Opinia, octombrie 1937 (Anul 33, nr. 9147-9173)

1937-10-01 / nr. 9147

ANUL XXXIII No. 9147 ABONAMENTE: Lei 350. . . . . pe un ar * 180. . . . . * 6 luni . 90. . . . „ 3 luni „ 35. . . . . „ 1 lună „ 1500. . . Instituții publice IASI STR. LAPUSNEANU 37 p&pmm9 'e&îîMmm Atelierele tipografice „Opinia“ 1 LEUVINERI 1 OCTOMBRIE 1937 Redacţia .. . J Administraţia • • Serv. de noapte red. 2 „ admin. ■ No. 1293 „ 1299 „ 1436 „ 1567 Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 Director î. ERCHIUIEU PACE ŞI IZBIN Luând cunoştinţa de conţinutul discursurilor rostite la Berlin de către d-nii Hitler şi Mussolini, omenirea toată a răsuflat mai uşor: s'a prezis că cei doi dictatori vor face declaraţiuni războinice, s'a afirmat că vor vesti răfuiala cea mare ; când colo, şi Ducele şi Führerul au folosit un prilej unic pentru a-şi exprima dorinţa de... pace! S-ar putea obiecta desigur că aşa au fost, sunt şi vor fi dictatorii: vorbind de pace, fac în sinea lor planuri diabolice, urzesc destinuri tragice popoarelor. Se pregătesc de război. Dar chiar dacă anumiţii conducători ar fi gata să dezlănţuie cel mai grozav dintre măceluri, chiar dacă vizita unui dictator în ţara altuia,ar avea în realitate alt scop decât încheerea unui acord de agresiune (şi nu e cazul doar, precum oricine a putut trage singur concluzia, ascultând la radio sau cetind în ziare discursurile de la Berlin), credeţi într'adevăr că sinistra afacere e ca şi aranjată, şi războiul va trebui să vie ? O întâmplare recentă e menită fără îndoială să descreţească frunţile tuturor. In ziua în care d-nii Hitler şi Goebbels îşi rosteau discursurile la Berlin, un alt conducător puternic al Germaniei de astăzi—aţi ghicit desigur că e vorba de doctorul Schacht—a relevat, cu prilejul inaugurării podului peste Storstroem, necesitatea reluării schimburilor de credit. —„Este imposibil—a spus guvernatorul băncii Reichulu —să se rezolve dificultăţile economice printr'un război, deoarece acesta nu poate decât să sărăcească statele!“. Buzele doctorului Schacht adevar au grăit, căci nu oare adevăr ceiace gândeşte, ceiace spune o omenire întreagă ? Războiul costă milioane de vieţi omeneşti; când e terminat, sărăcia şi jalea sălăşluiesc în casa celui învins ca şi în palatul învingătorului. Doar dacă toţi conducători Europei şi-ar ieşi deodată din minţi s-ar putea întâmpla un nou cataclism social. Nu va fi război, fiindcă nimeni nu vrea să-l dezlănţuie nici chiar cei care au târât statele în teribila cursă a înarmărilor, nici chiar cei care îşi afişează la răstimpuri bravura şi eroismul *•» I. L. BASARABEANU IMn toată Urasra©® StoBSfieacvaî Isxc Hagi Alii Provoacă mare senzaţie în cercurile savanţilor, cazul egipteanului Hagi Aii — un om într'adevăr fenomenal. Fiinţa aceasta posedă un stomac excepţional, fiind capabilă să înghită orice, fără deosebire, lichide, comestibile sau nu, nici cu coajă, ţigări aprinse, etc. De curând, aflându-se la Londra, Hagi An s'a lăsat examinat în amănunt de un comitet da doisprezece medici dela Spitalul St. Mary. Doctorii n'au putut da nici o explicaţie fenomenului. Ceiace este însă cu totu surprinzător la acest om, este faptul că poate înmagazina în stomacul său diferite obiecte şi apoi le poate scoate din stomac separat, în ordinea în care doreşte. Hagi Aii a inghiţit treizeci alune cu coajă şi o mi Apoi a început să le scoată pe rând, până când cineva i-a cerut să scoată migdala. Fără nici-o clipă de şovăire, Hagi Aii a scos migdala, continuând pe urmă sa scoată alunele. Această putere de a comanda mușchilor stomacului a uimit comisia de medici. Institutul american Rockefeller a oferit egipteanului suma de 150.000 dolari (aproximativ 22 milioane și jumătate lei !) pentru corpul său după moarte...’un W) Un record! femenița... Madeleine Charnaux, cunoscuta aviatoare franceză, a bătut zilele trecute un frumos record internaţional de aviaţie ce merită să fie relevat. Sburând la