Opinia, iunie 1936 (Anul 32, nr. 8743-8766)

1936-06-11 / nr. 8750

­ Din toată lumea Un co­et buclucaş Acum căte­va zile, la Londra, un comerciant italian s’a prezentat la un birou poştal şi a depus un pa­chet care purta menţiunea urmă­toare­i X... „Grupul munţilor italieni Addis- Abeba (Africa orientală italiană“­. Coletul în chestiune a provocat p­asionante discuţiuni, căci funcţio­narii pretindeau că nu şiu daiâ există Africa orientală italiană. Totuşi după multe discuţiuni s’a ho­tărât ca rachetul să fie trimis mai întâi în Italia, iar de aci transmis ,a Addis-Abeba. Acest mic incident aruncă o lu­mină semnificativă asupra neînţele­gerilor dintre Italia şi Anglia, cu p­rivire la chestiunea ubisinimă. Copacul fenomenal­ ­fuionerul E. J. Arad din­­trun orăşel din Florida (Vie. x c) a reuşit să cultive pe un singur trunchiu de w^c. Un număr de 16 specii diferite de arbori fructiferi. Pe acest arbore fenomenal, cresc varietăţi de fructe ca: cireşi, pruni, meri, peri, lămâi, portocale, banane, etc. Fermierul şi-a botezat co­pacul: „Salată de fructe“ şi e fericit că arborele lui îi scuteşte de a mai ţine grădină cu fructe. Prinţul regent Paul Prinţul regent Paul şi Yugo- S­avier, care, î­preună CU d. Ed. K­eneş preşedintele Ceho­slovaciei, a fost oaspetele ţării noastre la serbările Restaura­ţ­ei s’a născut la 27 Aprilie 1893 la Petersburg. El este fiul prinţului Arsene Karagheorghievici, un­chiul defunctului rege Alexandru şi al principesei Demidoff di San Donato. Copilăria şi-a făcut-o la Ge­­tev., iar în anul 1903, prinţul Prinţul regent Paul Paul a fost luat la Belgrad unde a învăţat la o şcoală publică. Terminând liceul în 1912, an în care a izbucnit războiul bal­canic, prinţul Paul a trebuit sâ­si întrerupă studiile până în 1913, când a plecat la Oxford (Anglia). Aici tânărul print a aprofundat studiul literaturii comparate şi al arteior plastice Marea lui pasiune este insa muzica. La 22 octombrie 1923, prinţul­ Paul s'a căsătorit cu prinţesa O­gi, fiica prinţului Neculai al G­eciei. El are doi fii: Prinţul A­exan­dru şi prinţul Neculai. R­gentul Iugoslaviei se bucură de mar­sm­kat­ in străinătate, in deosebi la Londra şi Paris. In epoca sparturilor Matchul de box intre ne­grul Joe Louis şi germanul Max Schmeling, va avea loc în ziua de 18 iunie la New York. Americanii fac pregătiri ex­­tra­ordinare, deşi această in­tâlnire nu pune în joc titlul de campion al lumii, deţinut de Joe Louis. Biletele de intrare s­au pu­iacă de­ja acum în vânzare şi costă numai 40 dolari de persoană, adică, vreo 6 mi de le­i... Să recunoască şi america­nii că 6 mii de lei pentru o intrare ia un match de pumni, e prea prea I I * Orașul cân lori | Orașul Planioki­n-Centre d­u Missuri (America) poate fi cu drept cuvânt numit: „Orașul cânilor". Din recensământul de cu­rând efectuat, se constată ca acest oraș nu are decât 2.4 locuitori. In schimb poseda... 5.300 câni . Nu peste mult timp, oraşu Plumkin-Centre va deveni, probabil, o mică republică canină, deoarece cei 204 lo­cuitori au început să pără­sească oraşul, neputând su­­porta lătratul infernal al câ­nilor. O invenţie care a stârnit­­ nzaţie,­­a fost decurând inau­gurat­ă cu succes pe străzile Ne­w-York-ului (America). E vorba de un microfon ascuns in«, joben! Pe străzile metropoliei a­­m­ericane s*au înregistrat nn* □moaşe interview uri care au fost apoi difuzate In toată A­­merica, fără ca acel care le-a acordat să aibă habar­. Cetiţi în pag. IV-a 1« Microfon în tabelil ANUL XXXII No. 81 SO ABONAMENTE Lei 350 . . iso . „ 90 . . îooo. I pe un an .2 ,6 luni . . . 8 . Instituţii publice atelierele tipografice IAȘI. —­ STR. LAPUSNEANU 37­6 Redacţia 391 Telefoane­­ Administraţia 394 1 UU­­ : Serviciul de noapte 367 Ziar popular Ne aflăm cu toţii sub impresia marii nenorociri de la serbările din Capitala ţării. Din vrerea unui destin crud, sute de oameni, ve­niţi să fee parte cu trup şi suflet la serbările tineretu­lui, n’au mai putut face drumul înapoi, decât cu ambulanţele.