Opinia, aprilie 1938 (Anul 34, nr. 9299-9323)

1938-04-01 / nr. 9299

Teste legiMi« Je primăvarăs la Quadrat In v«­ I» Lei 95 pantofi d« casă S I prnit« copii sssldÄn® lottiiS DESIZORil 175 de saten I»15 is» Sir. Il«fan «el Mar« 15 *j lângă |fenca Em­anoil Marcovici («ra sueursais; * 245 275 295 i trofeuri p» Damn de «EtiropX bărbătești » » II PILULELE SLANIC m&asMtmcuC, intiSiituCt SlticaM Cerifi la farmacii si droguorii cuffi originale assaeewpii T " **i"mi I iTJsa»!^wlMa.nT-nn^T­"ffiaMB«;atBBaBaB.— VACANTA PASTEUR cu Turismul Mondial Franța Si italia Abbazia-Lago Maggoixt-Infiuie.'o Boromce- Lopssn© Paris-Londra-Casts- Lotter. Jfarfilia Coasta de Azur Trieste Grotele de­­ Postumui 17 Aprilie 7 Mai Dalxnaţ­i şi Italia Sarajevo Dobrovnic Roche de Cattaro Bari Neapou Roma Florenţa Veneţ­a Dolomîţi Grotele de la Po­t­jmia 17 Aprilie 1­ 7 Mai Ttm cl. ii. Vapar­eL 1. Hoteluri rangu­l întâi. Prospecte şi înscrieri la „TURISMUL MONDIAL* Bucureşti Calea Victoriei 60 — Telefon 4­85­07 Iaşi Biroul lag. I. Lemel Str. Lăpuşneanu 20, Tel 11201 Chişinău Banca Ustir Str. Alexandru cel Bun 65 bis. CREMA DE LĂCRĂMIOARE curăţă, albeşte şi catifelează CONVOCARE Comitetul Şcolar al Liceului de fete ,,Ortea Doamna“ din laşi, aduce la cunoştinţa pă­rinţilor elevelor, tutorilor le­gali, profesorilor şcolii, precum şi tuturor persoanelor de bine pentru şcoală, că sunt convo­­caţi în adunare generală ordi­nară, in locabil fecalii din str. T­g. Duca Nr. 10, in ziua de 3 Aprilie 1938, orele 10, pentru a se discuta și hotărî asupra următoarelor chestiuni: 1. Votarea bugetului Comi­­etului școlar pe ex. financiar 1938 1­939. % Diverse chestirai in le­----1----1:: Mica Publicitate DE VÂNZ­ARE, teren 300 m. p», 1« Copou, ch­ar pe sosea, aproape de localul Vidrascu—Copou. A se adresa la redacţia ziarului „Opinia1*. DE VANZARE o casă, 4 odăi, bucătărie, pivniţă, că­mări etc., in strada Bărboi No. 6. Doritorii se pot adresa zilnic intre orele 11—1 a. m. si 4—5 p. m. "DE ÎNCHIRIAT în strada Armeană 1, două camere, baie, bucătărie, cameră de servitori D&i^urat film I­WlLlXi\KJUl meti­sa­[A EGGERT minunatul film­­ CI o cetare Jurnal sonor ■a aJ*«iop "S22B STEFAHESGU \ .ic primar al Spit. Socola ,ale nervoase și ale glan­delor cu secraţiuni interne METABOLISM BAZAL Con». 2—4 p. m. Str. Tăutu 2 TeL 2269 DOCTORUL ~ R. DAMSKE8 Medic de Spital Sl*. Qhi&t V®d* IVo, ss MEDICINA INTERNA Intre 1-9 si 3-6 Crem# Khas­a hrăneşte epiderma, netezeşte piefoă şi strânge pori!. De mexit: farmacia Pofiak StA Ştefan cel mara Tei&foD 233 CONVOCARE Domnii acţionari ai Soc. A­­nonima B. Abţug & Co. din Iaşi str. Ştefan cel Mare 69, sunt convocaţi in adunarea generală ordinară in ziua de 15 Aprilie 1938 ora 10 dim. la sediul su­szlsei societăţi spre a se hotărî asupra următoare­lor chestiuni la ordinea zilei: 1. Darea de seamă a Cons. de Adiţie , raportul cenzo­rilor pe anul 1937. 2. Aprobarea bilanţului şi contului de profit şi pierdere încheiat la 31 Decembrie 1937 precum şi descărcarea Consiliului de Ad-ţie de ges­tiunea sa. 3. Repartizarea beneficiului net. 4 Alegerea a 3 membrii în Cons. de Adiţie in locul celor emiţi la sorţi conf. arh 9 din statut. 8. Alegerea a 3 cenzori şi 3 cenzori supleanţi. Consiliul de Administraţie DE ÎNCHIRIAT o prăvălie mare şi 2 camere. Vad de ca­fenea sau elift întreprindere, alături de „Lux" str. Cismă­­riei 25. A se adresa la Bella Stein, Lozonschi 12.