Opinia, aprilie 1939 (Anul 36, nr. 9606-9629)
1939-04-02 / nr. 9606
Azi la „PHOENIX" APARATE NOUĂ AUDIŢIE PERFECTĂ Două reluări care au cunoscut mari succese Femeia Diabolică artistă mondială BEITE DAVIS AL DOILEA FILM Fraţii Marx la curse O comedie la care se râde cu hohote.. Preţurile cele mai reduse: 14, 10, şi 5 lei A ÎNŞTIINŢARE Expoziţia trimestrială de desemn şi lucru de mână a Şcoalei Normala „Mihail Sturea" va fi deschisă în zilele de 2, 3 şi 4 Aprilie a. c. între orele 10—12 şi 4—6. Toate persoanele ce interesează de activitatea acestei şcoli sunt rugate a o vizita La Magazinul de Mode MARY sosesc silnic nouţări. Cinema SICULI astăzi de la ora 3 formidabilul program Filmul Vedetelor cu șiragul vedetelor Dorothy Lamour George Raft Henry Fonda John Barrymore Akim Tamiroff odată cu filmul de Aventuri FIZUUL — «lin — AFRICA — d* — John Howard Complectare jurnalul Paramount Vm NEGRU VÂRTOS ALB VECHIU NOU cumpăraţi de la depozitul din strada A. C. Cuza Nr. 27 (CASELE TEITLER fosta poşta veche) Comediana celebră Francisca Gaal alături de tenorul Bing Crosby si AkimTamboil in noul ei film realizat în Americă LUNA Luni la Sidoli Mica Publicitate DE ÎNCHIRIAT, în strada Cuza Vodă 42 (in curte) apartament 2 camere, antret, bucătărie, eventual și baie. Adresați Shwartz str. Gh. Mârzascu 9. DE INCHIRIAT 4 camerebucătărie, pivniţă, camară de lemne, sau două apartamente compuse fiecare din câte 2 camere, bucătărie, camară lemne, pivniţă, lumină, apă, în str. Albineţ 14 bis. Văz bile zilnic dela 10*12 a m. şi 3-6 p. m. DE iNCHIRIAT Jilent© apartamente în imobilele din: Str. I. C. Bratianu Nr. 127 Str. Alexandri 35 Str. Cuza Vodă No. 20 Str. Zugravi No. 19 Str. Prof. A. C. Cuza 27 Piaţa Cuza Vodă (Continental) Piaţa Unirei 7 (Triyan), Str. Berthot 3. Informaţiuni avocat I. Serafimi, Iaş, str. St. Sava 15. DE VÂNZARE casă de raport 4 apartamente. Preț avantajos. A se adresa proprietar In curte. Ghica Vodă Nr. 13.___________________ DE ÎNCHIRIAT apartament 3 camare, antret, baie, bucătărie, pivniță, magazie de lemne în str. Pojărniciei 10, CASĂ DE VÂNZARE Str. Siroiei No. 12 (prin Eternitate). Intermediari excluși. DE VÂNZARE imobilul din str. Raifet 12. Două apartamente moderne. De închiriat un apartament. Adresați: Ralet 1 bis. Telefon 1453. S’A PIERDUT un ceas marca Medana de mană, de damă, pe distanţa Pogor—Spitalul Sf. Spiridon. Aducătorului se oferă 1000 lei recompensa. A se adresa Dr. Ichim şef famacist Spit. Sf. Spiridon. De vânzare teren pentru construcţii, 300 m. p. în regiunea Copou, lingă clădirea în construcţie a Şcoalei Politechnice. Preţ convenabil. A se adresa la ziar. DOCTOR SOLO SCHRE1FEL SPECIALIST IN BOU DE PIELE, VENERICE, SIFILIS Diagnosticul precoce al sifilisului prin examenul ultra-microscopic DIATERMIE Raze ultra-Violete Consultaţii şi tratamente 7—10 dim. şi 2—9 seara Str. Anastasie Panu 70 Peste drum de Bis. Sf. Necuci Magazinul de sticlărie S T I E R ^ STR. I. C. BRATIANU 13) Soldează cu jumătate pr^t Parastas Astăzi sa oficiat la cimitinii „Eternitate?" un parastas în memoria Căpitanului Drăgulănescu. Au luat parte d-na Drăgulânescu soţia defunctului, d-na şi d. colonel Turculeţ, d-na şi d. colonel Drăgulănescu comandantul Liceului Militar Cernăuţi, d-na şi d. Aonescu, d-na şi d. maior