Opinia, noiembrie 1937 (Anul 33, nr. 9174-9198)

1937-11-02 / nr. 9174

IL@ fabrica de lunaanatrc —~ „Regina Albinelor“ loan IV. Har­ga — Iaşi, sip. §f. Lazir 18 se găsesc cele mai bune lumânări de ceară curată, precum şi albe, artistic ornamentate, pentr­u cununii. _____botezuri, etc., cu preturi foarte convenabile._____ jy Cunoscutul atelier de croitorie pentru domni C&valerul Parisian“ ain a'r, Casa Vodă S * Tk ]M»S 1T A TT în Sir. Victor Place ^ (lângă Cinema SidoH) Esa.ulă orice comad­i după alb­isne'e jumate cu pre'uri reduse. — Roagă verbe* «a clientela să­» BIROUL TECHNIC US IGLE! 11. i. N­EISS s’fia mulat în strada lapusneanu Mo. 6 Execută lucreri apă, tanaj, instalațîuni sanitare și orice reparafluraj. Telefon 1242 INFORMAŢII x O masă excelentă,un vin admirabil, gratar neîntrecut, vă oferă numai „MUŢUI" Strada Lapuşneanu 6. x Dl. Dr. Panaite Zosin şi-a reluat consultaţiunile (ner­voase, interne şi hidroterapice) Str. Armeană 15 de la 14 (2) la 16 (4). x Dr. A. Hoffmann con­sultă zilnic boli nervoase şi boli de nutriţie, de la 10—12 a. m. şi 3—7 p. m. Str. Cuza Vodă No. 14. Tratamente de slăbire şi de îngrăşare. Telefon 1577.­­ Economie de curent e­­lectric, lumină frumoasă, aveţi numai procurându-vă becuri electrice la depozitul general ZAHARIA WEISS P. Unnei, care vinde cu preţurile fabricii. „ Orice fel de publicaţiuni pentru „Monitorul Oficial" se primesc la administraţia zia­rului „Opinia“ Str. Lăpuşnea­­nu No. 37. „Chino-vinol Dr. Ratianu" vin tonic cu China, Cola, Guara­­na, Gentană şi Glicerofosfat de Calciu, întăreşte organismul, dându-i vigoare. Se recomandă cu mare succes convalescenţilor şi anemicilor, mărindu-le pofta de mâncare. Depozit: Farma­cia Dr. Ratianu str. Cuza Vodă No. 83. DE VÂNZARE 40 boi tii­neri, 12 vaci cu lapte, 10 viţe, de rasă şi un taur Simenthal­­la moş­a Uricani, proprietatea avocat C. Simionescu. Doritorii se vor adresa Iași str. Carol 14. s­unt in ttt tinere şi forma ciişi a f o g u e ri i cutii orignali Mach­o Inttreleai 10318. Minunea radiotechnică. Echipat cu lămpi roşii, difuzor Körting. Tonalitate şi selectivitate neobţinută până în prezent. Depozit: FrafM HSrscIien­soIio STR. Ş­IEFAN CEL MARE 2­01. M. GRUBER comerciant de lemne S’a mutat cu depozitul de lemne din str. Las­car—Catargi 55 In strada Vasile Conta No. 22. DOCTORUL OTIQID CORDESGD consultă și operează de Nas, gât și urechi dela orele 4h~7 p, in Str.LCL Daca (Muzelor) 3. S­ingura caSaiorl© P — la a­ns cu vizitarea Coastei de Azur și a întregei Italii Milano, Paris Versailles, Nisa Monte Carlo Roma, Florenţa Veneţia, Lido 4—24 Rroeimforme Bogat program de vizitări Condiţiuni de prim rang. Tren cl. II-a. Cote complecte plătibile cu roi la cursul B. N. R. în : Karlsbad, Franzens­­bad, Marienbad, Pistyaa, Joachimsthal etc. Prospecte şi înscrieri la: „Turismul Mondial” Bucureşti, Cal Victoriei 60 TeL 4.85.07 Conducerea: M. Barasch şi I. Brebu La Iaşi pentru inforn­aţiuni la Biroul ING. I. LEMEL, Str. Lapuşneanu 20 Tel. 11.20 Farmacia ADACE sa mutat din vechiul local, din strada I. C. Brătianu, în noul lo­cal construit şi amenajat anume pentru farmacie vis-a-vis laa Piaţa Sft. Spiridon ^ ißt ft „„ âne/v/ât/ coovjfeswfi VIN TONIC Vitamina! lr@«Sâ&t La cerere se remite în pro­vincie, contra ramburs­aura complectă de 3 sticle cu Lei 220. Depozit: Farmacia Dr. Beceanu Piaţa Halei. DOCTOR M.Beniantinovici de la Univ. din Paria Boli de ficat, stomac InBeslina Cons.: 10—12, 4—7 Strada Păcurari No. 95 (la fabrica de bere Zimbru) DOCTOR Socolovscial Specialist în boli şi operaţiuni nas, gât, urechi PIAŢA unirei to Iţ cu str. Său eseu 2) DIATERMIE SPEC. ORL. Inhalaţie cu ozon (electro­elec­­troterapie, înaltă frecvenţă Cons. 8V.