Opinia, noiembrie 1937 (Anul 33, nr. 9174-9198)
1937-11-02 / nr. 9174
IL@ fabrica de lunaanatrc —~ „Regina Albinelor“ loan IV. Harga — Iaşi, sip. §f. Lazir 18 se găsesc cele mai bune lumânări de ceară curată, precum şi albe, artistic ornamentate, pentru cununii. _____botezuri, etc., cu preturi foarte convenabile._____ jy Cunoscutul atelier de croitorie pentru domni C&valerul Parisian“ ain a'r, Casa Vodă S * Tk ]M»S 1T A TT în Sir. Victor Place ^ (lângă Cinema SidoH) Esa.ulă orice comadi după albisne'e jumate cu pre'uri reduse. — Roagă verbe* «a clientela să» BIROUL TECHNIC US IGLE! 11. i. NEISS s’fia mulat în strada lapusneanu Mo. 6 Execută lucreri apă, tanaj, instalațîuni sanitare și orice reparafluraj. Telefon 1242 INFORMAŢII x O masă excelentă,un vin admirabil, gratar neîntrecut, vă oferă numai „MUŢUI" Strada Lapuşneanu 6. x Dl. Dr. Panaite Zosin şi-a reluat consultaţiunile (nervoase, interne şi hidroterapice) Str. Armeană 15 de la 14 (2) la 16 (4). x Dr. A. Hoffmann consultă zilnic boli nervoase şi boli de nutriţie, de la 10—12 a. m. şi 3—7 p. m. Str. Cuza Vodă No. 14. Tratamente de slăbire şi de îngrăşare. Telefon 1577. Economie de curent electric, lumină frumoasă, aveţi numai procurându-vă becuri electrice la depozitul general ZAHARIA WEISS P. Unnei, care vinde cu preţurile fabricii. „ Orice fel de publicaţiuni pentru „Monitorul Oficial" se primesc la administraţia ziarului „Opinia“ Str. Lăpuşneanu No. 37. „Chino-vinol Dr. Ratianu" vin tonic cu China, Cola, Guarana, Gentană şi Glicerofosfat de Calciu, întăreşte organismul, dându-i vigoare. Se recomandă cu mare succes convalescenţilor şi anemicilor, mărindu-le pofta de mâncare. Depozit: Farmacia Dr. Ratianu str. Cuza Vodă No. 83. DE VÂNZARE 40 boi tiineri, 12 vaci cu lapte, 10 viţe, de rasă şi un taur Simenthalla moşa Uricani, proprietatea avocat C. Simionescu. Doritorii se vor adresa Iași str. Carol 14. sunt in ttt tinere şi forma ciişi a f o g u e ri i cutii orignali Macho Inttreleai 10318. Minunea radiotechnică. Echipat cu lămpi roşii, difuzor Körting. Tonalitate şi selectivitate neobţinută până în prezent. Depozit: FrafM HSrscIiensoIio STR. ŞIEFAN CEL MARE 201. M. GRUBER comerciant de lemne S’a mutat cu depozitul de lemne din str. Lascar—Catargi 55 In strada Vasile Conta No. 22. DOCTORUL OTIQID CORDESGD consultă și operează de Nas, gât și urechi dela orele 4h~7 p, in Str.LCL Daca (Muzelor) 3. Singura caSaiorl© P — la ans cu vizitarea Coastei de Azur și a întregei Italii Milano, Paris Versailles, Nisa Monte Carlo Roma, Florenţa Veneţia, Lido 4—24 Rroeimforme Bogat program de vizitări Condiţiuni de prim rang. Tren cl. II-a. Cote complecte plătibile cu roi la cursul B. N. R. în : Karlsbad, Franzensbad, Marienbad, Pistyaa, Joachimsthal etc. Prospecte şi înscrieri la: „Turismul Mondial” Bucureşti, Cal Victoriei 60 TeL 4.85.07 Conducerea: M. Barasch şi I. Brebu La Iaşi pentru infornaţiuni la Biroul ING. I. LEMEL, Str. Lapuşneanu 20 Tel. 11.20 Farmacia ADACE sa mutat din vechiul local, din strada I. C. Brătianu, în noul local construit şi amenajat anume pentru farmacie vis-a-vis laa Piaţa Sft. Spiridon ^ ißt ft „„ âne/v/ât/ coovjfeswfi VIN TONIC Vitamina! lr@«Sâ&t La cerere se remite în provincie, contra rambursaura complectă de 3 sticle cu Lei 220. Depozit: Farmacia Dr. Beceanu Piaţa Halei. DOCTOR M.Beniantinovici de la Univ. din Paria Boli de ficat, stomac InBeslina Cons.: 10—12, 4—7 Strada Păcurari No. 95 (la fabrica de bere Zimbru) DOCTOR Socolovscial Specialist în boli şi operaţiuni nas, gât, urechi PIAŢA unirei to Iţ cu str. Său eseu 2) DIATERMIE SPEC. ORL. Inhalaţie cu ozon (electroelectroterapie, înaltă frecvenţă Cons. 8V.