Drăgulănescu, d-na şi d. maior lonescu F. Holoki, d. Milescu, d-na Caton, d-na şi d. căpitan Maea, d. Miclescu şi alţi numeroşi prieteni ai defunctului. S'a oficiat o slujbă religioasă de către părintele Ţineoca parohul Bisericii Talpalari. Dacă vrei să scapi de gripă Intr’o clipă Ține minte : Ia DALIN Cu ceai fierbinte. Dela Breasla muncitorilor HB*et i* M fa dw a* e â «fe inluta Cu prilejul constituirei breslei muncitorilor necalificaţi de la Manufactura de tutun Iaşi, s'au trimis telegrame de omagiu d-ior ministru M. Ra ea şi director general al C.A.M.ului. Eri s'au primit următoarele telegrame de răspuns : D-lui C. Muşcinschi „Dl. Ministru al Mncii muţumeşte pentru bunele cuvinte c© i-aţi adresat cu prilejul constituției breslei muncitorilor din Manufactura de Tutun din Ţinutul „Prut", urând acelei breslei spor la muncă şi isbândă la tot ceia ce întreprinde pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale şi morale a muncitorului român. In acelaş timp, d-sa o asigură de tot sprijinul posibil când împrejurările vor cere". Director G-ral al Munci. (iss) Indiscifrabil»in „Dl. Director General ne autoriză să vă confrmăm primirea telegramei ce i-aţi adresat cu ocazia constituirei breslei dvs. și vă urăm spor la muncă". Casa A. M. R. R. (ss) Ing. Leahii. OPINIA ontsines . După cum am relatat, Ministerul Muncii intenţionează să construiască un mare cartier muncitoresc în oraşu nostru. Acest cartier urmează a fi înpărţit în mai multe pavilioane, cu câte 3—4 etaje fiecare, cu băi sistematice şi tot confortul modern. Organele primăriei au cercetat terenurile libere, propunând terenul viran din str. Trancu, în apropiere din str. Socola. Un asemenea cartier în această parte a oraşului va fi bine plasat, dat fiindcă există : tramvai, şcoli şi nenumărate prăvălii. In plus, e traversat de 3 străzi, astfel că circulaţia se va face foarte uşor. Despre aceasta a fost înştiinţat şi Inspectoratul Muncii din localitate, care la rândul său a avizat Ministerul REP. învierea Domnilor studenţi, vă rog ca în lada aceasta mare, să-mi puneţi toată grămada aceia de nisip Studenţii repede au pus nisipul în ladă. „Acum vă rog, luaţi de colo, din vasul acela toată pilitura de fer şi aruncaţi-o peste nisipul din ladă şi amestecaţi atât de bine, ca să nu se mai cunoascâ un fir de pilitura". Studenții sub ochii profesorilor, făcură şi treaba aceasta. Nsipul era foarte mult şi pilitura, fusese cam 3 Kgr. — „Bun, zise Newton. Văd că aţi amestecat. Acum tot eu mai am o ultimă rugăminte: strângeţi-mi din nisip, toată pilitura înapoi cum a fost. Pitiţi sau nu ? — „Nu putem. Aceasta nu se mai poate* ziseră ei. — „Deci, avem in faţa noastră o icoană a lumii. După cum pilitura amestecată cu nisipu', a'o mai putem strânge la loc, tot aşa s pr mmi, amestecaţi cu pământul, pu* treziţi, în el, nu mai pot h readuşi cum au fost. Ăşa e domnilor ?" — „Desigur că da. Nu mai este o înviere a morţilor“ ziseră toţi. — „Ba este şi vă dau dovada acum. Răbdare. Duceţivă, voi, dragii inşi, în sala instrumentelor s -mi aduceţi magnetoul cel grant şi puternic". Studenţii s'au dus şi cu mare greutate l'au adus. — „Acum ridicaţi-1 deasupra lăzii cu nisip, apropiaţi-l d nisip şi-l purtaţi dela un cap la altul*. Studenţii făceau aşa şi mirare ! În adâncul le lăzei, ieşiau