Opinia, iunie 1938 (Anul 34, nr. 9349-9372)

1938-06-01 / nr. 9349

Mediscieri excepţionale Numai 10 zile 2001» la Ceasornicăria Pistinei, Lăpuşneanu16 Lra 1 Iwlfl® «a. c. se descî»âdi© î Mal RzMMC-Ilzl (NEAMȚJ (Profesor Dr. E. fdlîroraescu) Reconfortare f zică și morală Prosv«d­« $­ Inform»]!! 'n cerere muza Urmei e execută în cele mai perfe ele Carrolilium în la baram ru! de analize ' farmaciei Dr. Beceanu. faceli-voi nalua urinei, căci pentru medic repre. imlâ oglinda sanălălei D- voastre. — Stalun si vase specia/e pentru strâns iuti­na. jrafuit la dispoz­ihe. ' Laboratorul de analize'al farmer­iei JJr. Bec­ea­nu ptai* hafei- t-as/L LA CUMPĂRAREA COVOARELOR ORIENTALE adresaţi-vă direct primei surse TEBRIZ fi (xto­iție permanentă Iaşi Str. LascarCatargiu 83 Cur© forfetar© (Complecte) cu plecări zilnice (individuale) la KARLSBAD FRANZENSBAD MARIENBAD PIESTANY Şi TEPLi­ Z-SQIONAU înscrieri: Turismul Mondial Bucureşti Calea Victoriei 60 — Telefon 4­85-07 Iaşi Sifon! Ing. I. Lemel Str. Lăpuşneanu 20, Tel. 1120 SIDOLl g­B*eZSBală «Zî — Două mari succese — 1 filme mari Intr’un program colosal— SUPER-REVISTA Nebuniile Tinereţii Vervă—Humor—Spî r it—Fe­mei superbe—Toalete serziţiona­e cu Dick Powell, Fred Waring, Priscila Lane, Rosetpari şi co­micii Buck am Bukles. Al doilea film­­ cu Adrienne Anus Raich Belamy Complectare Jurnalul românesc . Pentru comenzi de BOR­­VÍZ DE BORSEC, adresaţi-vă reprezentantului societăţii, P­DL Vasile Mândru, la cinema­tograful Stdolî. DOCTOR A. ABERMAN consultă mom &E copi BOEM 3Ii!­TERNE Între orele 2—8 p. m. Tratamente cu raze ultra­violete Strada L C. Bratianu 30 colt cu str. G. Enesau £­«*«£*** Adrian Steliaessu Medic de Spital Boli interne și nervoase METABOLISM CAZAL m. Consult 4—6 figurii u No* 4 m*. &* Telefon 6922 DOCTORUL u. Medic de Spital Boli de inimă plămâni—rinichi EDitINA INTERNA Dr. M. SEGAL Medic de spital BOLI SI OPERATIUNI DE I­ j as, 6 ăi și S’A MUTAT STR. CUZAVODA No 83 (palatul Braunstein) Cons.: 8*10 a. m. si 3-6 d. a. Teletop 1767 MED­­ ,v - _ |lW. is'foria Voim& 3î# intre 7-9 și 3-6 Dr. Harry Ochs Medic secundar la ppit. Israelit Specializat la Paris în clinicile Prot Gosset și Camot Boré chirurgicali» DoM inleriM Consult 3—6 p. Strada Cizmăriei 5 m ii­&a lor Alex. Terkatln [«al nsUlaau tn dhiițwi* ie nas, gât șl ureeiii iwECl^OTSRAPIE Cons. 9—11 a. m. 3—7 p. m. Str­. Gaza Vodă 12 "1 225. LICEUL MILITAR IAȘI Serv. Aprovizionării Publicaţi« Se aduce la cunoştinţa ce­lor interesaţi, că in ziua de 10 Iunie 1938, ora 10 dimi­neaţa, se va ţ ne a doua lici­taţie publică cu termen scurt de 10 zile, in localul Liceu­lui Militar Iaşi, str. Carol 47, pentru procurarea colonia­l­or necesare hranei elevilor lice­ului, pe exerciţiul 1938 1­939. Licitaţia se va ţine în con­formitate cu art 88—110 inel. din L. G P. cu art. 31—53 din Regulamentul C. G L. şi normele generale pentru ţine­rea licitaţiilor publice, publi­cate în M. O. No. 127 din 4 Iunie 1931 Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor de­pune p© lângă ofertă şi o ga­ranţie de 5°­, din valoarea fur­niturii oferite, iar oferta se va face numai în conformitate cu caietele de sarcini cari pot fi văzute in fiecare zi de lucru dela orei© 9—12, în localul Liceului Militar Iaşi, Serviciul Aprovizionării. Comand. Liceului Militar Iaşi Co­oger, C. APOSTOLESCU Ofiţer cu Aprovizionarea Locot., N. Santa No. 842 