­ Citim şi recitim cu a­­tenţie încordată dările de seamă din ziare, şi ni se strâng inimile de durere. „Picioarele sau mâinile rupte, capetele însânge­rate“, suferinţă, jale şi des­­nădejde. Dar luînd, cu toţii parte la această durere — pe cât de neaşteptată pe atât de imensă, compătimind pro­­fund victimele prăbuşirii tribunelor de pe platoul Cotrocenilor, ne vom gândi cu amărăciune la cauza cumplitei nenorociri. Prima constatare a an­chetatorilor ne rămâne te­meinic întipărită în minte: tot materialul celor două tribune era putred şi n’a­­vea nici un pic de beton ; scoabele erau de o gro­sime redusă, iar licitaţia a fost adjudecată cu 38 la sută mai ieftin, decât ar fi trebuit să coste con­strucţia ! Nu ne îndoim nicio clipă că toţi acei care vor fi găsiţi vinovaţi, îşi vor primi pedeapsa. Să ispăşească un păcat pe care l-au comis cu premeditare. Şi să fo­losească nouă tuturor sanc­ţionarea lor ca un avertis­ment categoric. Numai aşa se va pune capăt celor două rele — abuzul şi frauda — care subminează însăşi exis­tenţa statului.­­. L. BASARABEANII IDEI ŞI FAPTE Si lini aminte! Socialismul Parlamentar Acum vre’o doi ani, un comunist francez îmi explica cu volubilitate că partidul so­cialist din Franţa (zis Socia­list Unificat) este pe cale de dispariţie. M’am uitat in ochii lui şi am văzut că oglindeau o oarecare satisfacţie. Mi’am zis că un comunist consideră pe un socialist ca pe un frate puţin retrograd şi timid, care mai are un pas de făcut pe calea „adevărului", şi că se bucură la ideia că masele îl părăsesc pe timorat. Mai mult n'am înţeles. Cu ocazia recentelor aleger am notat iarăşi un evening n insolit. Un candidat rega­ist intrat In balotaj s'a retras de la al doilea scrutin şi a cedat voturile sale comunistului din arondismentul­ său, astfel că acesta sa ales graţie voturilor regaliste. Am dedus că ne­fericitul candidat „Action rancaise“ se temea mai puţin de a zvârli voturile în dar unui comunist decât de a le­ăsa să meargă la partide majoritare. Când am văzut­nsă că noua Cameră număra 83 de comunişti, o fracţi co­munistă însemnată şi primej­dioasă pentru dreapta, au­cetat iarăşi de a înţelege. Acum insă am priceput in concreto ceia ce demult şi am in abstracto, anume că extremiştii (de dreapta ş­i sfânt*«) sunt întotdeauna gata să încheie o cârdăşie, iar că toate opiniile inter­mediare le sunt odioase, pe de altă parte că moderaţii pot să aibă o nuanţă ,de dreapta sau de stânga, dar că repre­zintă, ca moderaţi, o năzuinţă de păstrare a instituţiilor po­litice existente. Declaraţia ministerială de Vinerea trecută a socialistu­lui Leon Blum (şi reprezent­ant al Frontului Popular) este deplin edificatoare din acest punct de vedere. „Po­porul francez — glăsueşte a­­ceastă declaraţie— şi-a mani­­festat hotărârea nesdruncinată să apere Împotriva oricăror încercări de violenţă şi ori­căror uneltiri viclene liber­tăţile democratice, cari a f­ost opera sa şi cari rămân om­ul său“. Apoi zice Vom guverna ca republicani. Vom asigura ordinea republicană“, iar mai pe urmă: „Acesta este programul­ nostru de acţ­une. Pentru a nu îndeplini nu vo­r recurge la o altă autoritate decât la aceia cari este pe deplin compatibl cu prin­cipiile democratice... Ceiace este necesar mai ales este repeziciunea şi energia aces­tei acţiuni metodic hotărâtă e­ste buna ei potrivire cu ho­tărârile sufragi­ui univer­sal... Ceia ce legitimează a­­ceasta acţiune a guvernului f­ie încrederea Parlamen­tului şi ţării“. Guvernul francez condus de socialişti înţelege să se sprijine pe naţiunea franceză şi nu pe o clasă; el se de­clară gata să lupta pentru triumful principiilor democra­tice, adică pentru libertatea indivizilor; el preconizează su­ragiul universal, adică re­­gimul republican democratic, iar in materie de politică fi­nanciară şi economică, res­pingând ideia unei inflaţii, preconizează o sirguitoare e­­chilibrare conformă principii­lor capitaliste