toate firele de pictură şi se lipeau de capetele magnetoulu’, până s‘a făcut 3 Kgr. Vedeţi ? „Ceia ca voi nu credeţi, a făcut Magnetul mare. Tot aşa, dragii mei, la ziua de apoi, Marele Magnet,Dumnezeu, va trece peste pământ şi ape şi va atrage la El, tot ce-a fost amestecat—ori în ce chip — cu pământul sau apa. Totul va învia, prin puterea Lui Morţilor Eu v-am dat în mic, numai un exemplu foarte puternic. Eu cred în învierea morţilor“. Profesorii şi studenţii, au plecat capetele şi mulţumiţi s-au dus fiecare la datoria lor. Minunată dovadă a dat Newton, pentru toate timpurile. Adevărat a spus şi dl. profesor N. Iorga: „Aceia ce este noaptea între două zile, este mormântul intre două vieţi“. Preot P. CHIRICA Biserica Baritovschi-Iași (Continuarea din pagina l-a) Aspecte din viaţa poporului Danez (Continuarea din pagina l-a) rişul roşu şi de un pitoresc care desfătează ochii. In tren toată lumea citeşte gazete, cărţi sau priveşte pe geam tabloul pitoresc al vâlcelelor prin care trece. Copenhaga, pe care Danezii o numesc „Paradisul Nordului" face impresia unui mic Berlin. Cel dintâi fapt excepţional a oraşului e numărul mare de biciclete. Fiecare vine pe bicicleta sa, la serviciu sau la cumpărături. Cum sosesc la jocul lor, el reazămă bicicletele de ziduri sau de grilajuri, pornind pe jos la slujbe sau după treburi aşa încât iattre orele 9,1 au pe străzi, în jurul marelor instituţii, un spectacol inedit : sute şi mii de biciclete aşteaptă pe proprietari. Şi ceia ce e mai interesant, este că nici una nu se fură. Aceste constatări şi altele, oglindă vie a unei înalte civilizaţii care produce călătorului o admiraţie sinceră, ce sporeşte şi mai mult curiozitatea pentru şcoala superioară ţărănească daneză. In Danemarca cele mai de frunte şcoli superioare sunt două : una în Hillerad şi alta în Helsingor, prima în vecinătatea castei lui Fredenkburg-Sinaia Danemarcii—unde regele ţării îşi are reşedinţa sa de vară. Şcoala superioară daneză, contrar afirmaţiilor unora şi aşteptărilor altora, nu este o şcoala de agricultură, sau o şcoală practică, sau o şcoală care să facă ţărani ea e cu mult mai mult o înaltă şcoală pentru educaţia şi cultura omului. Dar din punct de vedere al firei daneze: a) Şcoala aceasta e pentru înviorarea sunetului şi pentru mângâerea sa, sau cum ni se explică In germană „eine Schule zur gemeinsamen Ermunterung und zum Trost". Când toamna câmpulurile sunt golite şi recolta strânsă, vine pentru învăţătorul danez din aceste şcoli o perioadă de lucru, aceia dea aduna pe locuitori să cânte, să citească, să fie voioşi şi să reuşească să coboare tristeţea de pe suflete. E o şcoală a cântecului, o şcoală de folos şi bucurie, pe care Grundvig o reda astfel intr'unul din psalmele sale .* „Ora de dimineaţă are aur în gutie „Şi aur înseamnă bucurie". b) In al doilea rând, această şcoală este o şcoală de cultură umanistă, în sensul că în cadrul ei se face o orientare a tinerilor în toate prolemele care privesc viaţa lor intimă şi publică. c) Alături de aceste caractere ale şcolii se mai adaugă alte două. Mai mntăi este o şcoală pentru apropierea morală şi întărirea religoasă. Deasupra catedrei atârna puse tot icoana lui Iisus Hristos, iar pe pereţi tabouri ale marilor bărbaţi din istoria lumii şi a Danemarcii. d) . Şcoala