din 26 Mai 1938 Assi lai &i«foli Pe lângă filmele Nebuniile Tinereţii , Sigolette — mai rulează — Funerariile naţio­nale ale lui Oct. Goga la Bucureşti Rfalchul die foot-bal Iugoslavia-România şi grandioasele serbări de 10 Mai 938 O CAMERĂ MOBILATĂ sau nemob­lată, cu sau fără bucătărie. Instalaţie de apă. De închiriat str. Armeană 1. DE VÂNZARE au omobil Cal and. A se adresa D-nei Claerneux str. Comănescu 14 D1 VÂNZARE imobilul din Iaşi str. Cu.u 36 compus din 3 odăi şi bucătărie, din două odăi şi bucătărie, geamlâc, mare cu st­elă şi una prăvălie cu pivnţă petruită. Prețul 240.000 lei cu in­es­­niri de plată. PIERDUT Buletinul Birou al Populaţiei Iaşi No. 47316­ 933 pe numele Mihai Topârlan. Se declară nul. DE VÂNZARE un pat de copii în cea mai bună stare și un radio Philips cu 5 lămpi. A se adresa strada Sârărie No. 116.____________ DE VÂNZ­ARE teren 300 m. p., la Copou, chiar pe șosea, aproape de localul Vidrașcu—Copou. A se adresa la „Opinia“. DE VÂNZARE o pasă, 3 odăi, bucătărie, pivniţă, că­mări etc., în strada Bărboi No. 6. Doritorii se pot adresa zinic între orele 11—1 a. m. şi 4—5 p. a.. Epitropia Generală a Casei* Spitalelor şi Ospiciilor Sf. Spiridon din Iaşi Aduce la cunoştinţa gene­rală că, în ziua de 25 iunie 1938, ora 11 a. m. se va ţine licitaţie publică cu oferte închise în localul Epitro­­piei Sft. Spiridon din Iaşi, str. I. C. Brătianu 144, pentru transportul de le cape de joc din gara Iaşi la spitale, func­­ţionarii şi pensionarii Casei. 1) Cantitatea de transport este de circa 300 (trei sute) vagoane. Licitaţia se va ţine la con­formitate cu arh 88—110 din legea Contabilităţii publice şi art. 31—53 din regulamentul IVeih&aimiile Tinereţii ill REDUCERE Eline şl Septembrie — LA — fl atu«« Sezqn 1 Iu Inhalator. — Institut de le­_ _______izioterapie. —Ape minerale. Eăi cu cu acid carbonic.—Autobuz. CFR. Tg. Viz Slanic.— • 1 Octombrie de por­t. Tg. Ocna-Slănicul-Moldovei vizitați n­p­­ N­i­a O strălucită victorie a jucătorilor de tennis ieşeni Infirmând toate pronosticu­rile presei sportive, Tennis Club Iaşi a reuşit să se cali­fice în cupa „Cămărăşescu", învingând în primul tur pe C. F. R. din Bucureşti. Deşi fe­­roviarii erau consideraţi ca favoriţi, totuşi jucătorii local­nici au obţinut o victorie fără drept de apel. Meritul revine atât jucătorilor, cât şi condu­cerii clubului, Domnii Dan Bă­­dăreu, Gheller şi Stihi, cari au reuşit să pue pe picioare o foarte puternică echipă de tennis. Prima partidă s-a disputat intre T. Grad şi I. Bogdan, T. C. Istul în mere formă iz­buteşte să-şi adjudice primul set fără nicio dificultate, fiind într'o formă impecabilă. Se­turile următoare revin Insă lui I. Grad, astfel că la pau­ză C. F. R. conduce cu două seturi la unu. Repaosul este salutar pen­tru Bog­dan, care reuşeşte să egaleze într'un stil impresio­nant. Setul decisiv nu a avut istoric­­ dominat în mod ca­tegoric, Grad este complect derutat în faţa lui Bogdan dezlănţuit, care aliniază şase jocuri, fără a lăsa niciun sin­gur joc adversarului său. In­ al doilea match, termi­nat In favoarea lui G. Sturza, cel de al d­oilea reprezentant bucureştean, Vassu, a opus o rezistenţă onorabilă, partida era însă dezechilibrată, deoa­rece jocul violent al reprezen­tantului culorilor ieșene, a înă­buşit complect orice veleitate de victorie din partea cefe­ristului. Partida de dublu a revenit de asemenea