________ DE ÎNCHIRIAT două odă., antret, bucătărie, lumină şi apă, în str. Trei Eparhi No. 2. DE ÎNCHIRIAT de la 23 Aprilie un apartament compus din 3 camere, bucătărie, că­mară, pivniță, o cameră unică pentru toaletă, magazie, Strada Pojărniciei 10, a patra casă lingă Liceul Internat. Prețul 24.000 lei anual. DE ÎNCHIRIAT două ca­mere, patrer, bucătărie cu apă și canal in str. Panaite Stoica No. 6 între (prin C. 10—17. Negri). Vizibile PIANO vinde convenabil, rofssor Vasiliu, Sft. Andrei io. 11. ______ PIERDUT Buletinul de la Biroul Populaţiei Iaşi No. 3421 pe numele Fraier Isidor ,lu ou« Yuatti it* Se declară nul. I PIERDUT buletinul dela Bi*­unor­a Populaţiei din Iaşi No­­*­.*a9 d­e 31 Ianuarie 1928 pe numele Alex. Păunescu din str. Aurel Vlaicu 41. Se declară nul. m­msm­xemnmmksam­mmmmmmmmtmmmmmmmmn­msmmimmm România Ministerul Educaţiei Naţionale Direcţiunea Centrală a Şcoa­­lelor Regionale de Conducători de Automobile şi Tractoare Agricole.­­ Secţia laşi înscrierile se fac zilnic în bi­roul şcoalei de la 9—1 şi 4—7 pe str. Lăpuşneanu 17, localul „Asigurarea Românească“ Prospecte gratuite. Direcţiunea Blocul Pensionarilor Publici din laşi face cunoscut înceta­rea din viaţă a pensionarului Spetcu Grigore Membru al Blocului şi înscris le Casa de Deces, înmormântarea are loc astăzi la 31 Martie 1938 ora 7 p.­m. Cortegul va pleca din sta Dudescu 7, casa defunctului, spre cimitirul Eternitatea, D-nel© şi D-nii Pensionari, sunt rugaţi a lua parte. Act de mulţumire Subsemnata Maria Gr. Spetcu adus viile mele mulţumiri Blo­cului Pensionarilor Publici Iaşi pentru modul cum mi s'a plătit ajutorul de Înmormântare în sumă de 6976 lei pentru defunctul meu rom Grigore Spetcu MARIA SPETCU Voclov Alex. Terkatht foet ««land in «KMtewS» PraLUMOMan din V­mb BOLI Șl OPERAŢIUNI (ie nas, gât și urech­i ELECTROTERAME Cons. 9—11 a. m. 3—7 p. in Str. Cuza Vodă 13 __________ T«l»fon **65 DOCTOR Iosif Goldenherg Medic de Spital Specialist la BOU DE PIELE, SIFILIS VENERICE Strada Palat No. 3 (vis-a-vis de Palatal Administrativ) Com». 8-11 «Mm. a-> o. icre Seminarul Pedagogic Universitar El VÍ U B L I C A Ţ I E dărâmarea unei clă­diri vechi •• va ţine licitaţie publică in ziua de Sâmbătă 2 Aprilie 1938 la orele 4 Ud), in­­periul Seminarului, Strada Toma Cozma 3. Codiţiila din cactul de sar­cini se pot vedea in orice zi la Cancelaria şcoaleL orele 8—0I Direcţhiaea AZI LA SIDOU se va prezenta ieşenilor marele succes al cinematografului Aro din Bucureşti STIGMATIZATA nemuritorul succes al lui CECIL B. de MILLE „FORFATURE“, cu ansamblul Ideal issue Hayakawa si VictorFrancen la regia lui Marcel L Herbies Al 2-lea film Legiunea Africană Peter Voss Asociaţia culturaŞi „Carlen sub Icoana*4 (Continuare din pagina l-a) Astfel, întemeiaţi pe vechi tradiţii religioase, s’a pus te­melie „Cărţii sub icoană” In comuna Prisacani. Şi a luat parte pentru întâia dată In ju­deţul Iaşi »Cutia cărţii". S’ar putea spuse: »Ceva neaşteptat şi de necrezut". Totuşi ra­portele primite de noi dovedesc că suntem In faţa ansi tept real. Iată procesul verbal din 23 Martie 1938 prin care d. Leon misionarul „Cărţii sub icoană" dela Preasani ne face cunos­cut că s'a strâns pentru „Cu­tia cărţii" suma de lei 251. La aceşti bani a'au adăugat 100 lei donaţi