mai are ca scop să facă pe tineri să se simtă danez, să fie clarificaţi de ce valori proprii dispune poporul danez, ce dispoziţii şi puteri posedă. „Şcoala poporului serveşte Danemarca, iar prin aceasta, omenirea" — după principiul lui Grundtvig , „danezul care e danez devine în acelaş grad un om adevărat". Acestea sunt in linii generale caracterele şcoalei danete. Fiecare poporîşi măsoară rangul său după numărul şi capacitatea oamenilor de seamă ai lui, importanţi pentru urnea întreagă. Din acest punct de vedere Danemarca prezintă un tablow interesant. In filosofic ea a dăruit lumei gânditor a misticul Rikhard ;in pedagogie pe Nicolae Frederic Gunttvig, o sinteză de filosof, poet, pastor şi pedagog; prin el întemeitorul şcoalei uperioare ţărăneşti, Danemarca a renăscut la psihoogie pe H. Lang ; in beletristică pe George Brandes, etc. etc. Acest fenomen se explică prin viaţa intensă universitară şi ştiinţifică. Darezul, nu ,e răsboinic ; dealfel , fu explicabil, de oarec® fiind aşezat între două puteri mari ca Anglia şi Germania, nici nu ar putea avea veleităţi răboinice. Deşi înconjurată de vecini puternici, Danemarca trăei,U şi ss ,afirmă: Motvul ? E o mare putere creatoare de cultură , a o ţară de muncă, de ordine şi disciplină. Drumul ei de evoluţie şi forma de viaţă merită, nu numai respectul nostru, ci mai mult: merită să o cunoaştem mai de aproape. Astăzi, când sub ochii noştrii asistăm la nimicirea complectă a unor state mici de către marile state totalitare, admiraţia tuturor pentru Danemarca este şi una mare» CAMIL VASIUL student Părerea artiştilor Noi susţinem sus şi tare: Idealul frumuseţei e Crema de lăcrămioare, l'BriBacsa veceanu laşi, colţ Piaţa Halei. Isafoarisiaf iuna . A fost arestat cunoscutul pungaş Const. Dumitriu zis Ţibuna din str. Inundaţi 19, care are până acum... 15 mandate de arestare pentru fapte diverse. x D. dr. C. Pop din strada Păcurari 85, a făcut tribunalului local cerere pentru deschiderea succesiunei defunctei Mara maior Vasiliut . Toate gratuităţile, reducere şi favorurile sunt suspendate săptămâna aceasta la filmul „Atac în Mediterana “ pe care îl prezintă cinema „Scala“. x Dr. M. Segail Medic de spital, reintorcându-se în localitate consultă zilnic boli de nas, gât şi urechi, In str. Cuza Vodă 83. Telefon 1767 Astă-seara Orchestra nouă la BRAGADIRU Strajeresti din cerni a il-a a stolului de fete „Mihai Kogâlniceanu“ In după amiaza zilei de 30 Martie, s’a ţinut în sala di festivităţi a liceului de fete „Mihail Kogâlniceanu“ o frumoasă şezătoare pregătită da centuria clasei a Vill-a subt neobosita conducere a doamnei diriginta Georgeta Fir,.iţescu. Serbarea a început cu ceremonialul străjeresc, în faţa unui numeros pitic alcătuit din corpul didactc al şcolii, părinţi şi eleve. A urmat apoi o interesantă cuvântare a d-rei Marioara Popovici, distinsa directoare a liceului. D-sa, vorbind despre războiul chimic, arată rolul chimiei in sfera măsurilor de protecţie contra gazelor de luptă şi reacţiunea contra exageraţiunilor care se răspândesc pe seama „Armei Chimice“. A urmat apoi un bogat variat program artistic. Corurile frumos armonizate au fost conduse de străjera Eva Paley. La recitări din Topârceanu şi Coşbuc, s’au distins, prin talentul şi vioiciunea lor, elevele : Otilia Ghiulea, Sylvia Hună, Viorica Ionescu şi Rodica Gamulea. Străjera Camelia Romanoschi a cântat câteva romanţe, dovedind sensibilitate şi căldură în glas. Acompaniamentul la pian a fost susţinut de eleva Aneta Stivei. Doamna Lateş, activa propietoară de gimnastică a liceului, a prezentat frumoase dansuri naţionale şi exercţi gimnastice bine puse la punct. „Camaradele", scenetă scriesă de străjera Otilia Ghiulea, a încheiat partea a treia a programului Au jucat cu mul degajament elevele: Ghiulea, Paley, Ionescu, Şulemschi, Gamulea, Popovici, Musteaţi, Vestale, Godznblanc, Arorovici, G. üburg şi Leibovici. La sfârşit, elevele au mulţumit d-nei diriginte Geta Fincescu pentru însufleţită munci depusă la pregătirea serbării, oferindu-i un buchet de garoafe albe şi roşii. Şezătoarea s'a terminat cu „Imnul Regal", intonat de întreaga asistenţă, AS. Consiliul de higiena al oraşului Consiliul de igienă al Municipiului Iaşi s-a întrunit în şedinţa extraordnară sub preşedinţia d-lui general Constantin Ionescu primarul oraşului. Au luat parte d-nii: avocat Mihai Borcea primajutor de primar, Caton Militeanu ajutor de primar, dr. Gh. Andronovici medicul şef al oraşului, Ilie Matei chimist şef, dr. M. Berbaciu, C. Coţeanu, comisarul guvernului pe lângă Camera de Comerţ, av. N. Giot, şeful Contenciosului Primăriei, d-na farmacistă Irotte, arhitect G. Grumîzescu, şeful Serviciului Arhitecturei, etc. Dr. dr. Gh. Andronovic medicul şef, a făcut o dare de seamă asupra situaţiei sanitare pe luna Martie crt. Se menţionează că în această lună nu s'a declarat nici un caz nou de febră tifoidă, de asemenea nici de vre-o altă boală. Luînd cuvântul, d. primat C. Ionescu mulţumeşte d-lui Andronovici pentru activitatea depusă pe tărâmul sanitar. Lucrul de noapte la pitării Se ia apoi în discuţie chestiunea lucrului de noapte la ajutării. După cum se ştie în urmă cu câtva timp, patronii brutari din localitate au cerut Camerei de Muncă de a 8© introduce lucrul da noapte in atelierele lor, fapt care trebuia să intre în aplicare pe ziua de 1 Aprilie crt. Ia cuvântul d. avocat Mihai Borcea prim-ajutor de prmar, care combate introducerea lucrului de noapte la brutării. S'a mai încercat odată acest sistem şi se ştie că e n*a dat roadele aşteptate. D-sa propune şi se aprobă uimirea unei comisiuni care va cerceta şi studia această chestiune. Comisiunea va fi urmată din: d-nii dr. Gh. Andronovici medicul şef al oraşului, C. Coţianu, comisaul guvernului, George Chiuca consilier al Camerei de Comerţ, un reprezentant al Camerei de Muncă şi al lucrătorilor brutali. Dispensare de puericultura La încheerea şedinţei, de primar general C. Ionescu, a pus în discuţie chestiunea mortalităţii infantile. D-sa a adus la cunoştinţa consiliului c£, in dorinţa de a combate mortalitatea infantilă, a Înfiinţat cinci dispensare noui de puericulară, înzestrate cu toate cele necesare, iar întreţinerea va fi pe seama primăriei. Problema salubrităţii Mai departe, d. primar Ionescu a vorbit despre salubritatea oraşului şi a anunţat că a întocmit un itineraru al curăţării străzilor. Populaţia oraşului va fi anunţată din timp—ora şi ziua—când strada le va fi curăţată. Consiliul a mai discutat diverse chestiuni curente, după care şedinţa a luat sfârşit. V. G. CITIŢI „OITNIA“