--10 12-2­ 5-7 Dr. M. Avram Medic de Spital Consultă şi operează Boli Chirurgicale, Boli de femei, Mamos Consult. 3—7 p. m. str. I. C. Brătianu 120 DOCTOR Goroeliu Stoiaai Genito-urinare, sifilis,* venerice Consultații 6—8 strada I.­­ Bratianu 58 I­v / A Abuzul Episcopiilor de Huşi şi Bălţi faţă de Consistoriul metropolitan Un atentat la prestigiul Justiţiei clericale Un fapt altan­ !:„ Astfel socotesc cercurile bisericeşti competinte, gestul episcopilor de Bălţi şi Huşi de a retrage delegaţii epar­hiilor respective din Consis­toriul apelativ metropolitan de la Iaşi. „Este însă şi un abuz fără margini",­complectează unul din membrii apelativului. Şi este ştiut lucru că totdeauna abuzurile au dat naştere la reacţiune. După producerea retragerii delegaţilor celor două eparhii, din consistoriu, în cercurile preoţeşti moldovene s'a iscat o enervare justificată. Preoţimea socoteşte acest fapt ca un adevărat atentat contra justiţiei clericale şi con­tra stabilităţii clerului în func­ţiunile aliate sub scutul legilor şi al canoanelor. Motivul retragerii ...celor doi delegaţi din con­­sistoriu, pe lângă că este por­nit din patimă, este în total nejustificat. Din loc vrednic de încredere, aflăm că epis­copiile şi-au retras delegaţii din apelativ, fiindcă Vlădicii n’ar fi satisfăcuţi de unele sentinţe. Lucrul acesta, dealt­fel 11 precizează şi în adresele înaintate Mitropoliei Moldovei. Dar, în mod obişnuit Con­­sistoriul, înainte de a da sen­tinţa, consultă în special pe delegatul eparhiei din care face parte Inculpatul, spre a se informa de chipul cum se comportă acesta în raportu­rile cu chiriarhul său, cât şi în raporturile cu colegii şi e­­noriaşii, şi în urmă se ia hotărîrea. Deci, la darea sentinţelor de către consistoriu au luat parte şi delegaţii celor două eparhii, care au fost consul­taţi. Cum pot atunci Episcopii respectivi să afirme că sânt nemulţumiţi de sentinţele con­­sistoriului, pe motiv că ele ar fi părtinitoare ? Delegatul Mitropoliei Mol­dovei—căci unul singur are— nu poate şi nici nu a încercat (când ne gândim că el este de 16 ani preşedinte al con­­sistoriului), să influenţeze a­­supra dării sentinţelor. Şi chiar dacă am admite că,—prin imposibil—s'ar în­tâmpla lucrul acesta, cum poate influenţa un singur de­legat asupra unei­ sentinţe a consistoriului, dată prin majo­ritatea celorlalţi 7 menbri ? De părtinire s’ar putea vor­bi numai atunci când o epar­hie ar avea mai mulţi dele­gaţi în apelativ. Bunâoară Mitropolia Mol­dovei—căci ea este vizată — să a­bă 3—4 delegaţi in con­sistoriu, însă n’are decât unul. Pe de altă parte, retragerea delegaţilor celor d­oi preoţi de la Huşi şi Bălţi, de către e­­piscopii respectivi, nu-şi are raţiunea, întru cât toate sen­tinţele se dau cu drept de rec­ur­s , iar episcopiile dacă-s nemulţumite, se pot adresa Consistoriului central, care in conformitate cu art. 285 din reg. poate casa orice hotâr­ie şi trimite cazul să se judece de aceiaş consistoriu sau de altu'. Dacă se dă tot aceiaş sen­tinţă, atunci consistoriul cen­tral pronunţă o hotărâre, şi numai acea rămâne definitivă. Pentru mersul normal al lu­crurilor este bună calea legală, care poate mulţumi ambele părţi şi asigura disciplina. Dacă s‘ar lua în samă cere­rea celor doi Episcopi, atunci s‘ar da naştere unui precedent primejdios. Preoţmea însă