burgheze. Desigur, noul guvern fran­cez arată o solicitudine spe­cială muncitorimii, şi apariţia lui la orizont este salutată printr’o grevă monstră , dar evenimentele apropiate vor a­­rata dacă­ dl. Lem Blum în­ţelege ca acţiunea sa de gu­vernământ să fie strangulată de paralizia economică ce bate la uşă. Un socialist pre­­conizează greva ca armă de luptă , dar un Guvern, fie el cit de socialist, nu poate să tolereze dezordinea. Expe­rienţa este făcută­ cu guver­nul socialist al d-lu­i Van der Welt în Belgia şi cu guver­narea labouristă a d-lui Mac Donald în Anglia. La rândul său, dl. Blum va pune multă apă in vin s lucrul este f­oarte sigur. NECULAT DALU Sosirea Negusului la Londra haille Selassie, Negusul Abisiniei, a sosit la Londra unde o mulţime imensă i-a făcut o grandioasă m­anifestaţie de­ simpatie. Clişeul nostru înfăţişează pe Negus (însemnat cu x) în balconul hotelului său, aclamat de mulţime. ftwiiiie sportivie ale ele» şi eietiiiiir am stell, au dat serbărilor Restaura­ţiei la Iaşi, un fost deosebit Însemnătatea educaţiei fizice în şcoli. Activitatea cercetăşească la Iaşi, de TU. A. BA. ARAU Ziua de 8 Iunie e consa­crată serbărilor sportive ale tinerimei. Este­ încă multă lume care socoteşte că ,scă­derile vieţei noastre şcolare, că depărtarea­­de preocupă­­rile intelectuale, ,«e datoreşte sporturilor, uitând că ţara de la­ care am luat exemplele, Anglia, e una din ..ţările­­cele mai­ sportive din lume şi, că acolo, nu lipseşte nici cultura, aici binecuviinţi, nici iubirea de aproape. Iar iniţiativa in­dividuală şi conştiinţa naţio­nală au dus acest popor la cucerirea a 2­­­3 din lume. Pentru noi, care trăim intre copii şi care observăm şi pe sportivi şi pe cei care fug de munca fizică şi de sporturi, ştim că această scădere a în­văţăturii se datoreşte altor cauze. Majoritatea elevilor sportivi, a celor care constituie or­chestrele, corurile şi fanfarele şcolare sunt intre fruntaşi­ la învăţătură, pe când cei care bat străzile, cei leneşi şi gre­oi la sporturi sunt nepăsători şi milogi la toate. Iar lenea şi nepăsarea sunt uneori în­curajate de dragostea părin­­tească. Noi nu ne gândim să în­curajăm atletismul in dauna cărţii, nu aprobăm exhibiţiile sălbatece pentru un public doritor de senzaţii violente, ci ne supunem unor imperii JOI ti IUNIE 4335 murim1 OPINIA SERIA 66-J I PREMII Gratuite B­O No. 16 UE­R DOZAJE. Artistice Frumosul succes al lui Costel Ioanid la Bucureşti Spicuiri din presa bucureşteană asu­pra­­opoziţiei lui Costel Ioanid este îndea­juns de cunoscut ieşenilor, spre a încerca să-l prezintă n­ aici. El a izbucnit pe neaştep­­tate, viguros şi original, ase­­meni talentelor autentice, îm­­punându-se în scurtă vreme ca una din nădejdile artistice ale Iaşului In cele două expozii din localitate. Ioanid ne-a arătat ce poate şi mai ales ce se poate crea cu multă perse­­verenţă şi nemăsurat talent. Pe Ioanid l-am cunoscut ca actor cu reale însuşiri, la A­­cademia de Muzică şi Artă Dramatică , literat ce promi­tea ca redactor al revistei „Umorul literar; neîntrecut desenator şi sculptor în lino­leum la diferite ziare; deco­rator inventiv la librăria So­­cec; in urmă, înmănunchind toata aceste calităţi, Ioanid şi-a creat genul care-i conve­nea aptitudinilor lui excepţi­­onale, a desţelenit drum nou şi a migălit lucrări ce au sur­pi­n­s nu numai pe cunoscă­torii laşului, ci chiar pe acei ai capitalei. Căci Ioanid şi -a dat seama că somnolenţa laşului începe să«l cuprindă şi numai o eva­dare ii va ajuta să urce trep­tele perfecţionării şi tot­odată ale consacrării definitive. In consecinţă şi-a făcut ba­gajele şi a descins în mijlocul Capitalei, provocând acelaş entuziasm în rândurile celor ce iau înţeles. Peste tot Costel Ioanid a ost primit cu braţele deschise şi i a’au consacrat coloane întregi de laude. Ne facem o plăcută datorie în a spicui din presa Bucu­­reșteană, câteva păreri auto­rizate asupra artei lui Ioanid: .