din nădejdile artistice ale Iaşului In cele două expozii din localitate. Ioanid ne-a arătat ce poate şi mai ales ce se poate crea cu multă perseverenţă şi nemăsurat talent. Pe Ioanid l-am cunoscut ca actor cu reale însuşiri, la Academia de Muzică şi Artă Dramatică , literat ce promitea ca redactor al revistei „Umorul literar; neîntrecut desenator şi sculptor în linoleum la diferite ziare; decorator inventiv la librăria Socec; in urmă, înmănunchind toata aceste calităţi, Ioanid şi-a creat genul care-i convenea aptitudinilor lui excepţionale, a desţelenit drum nou şi a migălit lucrări ce au surpins nu numai pe cunoscătorii laşului, ci chiar pe acei ai capitalei. Căci Ioanid şi -a dat seama că somnolenţa laşului începe să«l cuprindă şi numai o evadare ii va ajuta să urce treptele perfecţionării şi totodată ale consacrării definitive. In consecinţă şi-a făcut bagajele şi a descins în mijlocul Capitalei, provocând acelaş entuziasm în rândurile celor ce iau înţeles. Peste tot Costel Ioanid a ost primit cu braţele deschise şi i a’au consacrat coloane întregi de laude. Ne facem o plăcută datorie în a spicui din presa Bucureșteană, câteva păreri autorizate asupra artei lui Ioanid: .„„Regisor sau director al unui panopticum de figuri ilustre ce trăesc intens, cu toată plămădirea lor In piatra Imobil, artistul care le-a făurit este absent“... ...„O oră întreagă am stat în tovărăşia capetelor şi oamenilor din piatru şi „terre curte“, ale lui Costel Ioanid. Un regret: că nu am avut prilejul să-l felicit. O vor face poate alţii mai norocoşi decât mine“. FULMEN (Dimineaţa „,„şi-a deschis originala sa expoziţie sculptorul-caricaturist Costel Ioanid, care, în două expoziţii consecutive la Iaşi, a câştigat, din belşug, sufragiile presei şi intelectualităţii moldoveneşti. Dintr’un material al cărui pase nevoi, născute din evoluţia vieţii moderne. Progresele tehnice au adus enorme uşurări sforţărilor noastre fizice. Maşini detot felul ne cruţă de osteneli mari, telefonul şi telegraful nu ne mai obligă la multe deplasări, precum radio ne îndeamnă să nu mai mergem nici la concerte, chiar când ni se oferă locurile aproape gratuit. Iar pe de altă parte aglomerările urbane şi chiar rurale au restrâns spaţiile goale, medeanurile, pe care copiii puteau satisface o nevoie , aproape tot aşa de mare ca hrana, nevoia jocului. __ Copilul de acum câteva decenii în urmă avea clipe de viaţă primitivă, de sbucium in aer liber, întâmpina tot felul de greutăţi şi căuta să te înlăture,, Iniţiativa, sforţasecret tt deţine artistul ieşan» — şi folosind un talent care se înfăţişează cu atât mai puternic,cu cât nu-şi găseşte înaintaşi în falanga artiştilor de odinioară.—d. Costel Ioanid a creat un gen nou de sculptură, în care plastica se inâ nă atât de bine cu humorul, Incât eu ştii ce să admiri mai mult în opera sa s adâncul omenesc el expresiei« asemănarea extraordinară cu modelul „ (căruia exagerările şi suprimările impuse da gen nu-i compromit, nici din promiţi nici din faţă, caracterul specific) zău comicul inimiub al acestor caricaturi in trei dimensiuni, pe care mâinile maestre ale artistului le-a realizat cum nimeni altul n’a izbutit nici măcar în desen I. Greculescu (Universul) ...de cum ai intrat te veri înconjurat de capetele uriaşe ale fruntaşilor vieţii noastre politice şi artistice, figuri cu largă circulaţie în paginile tuturor cotidianelor şi devenite familiare, dar pe cari puterea talentului şi originalitatea tânărului artist ieşan le fac să retrăiască sub ochii noştri în tot ce au ele mai caracteristic, mai demn de a fi prins, de ochiul pus să privească oamenii sub prisma ridicolului“.. PAUL B. MARIAN (Rampa) ...„Cest le dur travail d’ua psycbologue et d'un créiteur de formes piastiques médites“.., , .„Ces oevres sont spirituelles antant qie fanta Isis» tes“... I. FLAV. (Le Moment) ...„Fantezia d«lui Ioanid nesocoteşte drumurile umblate, umorist, d-sa nu înţelege să se limiteze la linie sau la reg Bei"... ...„Iaşul ne trimite un real talent“. TREI (Facla) ...„Şi cum păşeşti dincolo de prag... Iţi vine să aplauzi. Ca într'o frescă hilară, stau decapitaţi d-nii Titulescu, Maniu, Mihalache, Iorga, Cuza, Vaida, Goga, Sadoveanu, Tăpase,„ şi o sumedenie de figuri ieşene (Costel Ioanid este ieşean). 11 aplauzi pe tânărul heruvim oacheş, Costel Ioanid, sfios şi copleşit sub elogiile vizitatorilor, dar atât de diavoleşte meşter in plămădirea vrăjitorească a chipurilor ce expune“... MANFA BAŞOTA (Capitala Nouă) Regretăm că lipsa de spaţiu ne împiedică să prezentăm ieşenilor, alte zeci de cronici elogioase, la adresa concetăţeanului nostru. Şi mai regretăm, desigur alături de tot Iaşul, faptul că Ioanid nu mai este al nostru, deoarece s’a stabilit definitiv in Capitală, ca angajat la diferite reviste și teatre. AUREL LEON L.,1 H———— Continuarea în par tea de a realiza o dorinţă, întovărăşirea cu alţi copii de aceiaşi vârstă, toate acestea contribuiau la o autoeducaţie, de foarte mare importanţă în viaţă. Astăzi exerciţiile fizice fiei reduse la orele de gimnastică—adesea în localuri închise—rezistenţa fizică scade, iniţiativa tip doara în rele