are nădejde că Sf. Sinod va soluţiona ca­­zul în aşa mod, în­cât Just­ţia clericală să nu devieze de la calea cea dreaptă, asigurată de legi şi canoane. Cazul acesta va fi pe larg dez­bătut şi în apropiatul con­gres general al preoţilor. GR. MAXIM *de duh&e. e I. L. Caraple, Ilariant din cale afară, nu numai prin acel stereotip : „ai puţintică răbdare", dar şi prin felii cum îl traduce Ti­nărescu cu ne­vastă-sa Zoe. Pe Trahanache cade accentul întregii piese. Dar nu numai accentul, ci şi ridicolul Parcă şi tristeţea, compătimirea. Din contra d. B. Braeschy în Şt. T.p­­escu prefectul ,­­­deţului, e abuziv, insinuant şi înamorat (totuşi cu mai multe resurse de creaţie la alte ro­luri), autoritar când e vor­ba de smulgerea scrisorii din mâinile lui Caţavencu, dar şi slab in faţa lui Zoe,rol de­ţinut de d-na lantzi Rene­scu- Munteanu a cărei creaţie şi-a ajuns ţinta în mare parte. Scenele din actul IV ne-au dat într’adevăr o Zoe , rând pe rând necinstită, linguşitoare (cu soţul şi Caţavencu) con­ciliantă şi in urmă mândră , e momentul când coana Zoi­­ţica obţinuse scrisoarea din mâna cetăţeanului turmentat. D-l C. Vernescu- Vâlcea a creeat (şi-o spunem fărâ exa­gerare) unul din marile roluri ale scrisorii pierdute la Iaşi. A trasat pe cetăţeanul tur­mentat prin linia simplicităţii şi a conciziunii. Odată cu el ne reamintim şi de celălalt interpret al cetăţeanului tur­mentat: I. Brezeanu. Figură reprezentat­vă a ale­gătorului român (­veşnic tur­mentat) d. C. Vernescu i-a dat o interpretare clasică. Psi­hologia alegătorului cinstit şi care votează cu toate guver­nele s’a desprins clar şi evo­cator. Alături de creeaţia cetăţea­nului turmentat stau şi inter­­petările d. (fii. Dandanache şi Ghe. Pristanda), C. Ramadan şi Meicu. Primul cepeleag şi cu singura speranţă in viaţa —deputăţia, pe care o măslu­­eşte tot printr’o scrisoare gă­sită de-a unei persoane în­semnate—, căci altfel imbeci­litatea nu i-ar fi putut-o pro­­cura niciodată. Celălalt d. Mei­cu comprimă tot servilismul destinat lui Pristanda, credinţa lui Tipătescu, Zoiei, dar şi lui Caţavencu, căci de „familie mare, remuneraţie mică," ele. p­rin ei se rezolvă sau aş­teaptă să fie rezolvate multe din conflictele scrisorii. Nu­­mai Caţavencu (rol jucat d. d. G. Popovici) cate îndură din partea lui... In schimb d. Popovici cul­minează prin tirada din scena IV-a la care prostia culmi­nează cu neştiinţa etc. Deasemeni şi d. Gheorghiu şi Grossaru în Farfuridi şi Brânzovănescu au roluri inte­resante şi îndeajuns de cris­talizate. Dar in afară de regie, ac­tori a fost organizarea drama­tică a întregii „Scrisori pier­dute", a convergenţii de con­flicte şi situaţii comice care permit interpretarea şi reali­zarea scenică. Regia internă creată de Caragiale rămâne valabilă pentru toate veacu­rile. Nu e locul aici şi nici timpul de-a vorbi despre ea. Rămâne doar să pomenim în treacăt de povestirea lui Ghiţă Pristanda in spionajul lui Ca­ţavencu plastică şi în regia lui Caragiale şi in vorbă d. Meicu. Apoi surprinderea lui Ti­pătescu şi Zoe de către Tra­­hanache, fuga acestora, măr­turisirea lui Trahanache de scrisoare, frica lui Tipătescu scuzul pe care i-l dă prezi­dentul, adunarea, discursurile lui Farfuridi şi Caţavencu, frica lui Trahanache de Caţavencu şi suirea pe scaun, bătaia, înapoierea scrisorii de Cetă­ţeanul tu­­mentat, etc. şi fina­lul sfârşit cu muzică şi ve­se­lie patronată de însuşi Caţa­vencu, sunt situaţii comice realizate scenic asemeni celor din regia interioară. Caragiale ce imprimase