bordul unui avion Caudren-Rafale, dânsa a acoperit o distanţă de 1000 Km., cu o iuţeală de 263 km/ oră, stabilind în acest record pentru noua categorie de avioane cu un loc, de cilindrajul 6,5 litri. funaran-Pentm şefe ! Când e vorba să se facă fruptoase, femeile nu se dau în lături de la nici un sacrificii. Pentru frumuseţe, ele sunt gata să se pună ila otice chinuri, la băile cele mai complicate, la gimnastica cea mai dificilă. O statistică de peste Ocean a stabilit că „permanentele" şi „ondulaţiile" formează patru cincimi din veniturile institutelor de frumuseţe. In America se cheltuesc anual 2 miliarde dolari (peste 200 miliarde lei!) pentru frumuseţea feminină. Această cifră este de două ori mai maredecât suma pe care o cheltuesc bărbaţii pentru ţigări. gg file-ale anaericta nilor... La San José in California, pe şoseaua ce duce la Santa Cruz, există un hotel original făcut din copaci. Proprietarul a avut ideia să amenajeze copacii uriaşi ce cresc acolo ca salon de recepţie, sufragerie şi fumoar. Aceştia măsoară câte 7 m., circonferinţă. Vreo douăzeci de copaci mai mici au fost transformaţi în dormitoare. Totul e mobilat cu tot confortul modern. Personalul e şi el domiciliat în arbori, la o mică distanţă de copacii oaspeţilor. Bineînţeles că există legătură telefonică şi sonerii între copacii musafirilor şi acei ai servitorilor. Aşa-i când sunt Faini prea mulţi şi nu mai poţi de bine... Asigurare contra dragostei In Anglia se contractează tot felul de asigurări curioase. Acolo te poţi asigura contra vremii urâte, contra îmbatrânirii prea timpurie, contra pierderii vocii etc. Ziarele străine anunţă că renumita artistă de cinematograf Sally Gray a oferit societăţii să de asigurare Lloyd suma de o mie de lire sferine anual pentru o asigurare contra dragostei, iar societatea urma să-i asigure suma de 20.000 lire dacă între timp asigurata se va îndrăgosti. O singură privire pe portretul frumoasei artiste engleze, care nu are decât 21 de ani ajunge ca fiecare să înţeleagă de ce societatea de asigurare nu a semnat acest contract periculos. Sally Gray încearcă acum să se asigure la alte societăţi dar se pare că în Anglia este mai uşor să te asiguri contra timpului tău, decât contra dragostei. un un di. nai is hm germie Cu prilejul vizitei în Germania, ducele Mussolini a asistat la desfăşurarea manevrei forţelor Reichului. Iată-l pe duce urmărind mişcarea unităţilor pe câmpul de manevre de la Meklenburg. plai sositi sin merali: educarea si Mnaree Herein Infilrafareai un@î ©ss©cs®faâ Set laşi pentrui proteguirea tineretului «lela sate Zinc ziarele ne aduc veşti amnănunţite asupra numeroriselor crime, jafuri şi alte netrebncii omeneşti ce impresionază şi inima cea mai înpetrită a sălbătăcii săvârşită în majoritate de tineret. Şi lucru regretabil eă făptuitoriii sânt proveniţi din inima satelor. Fugiţi dela coarnele plugului, unde de bine de rău îşi câştigă o pâine în mod cinstit, tineretul dela sate se avântă în mocirla oraşelor unde sălăşluesc microbii imoralităţii şi a tuturor răutăţilor lumeşti. Veniţi în contact cu viaţa grea de la oraş şi ispitiţi de lux şi petreceri, tinerii cad pradă celor mai ruşinoase făptuiri. Din acest tineret sătesc sunt recrutaţi pensionarii puşcărilor şi a caselor de perdiţie. In special este impresionant traiul tinerelor de la sate care formează majoritatea femeilor tarifate ce mişună pe străzile Iaşului. Atrase de mirajul luxului ele au venit la oraş în speranţa unui trai lesnicios şi îndestulător. Soarta lor e cunoscută : servitoare, prostituate şi apoi ajung pe paturile spitalurilor unde le rod cele mai înspăimântătoare boli. Problema proteguirii tinerelor fete este de multă vreme în discuţia societăţilor de binefacere. In alte părţi, la Bucureşti şi Cluj, au luat fiinţă asociaţii a căror scop este de a da o îndrumare elementelor „tinere, ferindu-le de ispitele ce le pasc la tot pasul. La Iaşi, chestiunea înfiinţărei