„„Regisor sau director al unui panopticum de figuri ilustre ce trăesc intens, cu toată plămădirea lor In piatra I­mobil, artistul care le-a făurit este absent“... ...„O oră întreagă am stat în tovărăşia capetelor şi oa­menilor din piatru şi „terre curte“, ale lui Costel Ioanid. Un regret: că nu am avut prilejul să-l felicit. O vor face poate alţii mai norocoşi decât mine“. FULMEN (Dimineaţa „,„şi-a deschis originala sa expoziţie sculptorul-caricatu­­rist Costel Ioanid, care, în două expoziţii consecutive la Iaşi, a câştigat, din belşug, sufragiile presei şi intelectua­lităţii moldoveneşti. Dintr’un material al cărui pase nevoi, născute din evo­luţia vieţii moderne. Progresele tehnice au adus enorme uşurări sforţărilor noastre fizice. Maşini de­­tot felul ne cruţă de osteneli mari, telefonul şi telegraful nu ne mai obligă la multe deplasări, precum radio ne îndeamnă să nu mai mergem nici la con­certe, chiar când ni se oferă locurile aproape gratuit. Iar pe de altă parte aglomerările urbane şi chiar rurale au res­trâns spaţiile goale, medea­­nurile, pe care copiii puteau satisface o nevoie , aproape tot aşa de mare ca hrana, nevoia jocului. __ Copilul de acum câteva decenii în urmă avea clipe de viaţă primitivă, de sbucium in aer liber, întâmpina tot felul de greutăţi şi căuta să te înlăture,, Iniţiativa,­ sforţa­secret tt deţine artistul ieşan» — şi folosind un talent care se înfăţişează cu atât mai pu­ternic­­,cu cât nu-şi găseşte înaintaşi în falanga artiştilor de odinioară.—d. Costel Ioa­­nid a creat un gen nou de sculptură, în care plastica se in­â nă atât de bine cu hu­morul, In­cât eu ştii ce să admiri mai mult în opera sa s adâncul omenesc el expresiei« asemănarea extraordinară cu modelul „ (căruia exagerările şi suprimările impuse da gen nu-i compromit, nici din prom­iţi nici din faţă, caracterul specific) zău comicul inimi­­ub­­ al acestor caricaturi in trei dimensiuni, pe care mâi­nile maestre ale artistului le-a realizat cum nimeni altul n’a izbutit nici măcar în desen I. Greculescu (Universul) ...de cum ai intrat te veri înconjurat de capetele uriaşe ale fruntaşilor vieţii noastre politice şi artistice, figuri cu largă circulaţie în paginile tu­turor cotidianelor şi devenite familiare, dar pe cari puterea talentului şi originalitatea tâ­nărului artist ieşan le fac să retrăiască sub ochii noştri în tot ce au ele mai caracteristic, mai demn de a fi prins, de ochiul pus să privească oa­menii sub prisma ridicolu­lui“.. PAUL B. MARIAN (Rampa) ...„Cest le dur travail d’ua psycbologue et d'un créiteur de formes piastiques médi­tes“.., , .„Ces oevres sont spiri­tuelles antant qie fanta Isis» tes“... I. FLAV. (Le Moment) ...„Fantezia d«lui Ioanid ne­socoteşte drumurile umblate, umorist, d-sa nu înţelege să se limiteze la linie sau la reg Bei"... ...„Iaşul ne trimite un real talent“. TREI (Facla) ...„Şi cum păşeşti dincolo de prag... Iţi vine să aplauzi. Ca într'o frescă hilară, stau decapitaţi d-nii Titulescu, Ma­­niu, Mihalache, Iorga, Cuza, Vaida, Goga, Sadoveanu, Tă­­pase,„ şi o sumedenie de fi­guri ieşene (Costel Ioanid este ieşean). 11 aplauzi pe tânărul heruvim oacheş, Costel Ioanid, sfios şi copleşit sub elogiile vizitatorilor, dar atât de dia­voleşte meşter in plămădirea vrăjitorească a chipurilor ce expune“... MANFA BAŞOTA (Capitala Nouă) Regretăm că lipsa de spa­ţiu ne împiedică să prezen­­tăm ieşenilor, alte zeci de cronici elogioase, la adresa concetăţeanului nostru. Şi mai regretăm, desigur alături de tot Iaşul, faptul că Ioanid nu mai este al nostru, deoarece s’a stabilit definitiv in Capitală, ca angajat la di­ferite reviste și teatre. AUREL LEON L.,1 H———— Continuarea în par­ tea de a realiza o dorinţă, întovărăşirea cu alţi copii de aceiaşi vârstă, toate acestea contribuiau la o autoeducaţie, de foarte mare importanţă în viaţă. Astăzi exerciţiile fizice fi­ei reduse la orele de gimnas­tică—adesea în localuri în­chise—rezistenţa fizică scade, iniţiativa tip doara în rele

Next