Opinia, iulie 1936 (Anul 32, nr. 8767-8793)

1936-07-01 / nr. 8767

ANUL XXXII No. 8767 .r ' .'■■ ...—* A ii O îs A M li N T ti Lei 350 . . ", pe un an _ 180 : i . . , 6 luni . 90 . . . : , 3 . 1000 . Instituții publice ATELIERELE TIPOGRAFICE IASI. STR. LAPUSNEANU 37 ( Redacția 391 Telefoane ! Administraţia 394 " Serviciul de noapte doi « Ziar popular cotidian criza partidui Situaţia partidului naţţăranesc a devenit foarte critică. Divergenţa Maniu-Mihalache a izbucnit făţiş, ameninţând cu o ruptură. Se anunţă că partizanii d-lui Maniu vor începe acţiunea pe ţară, pentru a impune partidului să adopte programul şi tactica fruntaşului ardelean. In acest scop, s-au organizat echipe speciale de propagandă „manistă“ , d. Maniu va merge personal în oraşele principale din ţară, iar în centrele provinciale se vor institui „birouri de informaţie“, adică un fel de cluburi, deosebite de acele oficiale ale partidului. De la situaţia aceasta, până la o ruptură,— nu-i decât un pas. Cum s‘ar putea salva unitatea partidului ? Prin comprimarea d-lui Maniu, s‘a încercat pănă acuma, dar s’a ajuns la izbucnirea de astăzi. Rămâne calea contrară: adorau,ea la fiicei Maniu şi pornirea unei acţiuni de frondă politică.. Asta însă ar însemna renunţarea la visul puterii,—vis cultivat cu atâta nădejde de d. Mihalache. Dacă s-ar accepta despărţirea de d. Maniu ? Ar fi foarte greu pentru partid, întrucât ar însemna să încerce o guvernare fără ardeleni. Astfel de guvernare, fără şi chiar împotriva celor două mari ramuri ardelene Maniu şi Vaida desprinse din partidul ţărănesc, e greu de conceput. Nu rămâne decât: 1) sau adoptarea tacticei Maniu şi renunţarea la guvernămînt; 2) sau... o împăcare cu d. Vaida. Deocamdată, se pare că d. Mihalache e complect dezorientat. De când s’a înapoiat dîn străinătate, n’a scos nici o vorbă. Iar acuma se anunță că va face o primblare în Polonia!.... In toată lumea Staţiunile bucovinene la tine, după o matură chibzuinţă, direcţia c. f. r. a admis, şi pentru vara aceasta, reduceri de 50 la sută călătorilor care se duc în staţiunile balneare şi climaterice. Cetind însă lista acestor staţiuni, constatăm că din afară de Vatra Dornei, sânt excluse de la beneficiul reducerii, toate staţiunile climaterice din Bucovina. Lipsesc de pe listă Câmpulungul moldovenesc, Gira-Humorului, Iacobeni, Pojorâta, Sadova, Fundul-Moldovei etc. etc. atâtea localităţi unde publicul se duce să respire aer de munte. Este oare o scăpare din vedere, sau o persecuţie tunătoare frumoaselor localităţi bucovinene ? Şi intr’un caz şi un altul, trebue să se facă dreptate, apunăndu-se şi pentru Bucovina reducerea pe calea ferată. re bărbatul are 25 de ani iar femeia 21 de ani. Soţul trebuie să câştige anual cel puţin 12.000 lei; căsnicia să aibă doi până la trei copiii ; femeia să fie evlavioasă şi să-şi crească copiii in spiritul religiei; să nu aibă serviciu in oraş, şi să facă mâncare bună etc. Din partea femeei se mai cere: iubire şi sinceritate, in timp ce bărbatul trebue să fie însufleţit de dragoste şi respect faţă de soţie. Condiţiunile de mai sus, sunt îndeplinite de soţii Mc. Donell din Sainesville (America) care au şi primit titlu de perechea „cea mai fericită din lume*. Gorki şi Siliapin Maxim Gorki, celebrul scriitor rus decedat zilele trecute avea o foarte plăcută voce de tenor. In tinereţe, Gorki se im*prietenise cu Şaliapin şi atââadoi — vagabonzi — cutreerau oraşele Rusiei, in căutare de lucru. într'o zi, Gork şi Şaliapin s’au prezentat la un concurs de canto, spre a fi primiţi în ansamblul unui cor. Juriul fu entuziasmat de vocea caldă şi melodioasă a lui Gorki, in timp ce Saliapin — vestitul cântăreţ de astăzi — fu respins !»