unei asociaţii similare celor de la Cluj şi Bucureşti, format încă mai demult obiectul de discuţie a asociaţiei femeilor române. Şi acum se pare că după multă lâncezeală, problemă va intra în fapt. In curând va lua fiinţă în localitate o filială a asociaţiei „Amicele tinerelor fete". Holaal Haserificai Problema proteguirii tineretului de la sate a preocupat intro vreme şi pe oamenii bisericii. Acum doi ani şefii bisericii moldoveneşti, îngrijoraţi de starea în care ajunge tineretul sătesc, au încercat să pună stavilă pornirilor rele la care se deda acesta. Astel P. S. Grigorie, actualul Episcop al Argeşului, într’un raport înaintat Sf. Sinod cereas ca înaltul for bisericesc să dea dispoziţii clerului, în senzul de a îndruma tineretul dela sate spre un trai temeinic şi creştinesc. Fostul vicar al Mitropoliei Moldovei propunea ca nici un tânăr sau tânără să nu părăsească satul său, până ce mai întâi nu va avea asigurat traiul acolo unde se stabileşte. Sinodul şi-a însuşit o parte din cele cuprinse în raportul Episcopului Grigorie şi a lansat o circulară către preoţi,o circulară care cuprindea unele dispoziţii în ce priveşte educarea şi îndrumarea tineretului sătesc. Nu ştim întrucât a folosit lansarea circularei sinodale, fapt cert însă e că preoţii de la sate au depus şi depun o activitate lăudabilă în această direcţie. Dealtfel cei mai indicaţi de a sfătui tineretul să nu-şi părăsească vatra părintească san preoţii şi învăţătorii. Asociaţia „Amici tinerelor fete" va avea concursul efectiv al luminătorilor satelor cât şi a forurilor bisericeşti. Proectul de înfiinţare a acestei asociaţiuni prevede pe lângă funcţionarea unui birou de informare şi fiinţarea unui cămin. Biroul va avea grijă să indrumeze şi să plaseze tineretul de la sate în slujbe demne şi sigure. Asociaţia va avea grijă in special de tinerele fete. In gară va sta permanent o reprezentantă a asociaţiei care va supraveghea pe fetele ce pleacă şi vin cu trenurile. Neîndoios că înfiinţarea unei astfel de asociaţii era necesară la laşi,unde tineretul sătesc grăeşte într’o cumplită mizerie fizică şi deprimare sufletească. Aşa că rolul asociaţiei de la Iaşi este cum nu se mai poate mai insemnat, având menirea să semnaleze şi cazurile suspecte de boli. Să sperăm că asociaţia ,,Amicii tinerelor fete“, cu concursul autorităţilor de stat, va lua fiinţă cât mai curând. Grig. Spîru M am at mi sign si Mfiii iss! Interesanta expunere m. d~IiMÎ ar« Claas*®! Dir a «5 «asm Mffija.lnsÂrî sî proecte penîrra viilor. Servicii!® EKnasmirigiale. In cadoul conferințelor lunare ale l’sâraor conducători de servicii de la primăria municipiului Iaşi, d. avocat Chirii Dragap, secretarul general al primăriei, a făcut ieri un interesant expozeu, prezentând în linii ample, activitatea din ultimul timp al aparatului municipal, în interesul instituţiei şi al publicului, precum şi în scopul coordonării activităţii acestui aparat administrativ, conform prevederilor legale. D. avocat Dragan începe conferinţa d-sale, anunţând şefii de servicii, că d. primar Racovitză priveşte cu deosebită bunăvoinţă aceste conferinţe lunare, recunoscând utilitatea lor pentru bunul mers al treburilor primăriei... O cooperativă pentru funcţionarii municipali In continuare d. Dragan arată că d. primar s-a sesizat de comunicarea făcută de d. Bejenaru şeful biroului de populaţie, referitor la scumpirea excesivă a articolelor de primă necesitate, care împovărează traiul funcţionarilor cu familii grele, informând şefii de servicii că d. primar Racovitza e de părere că ar fi necesară o cooperativă, a funcţionarilor municipali,în care scop d-sa a şi luat contact cu d. Mihai Negură ministrul cooperaţiei, obţinând promisiuni de sprijin... Serviciul cultural D. Dragan a vorbit apoi de biblioteca municipiului, înfiinţată de d. primar, relevând importanţa acestei instituţiuni. Pentru a spubera temerile în ceia ce priveşte trăinicia acestei opere de