ieşenilor, care şi-au dominat net adversarii, derutaţi de jocul desfăşurat de către Bogdan şi Sturdza. Victoria obţinută de I. Bog­dan in faţa lui T. Grad, tre­­bue relevată în mod special, deoarece prin această victorie Bogdan a reuşit să se claseze printre primii zece jucători români. De­ asemenea nu tre­­bue neglijată victoria lui G. Sturza, care un match amical a dispus nn de Grad, şi cu normele generale pentru ţinerea licitaţiilor publice, pu­blicate in Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931. Garanţia va fi de 5 la sută asupra ofertei în numerar sau efecte garantate de Stat pe valoare de numerar. Caietul de sarcini se poate vedea la Serviciul Silvic al Casei între 8-13 orele în fie­care zi de lucru. Șeful Serv. Silvic, ing. Indescifrabil 2465 27 Mai 1938 , Siropul Iodo­anic Dr. Ratianu aprobat de Consiliul Sanitar Superior, se recoman­dă cu mare succes copiilor lymfatici, anemici, scrd­uloşi şi raihitici pentru purificarea şi regenerarea sângelui, înlo­cuind Untura de Peşte. Nu produce jodism. Depozit Far­macia Dr. Ratianu, str. Cuza- Vodă 83.­­ Doctorul A. Hoffman s-a mutat în str. Armeană No. 9 şi consultă zil­nic boli nervoase şi boli de nutriţie dela 10-12 şi 3-7, tratamente de slăbire şi în­grăşare.­­ Numai astăzi se mai primesc înscrieri la excursia PARIS şi NISA, organizată de Wagons-Lits, în condiţiuni cu tottul excepţionale ca efti­­nătate, şi la care nu se cere nici pașaport și nici un fel de viză.­­ Pe timpul epidrivilor, beți numai BORV­Z DE BOR­­SEC. Combate cu succes mi­­crobii. Rezultatele technice. I. Bog­dan (T. C. I.)—T. Grad (C. F. R.) 6 | 1, 4 I 6. 2 I 6, 6 | 3, 6 | 0 ; G. Sturza (T. C. I.)— Vassu (C. F. R.) 6 | 1, 6 | 1, 6 | 4; I. Bogdan, G. Sturza—T. Grad, Vassu 6 | 2, 6 | 3, 7­­ 5. Anchetă la Pompele funebre Primăria a fost înştiinţată că la sediul Regiei Pompelor Funebre, din Str. I. C. Bră­­teanu, s'ar fi săvârşit unele nereguli şi anume că s'ar fi înstrăinat nişte obiecte in va­loare de 57 mii lei. Faţă de acest lucru, d. primar Fş­anu a numit o co­­misiune compusă din donii : ing. Petrov, şeful serviciului Pianului, arhitect Grumăzescu şeful arhitecturii ; Sofronie, şeful serviciului bunurilor, spre a constata in sarcina cui cade înstrăinarea acelor o­­biecte. De la inspectora­tul premilitar Inspectoratul P. P. Iaşi a­­duce viile sale mulţumiri ur­mătoarele societăţi şi particu­lari, care au dat un larg şi desinteresant concurs, contri­­buind la reuşita şi strălucitoarea sărbărilor de afirmare premili­­tară şi dovedind totodată in­teres deosebit pentru treburile obşteşti. — Societatea pentru pro­tecţia tinerelor fete de sub preşidenţia Doamnei Meissner, care a cazat timp de 4 zile fără nici o plată un număr de 25 fete din corul mixt „Se­meni", ce veniseră pentru concursurile corale. — Şcoala casnică „Munca Iaşilor" care a pus la dispozi­ţie personalul şi materialul necesar pentru reuşita şeză­­torii teatrale. T a firmei „Record“ Iaşi care a oferit cu titlu gratuit microfonul, dauzoarele şi ma­terialul necesar instalării mi­crofoanelor la serbările din 21 şi 22 Mai. Atelierelor fotografice­­ Haberhauer, Weiss, Packer şi Mimosa, care s-au întrecut pe ele înşile scoţând o profuzime de fotografii artistice, care au crista­­zat în imagini acele mo­mente de înălţare sufletească şi patriotică ale acestor ser­bări. Ins­ector P. P. Municipiul Iaşi Colonel Dr. V. Nădejde X TEZĂ MEDICALĂ.