• IntrVuna din povestirile lui auto-biografice, Gorki scrie că singura lui mângâiere la tinereţe a fost muzica... Cei mai fericiţi! Un ziar american a făcut de curând o anchetă spre a stabili care este cea mai fericită căsnicie din lume. In acest scop au fost întrebate circa 45.000 perechi căsătorite. Din răspunsurile acestora se constată că cea ma fericită căsnicie e acea în ea. Statstica săpunului Un statistician englez a stabilit cantităţile de săpun efectiv consumate de diferite ţări şi a ajuns la concluzia că există o strânsă legătură intre mortalitatea unei ţări şi cantitatea de săpun întrebuinţată de locuitorii ei. Iată o statistică a ţărilor din care se vede cât săpun se consumă pe an de cap de locuitor. Olandă 14,35 kgr. ; St.-Unite 9,98 kgr.; Danemarca 9,54 kgr.; Belgia 9,60 kgr. ; Franța 8,15 kgr.; Anglia 8,11 kgr.; Germania 6,81 kgr.; Ungaria 6,34 kgr.; Italia 4,55 kgr.; Austria 4,54 kgr.; Rusia Sovietică 2,72 kgr. Polonia 136 kgr.,* Iugoslavia 0,91 kgr. și China 0,23 kgr. După cum se vede, România nu figurează in această statistică. Şi într'adevăr, locuitorii ţării noastre cam dispreţuesc acest elementar articol de higienă 1 . CETITI IN PAG. IV-a Funeraliile lui C. Stere nerare. ___________=======—======== Dupâ cum am anunţat, corpul ilustrului defunct C. Stere a fost transportat la Bucureşti şi incinerat la crematorul„ Cenuşa“ — acolo unde cu câteva săptămâni înainte a urmat aceiaş cale şi marele său prieten G. Ibrăileanu. In clişeu, cortegiul funebru cu rămăşiţele pământeşti ale lui Const. Stere la cremator, înainte de inci Dacă urmărim, cu atenţiune, relatările ce ni le fac gazetele, în epoca ce coincide cu încheierea anului şcolar, avem prilejul de a constata cum uneori şi isprăveşte vieaţa o parte din tineretul nostru. De la noi elevi şi eleve, din moment ce-şi cunosc situaţia şcolară sau presimt, din vreme, că «iu ii este deloc favorabilă, recurg la gestul finat al suprimării zilelor. Epidemia sinuciderilor crește, în fiecare an, fără ca ci* neva să se gândească la vreo măsură eficace pentru a se putea stagna sau chiar supri* ma acest flagel nenorocit. Dramele, tragediile și intreg cortegiul de perturbări, din viaţa şcolarilor noşri, au un substrat bolnăvicios ce porneşte chiar din sânul familiei. De multe ori se î ntâmplă că Dumnezeu dă copii tocmai acelor care nu ştiu sau nu înţeleg cum să-şi crească odraslele. Multe mame sunt absente de la suprema lor datorie, încercând de a fi înlocuite prin guvernante, servitoare, menajere sau alte surogate de felul acesta. O libertate fără frâu şi rău înţeleasă, se acordă copiilor în clipele cele mai critice ale dezvoltării lor, ajungându-se astfel la rezultate dezastroase. Pretinsa dezvoltare a individualismului, necenzurată şi necântărită în decursul acariunii adolescentului, este o teorie :aşă ce riscă să complice lucrurile. Selecţiunea prieteniilor, aprecierea mediului social, în care se Învârte tânărul sau tânăra, trebuie să devină axiome pentru părinţi sau educatori, căci : „spune-mi cu cine te'nsoţeşti ca să‘ţi spun cine eşti“« Şcoala şi societatea nu pot îndrepta relele, dacă cei şapte ani de-acasă lipsesc cu desăvârşire sau, în cazul cel mai bun, au fost clădiţi cu şubrezenie. Familia rămâne răspunzătoare pentru toată defecţiunea ce-o prezintă tineretul nostru şi numai ea va fi in stare să restaureze moravurile de altă dată. Dar, pentru realizarea acestui ideal se impune sacrificiul pe altaiul căminului de la care nu se admite nici o dezertare. Focul sacru al vetrei familiale să fie întreţinut mereu viu şi scânteietor de acele vestale ce poartă numele sfânt de namă. Iar autoritatea părinească a tatălui să nu fie desminţită prin lipsa bunului exemplu in îndeplinirea tuturor