eternitatea, deşi pasta corespundea unei socie­tăţi din a doua jumătate a veacului trecut (11 Februaria 1866, revizuirea constituţiei, sufragiul universal) cu întreg­ cortegiul de inovaţii. Ar mai fi de adăugat gesturile, mimica, felul de comportare al actorilor, pa care înadins le-au lăsat la urmă. Ele joacă un rol extrem de interesant în tea­trul lui Caragiale. Fiecare personagiu are ticurile salee le repetă pentru caracterizare şi diferenţiere, exact ca şi unele expresii stereotipice. In privinţa asta d. Rama­dan, C. Vernescu, Meicu şi M. Chaorghiu în rolurile re­spective, au fost remarcabili Un gest al lui Dandanache sau Cetăţeanul turmentat pen­tru aţi reliefa atitudinea psihologică — cinstită ori im­becilă. Dar e timpul să sfârşim „O scrisoare pierdută (singu­lară şi până azi în drama­turgia românea­scă) interpreta­tă pe scena Teatrului Naţio­nal din Iaşi aduce omag­ul de aur cuvenit şi lui Garagiale şi realizării sale geniale... V. I. Catarama Cronica draiualico i­su­nt Mire pierii (Continuare din pagina l-a) RUBRICA CINEMATOGRAFICA Săptămâna aceasta sălile de spectacol din localitate au programat filme atractive. TRIANONUL prezintă o producţie Metro- Goldwyn despre care croni­cile de pretutindeni au vorbit cu mult elogiu. E vorba de „Ogorul" în care apar Paul Muni şi Louis Reiner. Al doi­lea film e o revistă fastuoasă „America Melody 1938“ cu Joan B­ondell şi Dick Powell. Complectare : jurnalele Fox şi Eclair. CINEMA SIDOLI ne-a pregătit o surpriză. Se reprezintă „Premiera" în care joacă Zarah Leander o actriţă suedeză, rivala Gretei Garbo. Mai apar Theo Linger şi A­­tila Hö­biger; regia Geza von Bolvary şi muzica Robert Stolz. Al doilea film: „Spaima vestitului sălbatec“ aventuri cu John Wayne. Jurnalul Pathe Nathan, ţiin cu Mally Picon şi „Razele morţii" un film de aventuri. Jurnal „Paramount". ROXY proectează faimoasa reali­zare „Romeo şi Julieta“ cu Norma Shearer, John Barry­­more şi Leslie How­ard şi „Ma­rietta" în care cântă frumos Janette Macdonald şi Nelson Edy, precum şi „ un nostim Miky­ Maus, PHOENX rulează duiosul film „O la­crimă pe un mormânt“ cu Fredie Bartolomew, Miky Ren­ney şi J­udy Cooper. Şi o realizare distractivă „Doamna Sherlock şi domnul Holmes“ cu Ginger Rogers şi William Powell, precum şi un amu­zant „Mky-Maus". ATENEUL TATARASI prezintă „Regina valsului" o frumoasă operetă cu Martha Eggert şi tenorul Joe Hues­­ters. Al doilea film este „Me­­sagiul secret“, o palpitantă înscenare de spionaj cu Her­bert Marshall, Gertrude Mi­chael și Lionel A’­wrill, Jurnal sonor românesc și Miky-Maus. LA SCALA vom vedea un film de bună calitate : „Sângele pământului" cu Dorothy Lamour (Regina frumuseţii de pe glob), Irenne Dunne şi Rudolph Scott. Se mai prezintă „Serenda triste. Activitate cultu­rală ceferistă Secţia culturală ceferistă, „Casa de citire A. D. Xeno­­pol" îşi reîncepe activitatea în primele zile ale lunei Noem­­brie. Sub imboldul d-lui inspector Ciugulescu, animatorul acestei instituţiuni, se fac mari pregă­tiri pentru marea şezătoare culturală ce va avea loc în sala festivă din cartierul Râpa Galbenă. Programul va fi foarte variat. Conferinţa va fi ţinută de dl. Obreja-Iaşi, profesor la şcoalele ceferiste. D. ­ Soţii Si­mea şi Perla Lu­pi vi­ci din Tg.-Copou, au acţi­onat în judecată pentru înşe­lăciune pe comerciantul Moşca Iacob din str. C. Negri. Reclamanţii pretind că au cumpărat un imobil în tovără­şie cu d. Moscu, şi acesta a făcut actele numai pe numele lui. Se cercetează, Citiţi „OPINIA“

Next