--10 12-2 5-7 Dr. M. Avram Medic de Spital Consultă şi operează Boli Chirurgicale, Boli de femei, Mamos Consult. 3—7 p. m. str. I. C. Brătianu 120 DOCTOR Goroeliu Stoiaai Genito-urinare, sifilis,* venerice Consultații 6—8 strada I. Bratianu 58 Iv / A Abuzul Episcopiilor de Huşi şi Bălţi faţă de Consistoriul metropolitan Un atentat la prestigiul Justiţiei clericale Un fapt altan !:„ Astfel socotesc cercurile bisericeşti competinte, gestul episcopilor de Bălţi şi Huşi de a retrage delegaţii eparhiilor respective din Consistoriul apelativ metropolitan de la Iaşi. „Este însă şi un abuz fără margini",complectează unul din membrii apelativului. Şi este ştiut lucru că totdeauna abuzurile au dat naştere la reacţiune. După producerea retragerii delegaţilor celor două eparhii, din consistoriu, în cercurile preoţeşti moldovene s'a iscat o enervare justificată. Preoţimea socoteşte acest fapt ca un adevărat atentat contra justiţiei clericale şi contra stabilităţii clerului în funcţiunile aliate sub scutul legilor şi al canoanelor. Motivul retragerii ...celor doi delegaţi din consistoriu, pe lângă că este pornit din patimă, este în total nejustificat. Din loc vrednic de încredere, aflăm că episcopiile şi-au retras delegaţii din apelativ, fiindcă Vlădicii n’ar fi satisfăcuţi de unele sentinţe. Lucrul acesta, dealtfel 11 precizează şi în adresele înaintate Mitropoliei Moldovei. Dar, în mod obişnuit Consistoriul, înainte de a da sentinţa, consultă în special pe delegatul eparhiei din care face parte Inculpatul, spre a se informa de chipul cum se comportă acesta în raporturile cu chiriarhul său, cât şi în raporturile cu colegii şi enoriaşii, şi în urmă se ia hotărîrea. Deci, la darea sentinţelor de către consistoriu au luat parte şi delegaţii celor două eparhii, care au fost consultaţi. Cum pot atunci Episcopii respectivi să afirme că sânt nemulţumiţi de sentinţele consistoriului, pe motiv că ele ar fi părtinitoare ? Delegatul Mitropoliei Moldovei—căci unul singur are— nu poate şi nici nu a încercat (când ne gândim că el este de 16 ani preşedinte al consistoriului), să influenţeze asupra dării sentinţelor. Şi chiar dacă am admite că,—prin imposibil—s'ar întâmpla lucrul acesta, cum poate influenţa un singur delegat asupra unei sentinţe a consistoriului, dată prin majoritatea celorlalţi 7 menbri ? De părtinire s’ar putea vorbi numai atunci când o eparhie ar avea mai mulţi delegaţi în apelativ. Bunâoară Mitropolia Moldovei—căci ea este vizată — să abă 3—4 delegaţi in consistoriu, însă n’are decât unul. Pe de altă parte, retragerea delegaţilor celor doi preoţi de la Huşi şi Bălţi, de către episcopii respectivi, nu-şi are raţiunea, întru cât toate sentinţele se dau cu drept de recurs , iar episcopiile dacă-s nemulţumite, se pot adresa Consistoriului central, care in conformitate cu art. 285 din reg. poate casa orice hotârie şi trimite cazul să se judece de aceiaş consistoriu sau de altu'. Dacă se dă tot aceiaş sentinţă, atunci consistoriul central pronunţă o hotărâre, şi numai acea rămâne definitivă. Pentru mersul normal al lucrurilor este bună calea legală, care poate mulţumi ambele părţi şi asigura disciplina. Dacă s‘ar lua în samă cererea celor doi Episcopi, atunci s‘ar da naştere unui precedent