datoriilor, intre cari cea către familie să primeze. Munca Încordată şi stăruitoare, corectitudinea In exercitarea rolului său în socieate, conduita demnă şi ireproşabilă—mai ales din punct de vedere moral—toate aceste însuşiri să formeze cununa la care să râvnească şi copiii. Intr'un cuvânt, viaţa familială să întruchipeze icoana la care să se închine urmaşii cari vor căuta neapărat, să se devoteze in totul infăptuirii de fapte mari prin cari să se proslăvească memoria inaaintărilor şi să se asigure o moştenire trainică urmaşilor. Astfel, tineretul şcolăresc, care a apucat pe această pantă a disperării, cu greu va putea fi abătut şi repua în făgaşul din care a sărit brusc intr’un moment de oscilare şi chiar de decadenţă a factorilor competenţi şi îndrituiţi pentru îndrumarea lui. Cel puţin, aşa înţelegem noi lucrurile şi la aceasta stăbim. Pr. Corneliu M.Grumăzescu proesor secundar ranjaţi ordonat prin parc, completează întregul ansamblu de frumuseţă. Şoseluţe şi poteci, frumos întreţinute, şerpuesc, în formă de panglici, prin tot parcul, făcând accesibilă vizitarea fiecărui colţuleţ. Şi ca o diademă de pietre preţioase, pe imensa frunte a acestei naturi înfrumuseţate se proeminează, ca un cordon, şirul de vile care de care mai frumoase, ce s'au ridicat ca din pământ, cu forme arhitecturale absolut originale*Privindu-le, îţi aduci aminte de basmele copilăriei, cu palate şi feţi frumoşi ! Apoidrumurile cari duc la isvoarele de apă!? Frumos pietruite şi întreţinute într’o perfectă curăţenie, procură o deosebită plăcere vizitatorului, imbiindu-l a se înfunda în desişul codrilor de brazi, care apar în faţa ochiului ca nişte piramida uriaşe, înverzite, pe rupul unor imense blocuri de piatră. Este parcă o întrecere defurauseţă, a naturii, faţă de ŞCOALA ŞI FAMILIA Sinuciderile de elevi Şi anul aceasta sosesc zilnic în plăcut staţiune, cu apele ei renumite şi chiar miraculoase, sute de vizitatori, dornici de întremarea sănătăţii Pentru lunile Iulie şi August se prevede deci o mare afluenţă. Nu voiu reţine dar, mai mult pe cititor, în direcţia unei reputaţii medicale a Slănicului ce este bine stabilită şi care a trecut chiar peste graniţele ţărei noastre. Voi vorbi numai despre confortul modern şi humuseţile pitoreşti ale Slanicului moldovenesc. In ultimul timp — 23 ani — Slănicul a luat un aspect occidental. Este aproape complect transformat şi tinde ca în curând, să rivalizeze, cu marilestaţiuni, balneare şi climaterice din străinătate. Parcul imens al Slănicului, stârneşte o legitimă admiraţie. Pe intreg platoul, sunt aşezate, în forme simetrice şi artistice, ca nişte covoare naţionale — în figuri geometrice — straturi de flori, în multiple culori. Pe partea stângă, râul Slănic, in care se varsă apele din alte mici pârâiaşe şi isvoare, ce ţâşnesc din munţi, curge zgomotos, sărind din piatră in piatră. E reconfortantă şi poetică această privelişe! Pe partea dreaptă, se ridică un dâmb de formă regulată, prelungit cât ţine parcul şi garnisit cu sute de trandafiri pitici, înfloriţi şi în multe culori, aranjaţi pe un fond de iarbă verde,, oferind o privelişte panoramică încântătoare. Brazii cari sunt sădiţi şi a Vilegiatura Slănicul - Moldovei Noul guvern nici nu se instalase încă de-abinelea, când ecoul grevei celor un milion de lucrători din diferite ramuri ale industrie, tulbură liniştea primului-ministru Leon Blum ce-şi umpluse sceptrul ,de iluzii. Cariera extrem de aventuroasă a acestui om politic dublat de un scriitor şi gazetar de seamă, a format adesea obiectul atacurilor vehemente ale jurnalelor de dreapta. Leadarul S. F. I. O. (secceia ce mâna omenească, nu s'a lăsat mai prejos de a face. Se poate spune—cu dreptate—că Slănicul