­­ In faţa comisiunei formată din d-nii prof. dr. Petruş Nicu­­lescu preşedinte şi membrii prof. c­r. V-le Râşcanu şi I. Gheorghiu, şi-a trecut cu suc­ces teza in medicină d. Mir­­cea Munteanu fost intern la Clinica II chirurgicală a spi­talului Sf. Spiridon, tratând despre „Mecanografia colonu­lui terminal şi acţiunea câtor­va medicamente". Juriul a relie­fat pe noul medic, acordându-i nota maxi­mă. Un cimitir al eroilor la PodulIoaei Părintele Lăzărescu parohul bisericii din Podul­ Iloaei, a în­­cunoştiinţat Mitropolia că ci­mitirul de onoare al Eroilor căzuţi în război, construit cu sprijinul Soc, Cultul Eroilor din Bucureşti, a fost terminat zid­er de construcţie in frunte cu vrednicul paroh de la Podul-Iloaei, a hotărât ca sfin­ţirea cimitirului să aibă loc în ziua de 2 iunie. In acest scop s-au lansat in­vitaţii în întreaga regiune a judeţului Iaşi. La solemnitatea de la Po­­du­-Iloaei vor lua parte un reprezentant de la Bucureşti al Soc. Cultul Eroilor, un de­legat al Prefecturei de Judeţ, centrele premilitare de la Er­­biceni şi Popeşti, un repre­zentant al Corpului 4 Armată. Părintele Lăzărescu a invi­tat pe P. S. Arhiereu Valerie să slujească in fruntea sobo­rului. Solemnitatea va incepe prin­­tr'o procesiune de la Biserică până la Cimitirul Eroilor. Hramul Monastirei Neamţu In ziua de 2 iunie va avea loc, cu deosebit fast, hramul Monastirei Neamţu. In acest scop P. C. Arhim. Meihisedec stareţul locaşului, face pregătiri Intense. La solemnitatea de la Neamţ vor participa ca de obiceiu peste 10.000 creştini din Mol­dova, Bucovina şi Basarabia. I. P. S. Mitropolit Nicodim va onora cu prezenţa, sa so­lemn tatea hramului, slujind în sobor, iar k urmă va ţine o predică noroduluiV^"^ Dela Iaşi va pleca la M-rea Neamţu o delegaţie de ai catedralei în frunte C. Ghervasie Creţu, Eclisiarh al Mitropolii La „Pomul Verde Sittul de Mitre Sa comemorează şase decenii de teatru evreesc în ţară Joi seara, grădina de teatru „Pomul Verde“ îşi ridică cor­tina, comemorând împlinirea a 60 ani de teatru evreesc în ţară. Va fi un prilej de amintire pentru ctitorul acestui teatru, pionetul Abraham Goldfaden, de gând bun pentru drama­turgul Iacob Gordin, reforma­torul scrisului teatral evreesc, de omagiu pentru Ossyp Dy­­mow, inovatorul literaturei dramatice originale evreești. * Ansamblul nou în fruntea căruia se află marea subretă Gina Zlataia și admirabilul ei partener dl. Simon Leibovici, servesc seara comemorativă cu un program fericit alcătuit. Se vor prezenta selecţiuni din : „Sulamita", de Goldfa­den , „Satana" de Gordin şi „Cântăreţul tristeţii sale" de Dymow, după regia trupei de Wilna. Programul mai cuprinde ac­tul butf de Mark Arnstein . „Nebuniile nevesti-mii“. Dirigentul Adolf Leibovici (Viena) a orchestrat o uvertură care va încânta. Causeria o va ţine, cu pres­tigiul cunoscut dl. M. I. Mos­­covici. Iniţiativa nouei conduceri de la „Pomul Verde" vorbeşte de la sine. REX. Adunarea generală in a­mfiteatrul spitalului „Dr. Ghelerter" a avut loc Dumi­nică adunarea generală anuală a cotizanţilor spitalului şi a „Primei Societăţi fraterne Is­raelite" din Păcurari, prezi­date de dl. M. I. Moscovici. Pentru întâia oară, dl. Isac Popper ia parte la această a­­dunare ca reprezentant al co­munităţii. Dl. Hammer, secretar ge­neral, expune situaţia finan­­ciară ; dl. Z. Weiss propune trimiterea unei telegrame de