nouă de dl. Co­lonel Dr. veterinar I. Zamfi­­rescu. Misionarul nostru dr. Dim­irie Leon, a cumpărat in limita acestei sume, cărţi reli­gioase gospodăreşti, iconiţe. Aceste ofrande, ofrande de cărţi, vor fi aşezate în biserică in faţa altarului, şi dăruite de Părintele Leon Stănescu, gos­podarilor lacomi de lumină, tineretului militar, străjerilor silitori. Iată pentru întâia oară în judeţul Iaşi ofrande de cărţi, cărţi dăruite de gospodarii ge­neroşi, cărţi dăruite de sufle­­tul morţilor. „Cartea sub icoană“ mulţu­meşte tuturor, Sfinţi­ei­ Sale Pă­rintelui Leon Stănescu, D-ne­­iot? şi D-lor învăţători şi gos­podarilor din Prisacani. Ră­mânem pururea obligaţi mi­sionarului nostru D-lui Du­mitru Lepra, teplog învăţător supu­iunoii, printre cei dintâi, care printr’o muncă continuă a făcut faptă din în­demnurile părinteşti a Invit Prea Sfinţiei Sale Mitropolitu­lui Nicodem care prin circu­lara No. 8625 din 7 Noem­­brie 1936 îndeamnă stăruitor, pe Cucernicii Preoţi, Profesori, să sprijine „Cartea sub i­­coană"1. Activitatea din Aprilie se anunţă sub cele mai bune aus­picii. ,,Cartea sub icoană" a primit un deosebit sprjn prin Dl. Gh. Huţan, un generos misionar din partea „M. S. C."-ului. «»« ?i din partea D-lui Gheorghie Lazăr Dumi­tri«, Preşedintele Curţii de Apel din Constanţa. Profesor Doctor C. MUREŞANU Preşedintele Asociaţiei „Cartea sub Icoană".­­CONVOCARE.­Societatea Ofiţerilor în re­zervă şi retragere proveniţi din activitate „Regele Carol Ii” aduce la cunoştinţa mem­brilor pensionari şi deblocaţi, a lua parte la adunarea gene­rală din ziua de 1 Aprilie ora 10 la Cercul Militar, când se va discuta darea de seamă a­­nuală şi alegerea noului Pre­ședinte la locul regretatului lor general de div. Panaitescu Scarlat. k0lései. MAGAZINUL GHEMUL ROS FRAŢII ROSEMFED Str. Cam VoîSâ 2Vo. ss mutându-se la 23 Aprilie a. c. în sr. Lăpuşneanu I\nr. 44 (Palatul „Traian" in rând cu Hotelul Palace) anunţă onor. clientelă, că cu această ocaziune, vinde toate articolele de sezon cu preţuri excepţional de reduse Şedinţa comitetului agricol al jud. Iaşi Eni a avut loc şedinţa co­mitetului agricol judeţean, la care au luat parte d-nii: Co­lonel S. Caracaş proiectul ju­deţului, Mircea Bădărău pre­şedintele Camerei de Agricul­tură, Traian Danescu inspec­tor agricol, dr. Cezarie medic veterinar, ing. Gh. Nastasă directorul serviciului agricol, etc. S-a hotărât înzestrarea cen­trelor agricole Budeţti din Corn, Mogoşeşti şi Bivolari jud. Iaşi, cu maşini şi unelte agricole, iar la aceste două centre se vor face şi staţiuni 104? !!.JLV? il&tie Form­a statului dela Tg. Frumos, şcolile de agricultură de la Miroslava, Scob­iţi şi Bălceşti, cum şi pepinierele Vuaci şi Cotnar, vor fi orga­nizate cu tot utilajul necesar, pentu a deveni centre agri­cole. Camera de Agricultură a­mpărţit la opt asociaţii de a­­gricultori sămânţă cu preţuri reduse. Insemânţările vor fi supra­vegheate de personalul agricol şi se vor utiliza de săteni ma­şinile şi uneltele agricole, de la toate centrele agricole. De asemenea Camera de Agricultură a primit o ofertă din putea Federalei „Spini Haret“ din Vaslui, care oferă sătenilor amatori, sămânţe de in şi cânepă, cu condiţia ca să-i fie restituită la toamnă. Pe baza acestei oferte,­ Ca­mera de Agricultură a impor­tat la săteni sămânţa cura şi sămânţă de zarzavat cu