primejdios. Preoţmea însă are nădejde că Sf. Sinod va soluţiona cazul în aşa mod, încât Justţia clericală să nu devieze de la calea cea dreaptă, asigurată de legi şi canoane. Cazul acesta va fi pe larg dezbătut şi în apropiatul congres general al preoţilor. GR. MAXIM *de duh&e. e I. L. Caraple, Ilariant din cale afară, nu numai prin acel stereotip : „ai puţintică răbdare", dar şi prin felii cum îl traduce Tinărescu cu nevastă-sa Zoe. Pe Trahanache cade accentul întregii piese. Dar nu numai accentul, ci şi ridicolul Parcă şi tristeţea, compătimirea. Din contra d. B. Braeschy în Şt. T.pescu prefectul ,deţului, e abuziv, insinuant şi înamorat (totuşi cu mai multe resurse de creaţie la alte roluri), autoritar când e vorba de smulgerea scrisorii din mâinile lui Caţavencu, dar şi slab in faţa lui Zoe,rol deţinut de d-na lantzi Renescu- Munteanu a cărei creaţie şi-a ajuns ţinta în mare parte. Scenele din actul IV ne-au dat într’adevăr o Zoe , rând pe rând necinstită, linguşitoare (cu soţul şi Caţavencu) conciliantă şi in urmă mândră , e momentul când coana Zoiţica obţinuse scrisoarea din mâna cetăţeanului turmentat. D-l C. Vernescu- Vâlcea a creeat (şi-o spunem fărâ exagerare) unul din marile roluri ale scrisorii pierdute la Iaşi. A trasat pe cetăţeanul turmentat prin linia simplicităţii şi a conciziunii. Odată cu el ne reamintim şi de celălalt interpret al cetăţeanului turmentat: I. Brezeanu. Figură reprezentatvă a alegătorului român (veşnic turmentat) d. C. Vernescu i-a dat o interpretare clasică. Psihologia alegătorului cinstit şi care votează cu toate guvernele s’a desprins clar şi evocator. Alături de creeaţia cetăţeanului turmentat stau şi interpetările d. (fii. Dandanache şi Ghe. Pristanda), C. Ramadan şi Meicu. Primul cepeleag şi cu singura speranţă in viaţa —deputăţia, pe care o măslueşte tot printr’o scrisoare găsită de-a unei persoane însemnate—, căci altfel imbecilitatea nu i-ar fi putut-o procura niciodată. Celălalt d. Meicu comprimă tot servilismul destinat lui Pristanda, credinţa lui Tipătescu, Zoiei, dar şi lui Caţavencu, căci de „familie mare, remuneraţie mică," ele. prin ei se rezolvă sau aşteaptă să fie rezolvate multe din conflictele scrisorii. Numai Caţavencu (rol jucat d. d. G. Popovici) cate îndură din partea lui... In schimb d. Popovici culminează prin tirada din scena IV-a la care prostia culminează cu neştiinţa etc. Deasemeni şi d. Gheorghiu şi Grossaru în Farfuridi şi Brânzovănescu au roluri interesante şi îndeajuns de cristalizate. Dar in afară de regie, actori a fost organizarea dramatică a întregii „Scrisori pierdute", a convergenţii de conflicte şi situaţii comice care permit interpretarea şi realizarea scenică. Regia internă creată de Caragiale rămâne valabilă pentru toate veacurile. Nu e locul aici şi nici timpul de-a vorbi despre ea. Rămâne doar să pomenim în treacăt de povestirea lui Ghiţă Pristanda in spionajul lui Caţavencu plastică şi în regia lui Caragiale şi in vorbă d. Meicu. Apoi surprinderea lui Tipătescu şi Zoe de către Trahanache, fuga acestora, mărturisirea lui Trahanache de scrisoare, frica lui Tipătescu scuzul pe care i-l dă prezidentul, adunarea, discursurile lui Farfuridi şi Caţavencu, frica lui Trahanache de Caţavencu şi suirea pe scaun, bătaia, înapoierea scrisorii de Cetăţeanul tumentat, etc. şi finalul sfârşit cu muzică şi veselie patronată de însuşi Caţavencu, sunt situaţii comice realizate scenic asemeni celor din regia interioară. Caragiale ce