omagiu şi credinţă M. S. Re­­gelu'. Adunarea in picioare omagiază cu entuziasm pe Suveran. Dl. Isac Popper recunoaşte activitatea de la acest spital şi urează prosperitate insti­tuţiei. Vorbesc interesant d-nii Juster şi Cars. Dl. dr. Fin­h­ing, medicul şef, arată dragostea de cola­­borare între medici şi epi­­tropi , relevă că anul acesta la spital au fost căutaţi 24.808 de bolnavi. DL dr. Segal­ Caritas, venit de la Spitalul Israelit, se a­­răta încântat de progresele ce face acest spital. Dl. I. M. Moscovici, preşe­dintele instituţiei, accentuează din nou principiile după care se conduce spitalul, armonia ce există şi dragostea cu care medicii işi fac datoria. Face apoi ut­ istoric al spi­­talului. „Am pornit la lucru bazaţi pe concu­rsul populaţiei israe­lite , şi nu ne-am înşelat“,în­chei­ed.Nloscovici.____D.­x In ziua de Sft. Constan­tin şi Elena, a avut loc lo­godna d-lui C. Iagodici func­ţionar la Camera de Muncă* cu d-ra Victoria Heul, stu­dentă, din Buzău, a colanților spitalului „Dr. Ghelerîer" 68 nul de extrerție a carii laşi (Continuarea din pagina l-a) ar­e şi o vacă în cale; nu crezi D-te (Stephensohn) că ar fi pen­al? Intr'adevăr răspunse Step­­hensohn, po­rte penibil pentru vacă. „Nu se vor speria caii pe şosea, întrebă un altul, când vor vedea hornul înroşit de foc. „Caii vor crede că hornul este vopsit cu roş şi vor sta liniştiţi", răspunse Stephensohr. in Germania prima cale fe­rată da la Nurenberg şi Turth, a fost tot atât de înverşunat conbatută ca şi în Anglia. Un colegiu de medici a e­­mis următoarea părere : Mişcarea repede trebui să producă la călător o boală de creer, o deosebire variată a lui delirum furiosum. — „Dacă călătorii vor tre­bui totuşi să se expună aces­tei îngrozitoare primejdii, a­­tunci trebue cel puţin statul să-i apere pe spectatori de această boală, înconjurând li­niile de ambele părţi cu gard de scândură înalt". Iar când s-a propus o cale ferată intre Berlin şi Potsdem, directorul general al poştelor Nagler, l-a tresat ca un plan „nerod", adăugând : .Eu trimit în fie­care zi mai multe dilegenţe cu câte 6 lo­curi in Po­tsdem şi nimeni nu se foloseşte de ele — şi acum poftiţi, domnii vor să constru­­iască chiar o cale ferată. „Dacă vreţi să scăpaţi de bani, cu ori­ce preţ, atunci mai bine aruncaţi-i pe ferea­stră". Când s'au inaugurat liniile Berlin-Potsd­am (29 octomb. 1928), au fost uii discuţii şi după cronicile de atunci n'a lipsit nici bataia ca mijloc de convingere din partea partiza­nilor noului mijloc de comu­nicaţie. m Franţa fostul preşedinta Thiers trata de „nebunie en­­glezească" invenţia trenurilor care va seca minele de fer* In Rusia scenele sunt mai nostime,—astfel: Concesionarii au fost obli­gaţi să pună pe fiecare loco­motivă flaşnete uriaşe cu tobe şi trompete care să cânte arii vesele spre a nu se speria poporul, care îşi făcea cruce şi scuipa în sân când vedea trenul, convins că nu este lucru cur­at. Vorbind de greutăţile în­tâmpinate in perioada de con­strucţie a căilor ferate din România, istoricul caracteri­zează astfel situaţia de la noi: „Pe când in ţările din a­­pusul Europei munca fiecărei generaţii s-a putut adăugi la acea a generaţiei trecute — formând o întreagă comoară artistică, literară şi ştiinţifică Naţională". La noi sărmanii dar vred­nici noştri strămoşi abia ne-au putut transmite ființa kn°astrii Continuarea în pagina 3-a)

Next