preţ redus. In urma intervenţiilor fă­cute la minister de către d. Mircea Bădăreu preşedintele Camerei de Agricultură, s-a repartizat pentru judeţul Iaşi 2800 kgr. sămânţă de cânepă la preţul de 7,50 lei kgr. S-au cerut 10 maşini de stropit, 50 kgr. „Verde de Paris" pentru stropitul copa­cilor, 10 maşini de sămănat şi două garnituri de trest. Toate acestea vor fi repar­tizate centrelor agricole. Pentru încurajarea reprodu­cătorilor, s'a hotărât ca la sta­ţiile de munte să se constru­iască 20 grajduri. Pentru punerea In practică şi executarea planului de m­ai sus, s'a construit un comitet de coordonarea lucrărilor, din care fac par­te d-nii: ing. a­­gricoli Constantinescu şi Th. Covalschi, ing. Nastasă direc­torul serviciului agricol jude­ţean şi M. Botez Dimi­trie agricultori.­­ Pentru propagandă agricolă printre săteni şi pentru îmbo­găţirea c­unoştinţelor­ se vor împărţi reviste de speciali­tate. emil ghiartz Germania d­ Espa CMă aOhrapa Asaschlund (Continuare din pagina l-a) și Fiume, care au fost înainte de răsboiu austriaca și cari sunt puncte vitale de esira la marea Mediterană, Anschlussul austriac poate avea lasă urmări grave pen­tru celelalte popoare mici din Europa Centrală și dunărea­nă. In discursul elu dela 20 Februarie, d. Hitler, vorbind de Europa Centrală spunea: „zece mii om® de germani trăesc Ia două State vecine ceri au fost imite până in 1866 cu restul poporului ger­man printr'o legătură de drept public". Nu există rado în­doială că unul din cele „două State vecinei*, • Cehoslovacia, Ci­pa al cărei teritoriu, mai alea­s de jur împrejurul granițelor Bohemiei, se află o numeroa­să minoritate germană. Tot Füh­rerul, adresându-se d-lui Mussolini printr'o scrisoare, imediat după proclamarea Ans­alusului, spunea că a trasat definitiv frontiere cu Franţa şi frontiera cu Italia la Brenner, dar nu a spus ni­mic despre frontierele cu ce­lelalte State, ceea ce Însem­nează că problema expansiu­ne! gat­mana spre aceste State, la piezul general de expansiune Sud-estică, rămîne deschisă. Fostul ambasador al Reichu­­lui la Viena de Von Papen in declaraţiile făcute presei la părăsirea Capitalei austriaca, a evocat legăturile politice şi armonia economică existentă înainte de războiu în Europa Centrală, armonie pa care tra­tatele de pace au nimicit-o prin înmulţirea Statelor şi a frontierilor. Pentru a pune capăt acestui haot, d. Von Papen spunea că Reichul ur­măreşte organizarea Europei Centrale Intr'un sistem politic şi economic asemănător cu „commonwealtur britaii», iar statele ce vor face parte din el, adică Cehoslovacia, Un­garia, Jugoslavia şi Rominia, vor fi într'o similară cu do­­minioanele britanice faţă de Metropolă. Declaraţiile aces­tea făcute de un bărbat cu răspundere în politica... oficială germană sunt de natură să ne îngrijoreze. Căci acest plan nu e o idee izolată a d-lui Von Papen, ci el face parte din opinia genenl­­ a conducătorilor Reichului, — dar mai ales această ideie şi-a câştigat aderenţi, în urma unei propagande meşteşugite, în opinia pub­ică britanică în rândurile unor oameni cu autoritate şi in­uenţă la An­glia. In cadrul acestei tendinţe de dominaţie şi expansiune în Europa Centrală, credem că Germania, sau va adopta de acum Încolo o politică de intensă penetraţie şi influenţă la ţările mici (Ungaria, Iugo­slavia, România, Cehoslova­cia), practicaţi