este una din perlele României. S'au făcut mari lucrări de modernizare, încât este o plăcere simţită, pentru vizitator, de a admira toate aceste frumuseţi, care inbină la un loc, într'o perfectă art ■nőnie pe om şi Dumnezeu. Din zori de zi şi până noaptea, un om aleargă—fără preget—sue şi scoboară, dealurile şi văile Slănicului, urmărind pretutindeni, ca ordinele şi disposiţiunile sale, să se execute. Este energia întrupată a unui om care vrea să nu-şi desmintă rolul şi pentru care nu există imposibilul. Şi cât nu poate face un om in ţara aceasta, când îşi pune in folosul unei acţiuni oleşeşti, toată forţa şi inima sa ! ?.... Omul acesta este administratorul staţiunei D-l C. Niculescu, un devotat secondant al domnilor Epitropi. Lui i se cuvine deci, in Cea mai mică ferse In Germania a încetat din viaţa cea mai mică feraee din urne, In vrâstă de 22 ani. Este vorba de o pitică ce avea o înălţime de numai 62 cm. şi o greutate de 10 Kgr. Părinţii ei sunt oameni normali, iar cei doi fraţi ai ei depăşesc măsura obişnuită. Liliputana a fost observată oară viaţa ei, de medici, care nici până acum n'au putut da o explicaţie faptului că a rămas aşa de mică... ME KUPI 1 HUE 1!W UFiriiA PREMII Gratuite dtriiA 06-J B O Ha. 33 inutile la sate Comitetele şi dispensare în ajutorul mamei şi al copilului Viaţa ţăranului la munte— ne mai spune d. dr. Bulău, inspectorul sanitar al Moldovei,— e tot atât de anevoiaşă şi săracă, cum e şi la şes, iasă femeia munceşte mai puţin. Dar şi la munte, femeia nu are nici un ajutor, nici înainte şi nici după facere. In proporţie ceva mai redusă, şi aici mortalitatea infantilă e catastrofală. D. dr. Bulău şi-a propus un obiectiv, acela ca prin mijloace posibile, găsite in însăşi viaţa de la ţară, să se soluţioneze această problemă. E vorba a se înfiinţa comitete săteşti, cae să vie Şi ajutorul femeei-mamă şi a copilului. Din aceste comitete să faci parte fruntaşii din sate şi medicul de circumscripţie. Să se creeze dispensare speciale, care să aibă griji de copii şi de mamă. Directorul regiunei sanitare, are în cursul acestei săptămâni, conferinţe cu medicii primari de judeţe şi medicii de plasă, in care se va discuta pe larg protecţia mamei şi a copilului. Vom ţine în curent pe cetitori cu hotărârile luate. RAN SCRISORI DIN PARIS Grivee în Franţa - Premierul Leon Blam ţiunea franceză internaţională a lucrărilor), era cunoscut pentru ideile lui foarte avansate. Ori de cata ori lua cuvântul la întruniri publice, îşi incita auditoriul la luptă mai« pregat. Nu prin evoluţie, ci prin revoluţie c ..sa muncitoare va putea obţine drep* turile ce i se cuvin. Şeful vorbea cu căldura persuasivă a omului fanatic pentru rea*lizarea idealului ce şi î l propuse. Mulţimea îl asculta cu sfinţenie, admirând în el omul ce atât de bine ştise să se identifice cu cauza al cărui apostol se făcuse. Nu doară că d. Blum ar avea nevoie să-şi îmbunătăţească soarta, căci deşi partizanii politici şi-i primeşte într'o magherniţă înlunecoasă, toată lumea ştie că ocupă un somptuos hotel particular, decorat cu tablouri de mare valoare şi nu le reagită o sumedenie de servitori. Dar actualul preşedinte e un luptător aprig şi idealist ce şi-a propus ca scop in viaţă, de a îmbunătăţi soarta celor nenorociţi. Dl. Leon Blum (în dreapta), primul-ministru francez, împreună cu d. Rucart ministrul de justiţie Continuarea în pagina 2-a pună parte, laudă pentru multe înfăptuiri şi pentru felul cum înţelege să se achite de rolul său. Aşa cum se înfăţişază iubitul nostru Slănic al Moldo- vei,se cuvine să fie vizitat de oricine, întrucât aerul ozonat apele minunate, ca şi toate celelalte frumuseţi« recompensează îa deajuns prca sacrificii băneşti. î « 1« • *