imprimase eternitatea, deşi pasta corespundea unei societăţi din a doua jumătate a veacului trecut (11 Februaria 1866, revizuirea constituţiei, sufragiul universal) cu întreg cortegiul de inovaţii. Ar mai fi de adăugat gesturile, mimica, felul de comportare al actorilor, pa care înadins le-au lăsat la urmă. Ele joacă un rol extrem de interesant în teatrul lui Caragiale. Fiecare personagiu are ticurile salee le repetă pentru caracterizare şi diferenţiere, exact ca şi unele expresii stereotipice. In privinţa asta d. Ramadan, C. Vernescu, Meicu şi M. Chaorghiu în rolurile respective, au fost remarcabili Un gest al lui Dandanache sau Cetăţeanul turmentat pentru aţi reliefa atitudinea psihologică — cinstită ori imbecilă. Dar e timpul să sfârşim „O scrisoare pierdută (singulară şi până azi în dramaturgia românească) interpretată pe scena Teatrului Naţional din Iaşi aduce omagul de aur cuvenit şi lui Garagiale şi realizării sale geniale... V. I. Catarama Cronica draiualico isunt Mire pierii (Continuare din pagina l-a) RUBRICA CINEMATOGRAFICA Săptămâna aceasta sălile de spectacol din localitate au programat filme atractive. TRIANONUL prezintă o producţie Metro- Goldwyn despre care cronicile de pretutindeni au vorbit cu mult elogiu. E vorba de „Ogorul" în care apar Paul Muni şi Louis Reiner. Al doilea film e o revistă fastuoasă „America Melody 1938“ cu Joan Bondell şi Dick Powell. Complectare : jurnalele Fox şi Eclair. CINEMA SIDOLI ne-a pregătit o surpriză. Se reprezintă „Premiera" în care joacă Zarah Leander o actriţă suedeză, rivala Gretei Garbo. Mai apar Theo Linger şi Atila Höbiger; regia Geza von Bolvary şi muzica Robert Stolz. Al doilea film: „Spaima vestitului sălbatec“ aventuri cu John Wayne. Jurnalul Pathe Nathan, ţiin cu Mally Picon şi „Razele morţii" un film de aventuri. Jurnal „Paramount". ROXY proectează faimoasa realizare „Romeo şi Julieta“ cu Norma Shearer, John Barrymore şi Leslie Howard şi „Marietta" în care cântă frumos Janette Macdonald şi Nelson Edy, precum şi „ un nostim Miky Maus, PHOENX rulează duiosul film „O lacrimă pe un mormânt“ cu Fredie Bartolomew, Miky Renney şi Judy Cooper. Şi o realizare distractivă „Doamna Sherlock şi domnul Holmes“ cu Ginger Rogers şi William Powell, precum şi un amuzant „Mky-Maus". ATENEUL TATARASI prezintă „Regina valsului" o frumoasă operetă cu Martha Eggert şi tenorul Joe Huesters. Al doilea film este „Mesagiul secret“, o palpitantă înscenare de spionaj cu Herbert Marshall, Gertrude Michael și Lionel A’wrill, Jurnal sonor românesc și Miky-Maus. LA SCALA vom vedea un film de bună calitate : „Sângele pământului" cu Dorothy Lamour (Regina frumuseţii de pe glob), Irenne Dunne şi Rudolph Scott. Se mai prezintă „Serenda triste. Activitate culturală ceferistă Secţia culturală ceferistă, „Casa de citire A. D. Xenopol" îşi reîncepe activitatea în primele zile ale lunei Noembrie. Sub imboldul d-lui inspector Ciugulescu, animatorul acestei instituţiuni, se fac mari pregătiri pentru marea şezătoare culturală ce va avea loc în sala festivă din cartierul Râpa Galbenă. Programul va fi foarte variat. Conferinţa va fi ţinută de dl. Obreja-Iaşi, profesor la şcoalele ceferiste. D. Soţii Simea şi Perla Lupi vici din Tg.-Copou, au acţionat în judecată pentru înşelăciune pe comerciantul Moşca Iacob din str. C. Negri. Reclamanţii pretind că au cumpărat un imobil în tovărăşie cu d. Moscu, şi acesta a făcut actele numai pe numele lui. Se cercetează, Citiţi „OPINIA“