şi până acum, dar într'o măsură mai mică , sau va sprijini Ungaria in po­litica ei revizionistă şi de dă­râmare a tratatului de la Tri­anon. Şi una şi cealaltă ipo­teză e primejdioasă pentru noi, căci prima­re-ar duce la pierdere­a independenţei mai Intiiu economice şi apoi politice, împreună cu celelalte popoare din Europa Centrală; iar cea de a doua ar însemna sa ducă la ştirbirea inte­rfrț tații noastre teritoriale, Di^n'tr'e Gheîrși» Municipale Spor la salariile funcţionarilor primăriei La Primărie s'a primit ieri o adresă din partea ministe­rului de interne, prin care se face cunoscut că s'a fixat qu­antumul de 1­­­9 pentru ma­jorarea salariilor funcţionari­lor comunali. Această veste a fost pri­mită cu multă bucurie de către funcţionarii comunali ieșeni, care nu primiseră sporul de salarii acordat de trecuta gu­vernare liberali. In vederea economiilor ce Primăria urmează a le efectua, s-a dispus punerea în dispo­nibilitate a încă 12 funcționari launicipal. D. inginer N. Apostolescu, diplomat alȘcoalei Politechnice din București, a fost numit pe ziua de 1 Aprilie crt. Direc­tor al Serviciului Technic al Municipiului. „M­­eşeceni“ - Ex­tensia culturală SOROCA— Sâmbătă 2 A­­prilie, în sala Corpului didac­tic dl. prof. acad. A. D. Ata­­nasul va conferenţia despre : „începutul artei in Moldova*'. TICHNA— Sâmbătă 2 A­­prilie, ir»­eala Fundaţiei dl. prof. acad. O. Gaimescu va conferenţia despre : „Păduri, livezi, în cântecul popu­ar ro­­mînesc". BĂLŢI—Duminici 3 Apri­lie, ora 11 în sala Liceului de fete dl. prof. acad. A. D. Atanasiu va conferenţia cu a­­celaşi subiect de la Soroca. CHIŞINĂU — Duminică 3 Aprilie, ora 12 în sala Epar­­h­ală va conferenţia dl. prof. acad. G. Galicescu cu ace­laş subiect de la Tighina.­­ La Camara de Muncă au fost convocaţi mâine seară in­dustriaşii şi meşteşugari ieşeni, pentru o consfătuire in vede­rea participărei la expoziţia internaţională de la B­rlin. m­b Sădirea pomilor Programul serb­orirei să­­dicel pomilor, ce va desfă­­şura in ziua de 2 Aprilie, urmând a fi amânat pentru 9 Aprilie numai dacă timpul va fi nefavorabil. Pentru reuşita acestei ser­bări, va avea loc o consfă­tuire între şefii autorităţilor, iar locul indicat pentru sădire de pomi va fi terenul deli Ctric, proprietatea municipiu­lui. fr r7- informafiuni x Suntem informaţi că pro­­misiunile date corpului didac­tic evreesc de către Comuni­tatea Evreilor din localitate n'au fost respectata nici în parte, astfel că Învăţătorii e­­vrei n'au primit salariile nici până azi. x La Facultatea de Medi­cină, în faţa comisiei prezidat* de d. prof. dr. Grafts­hy, membri d­ an­ prof. dr. V. Tre­feanu, docent dr. Hurmuzachet şi-a susţinut teza de doctorat d. dr. D-tru Ardeleanu tratând despre : „Cu proferoterapia a­­nemiilor secundare din prima copilărie. Comisia de examinare a a* maximă, felicitând ce pe s'a eftenit dela » Hală şi F' " ia Naţiont h­al din But ui ing. Th i str. Pă ,erenul dia L laşi, cu lei, vânzarea i Bucureşti. — In vremea când, fricţiune® Car mol*) nu exUta­ plimbarea acestui domn ar, fi avut ca urmare o gripă sau & răceală. — Astăsi însă o fricțiune CU­I Carmol*Jw M corm va preveni orice neajuns. *) Cărnii)? ests cea mai bunii fricţiune contra răcelei, gripei, durerilor reumatice şi fefcrei. sil o ca să Uf m Ci a St im Hi de tei

Next