valoare socială şi naţională, a spus d. Dragan, ne permitem a cere d-lui primar să dispue ca pentru viitor biblioteca să fie pusă de acord cu dispoziţiile regulamentului nouei legi ad-sive, care prevede printre serviciile obligatorii şi serviciul cultural — serviciu care până în prezent nu exista la la Iaşi, adică, trecerea lui la bugetul comunei cu suma prevăzută de lege. Activitatea serviciilor D. Dragan a relevat apoi activitatea conducătorilor de servicii, vorbind astfel de d-nii Florea Petrescu directorul financiar şi de d. Sofronie şeful Bunurilor primăriei, care au depus stăruinţe obţinând restituirea sumei de 250 mii lei încasate în plus de ministerul finanțelor, drept dări , de D. Sandu şeful constatării, care executând dispoziţiile a făcut util personalul serviciului d-sale instituţiei noastre municipale. A vorbit apoi de activitatea d-lor arhitect Grumăzescu şeful arhitecturii şi ing. Em. Petrov şeful planului, cari au pus suflet, secondând cu pricepere pe d. primar, în toate inițiativele urbanistice. (Continuarea în pagina 2-a] Cu toată „durerea" la care mă văd expus prin revista dvs. in care causticul dvs. colaborator R. V afirmă si încă in numele direcţiunii că nu-mi va răspunde, deşi nam solicitat nici un răspuns, — îmi permit a vă arăta că ceea ce am semnalat prin cele trei articole publicate de mine în „ Opinia“ n'au avut nici decum vre-un caracter polemic, ci unul pur informativ, pentrucă mi s'a părut un act de nedreptate ca un scriitor de valoarea d-lui prof. I. E. Tarauțiu, membru al Academiei Române, să fie tratat așa cum a fost, printr’o cronică semnată în revistă cu iniţialele P. C. Mi s'a părut actul cu atât mai nedrept, cu cât dl. prof. I. E. Torouțiu a consacrat cele cinci tomuri de „Studii şi Documente" societăţii literare „Junimea" şi deci celui mai principal climat cultural al Iaşului. De aceea m'am adresat în special d-lui prof. Gr. I. Popa pe care-l ştiu nu numai dinamul revistei, dar şi un sincer şi călduros apărător al intereselor ieşene. Şi astfel în numărul din 10 Septembrie a. c. al revistei dvs., m-am trezit cu un răspuns „insistent solicitat“ în care R. V. (rea-voinţă) îmi face onoarea unei biografii, oprindu-se maliţios şi la „vîrsta" mea onorabilă,— uitând însă că această maliţiozitate atinge—dacă poate atinge ! — vârsta celor trei directori ci „însemnărilor ieşene“. Dacă R. V. apreciază opera d-lui prof. I. E. Ioroufiu fără a fi cetit măcar cuprinsul, socot că nu i-a fost permis să vorbească, angajând direcţiunea revistei, fără a cunoaşte ceea ce s'a publicat în paginile ei. Căci afirmă la un moment prea junele şi onorabilul erudit, vorbind de modesta mea lucrare „Figuri din Junimea", „vai ! noi nu ne-am ocupat“, de această lucrare. Văicăreala celebrului dvs., colaborator este prea tardivă, căci „însemnările ieşene* (cărora, recunosc că am avut ladelicateţa de-a nu le trimite volumul meu ca să nu se afirme că am solicitat insistent o recenzie) mi-au făcut de două ori onoarea de a se ocupa de „Figuri din Junimea" imediat ce-au apărut întâia oară printr'un desvoltat comentar şi a doua oară, printr'o amănunţită recenziune semnată de mult regretatul profesor şi colaborator al revistei, defunctul doctor P. Anghel, care în încheerea delicatelor safe aprecieri, mă îndemna să [conţinu a publica al doilea volum, pe care, pentru mai marea disperare« savantului R. V., l-am şi pis sub presă şi care va apare tot în editura „Bucovina" « d-lui prof. I. E. Toroufiu. tContinuarea ( pagina 2-a) OlfitCufaS Sîher« Pentru direcţiunea revistei „însemnări ieşene“ Un colaborator al revistei în opoziţie cu direcţiunea.—Cazul iniţialelor R. V. lîispffii rafiile clei® P^ris , sterul dispariţiei generalilor ruşi Miller şi Skobin de la Paris, n'a fost încă lămurit. Deocamdată, autorităţile o anchetează pe d-na Skoblin care este implicată în răpirea gen. Miller. Clişeul de mai sus o reprezintă pe d-na Skoblin în timpul cercetărilor.