Opinia, aprilie 1939 (Anul 36, nr. 9606-9629)

1939-04-02 / nr. 9606

Azi la „PHOENIX" APARATE NOUĂ AUDIŢIE PERFECTĂ Două reluări care au cunoscut mari succese Femeia Diabolică artistă mondială BEITE DAVIS AL DOILEA FILM Fraţii Marx la curse O comedie la care se râde cu hohote.. Preţurile cele mai reduse: 14, 10, şi 5 lei A ÎNŞTIINŢARE Expoziţia trimestrială de desemn şi lucru de mână a Şcoalei Normala „Mihail Stur­­ea" va fi deschisă în zilele de 2, 3 şi 4 Aprilie a. c. în­tre orele 10—12 şi 4—6. Toate persoanele ce i­­n­­teresează de activitatea aces­tei şcoli sunt rugate a o vizita La Magazinul de Mode MARY sosesc silnic nouţă­ri. Cinema SICULI astăzi de la ora 3 for­midabilul program Filmul Vedetelor cu șiragul vedetelor Dorothy Lamour George Raft Henry Fonda John Barrymore Akim Tamiroff odată cu filmul de Aventuri FIZUUL — «lin — AFRICA — d­* — John Howard Complectare jurnalul Paramount Vm NEGRU VÂRTOS ALB VECHIU NOU cumpăraţi de la de­pozitul din strada A. C. Cuza Nr. 27 (CASELE TEITLER fosta poşta veche) Comediana celebră Francisca Gaal alături de tenorul Bing Crosby si AkimTamb­oil in noul ei film realizat în Americă L­UNA Luni la Sidoli Mica Publicitate DE ÎNCHIRIAT, în strada Cuza Vodă 42 (in curte) apar­tament 2 camere, antret, bu­cătărie, eventual și baie. Adresați S­hwartz str. Gh. Mârzascu 9. DE INCHIRIAT 4 camere­­bucătărie, pivniţă, cam­ară de lemne, sau două apartamente compuse fiecare din câte 2 camere, bucătărie, cam­ară lemne, pivniţă, lumină, apă, în str. Albineţ 14 bis. Văz bile zilnic dela 10*12 a­ m. şi 3-6 p. m. DE iNCHIRIAT Jilent© a­­partamente în imobilele din: Str. I. C. Bratianu Nr. 127 Str. Alexandri 3­5 Str. Cuza Vodă No. 20 Str. Zugravi No. 19 Str. Prof. A. C. Cuza 27 Piaţa Cuza Vodă (Continental) Piaţa Unirei 7 (Triyan), Str. Berth­­ot 3. Informaţiuni avocat I. Sera­fimi, Iaş, str. St. Sava 15. DE VÂNZARE casă de raport 4 apartamente. Preț avantajos. A se adresa pro­prietar In curte. Ghica Vodă Nr. 13.___________________ DE ÎNCHIRIAT apartament 3 camare, antret, baie, bucă­tărie, pivniță, magazie de lemne în str. Pojărniciei 10, CASĂ DE VÂNZARE Str. Siroiei No. 12 (prin Eterni­tate). Intermediari excluși. DE VÂNZARE imobilul din str. Raifet 12. Două aparta­mente moderne. De închiriat un apartament. Adresați: Ralet 1 bis. Telefon 1453. S’A PIERDUT un ceas marca Medana de mană, de damă, pe distanţa Pogor—Spi­talul Sf. Spiridon. Aducătoru­­lui se oferă 1000 lei recom­pensa. A se adresa Dr. Ichim şef famacist Spit. Sf. Spiridon. D­e vânzare teren pentru construcţii, 300 m. p. în regiunea Co­­pou, lingă clădirea în con­strucţie a Şcoalei Politech­­nice. Preţ convenabil. A se adresa la ziar. DOCTOR SOLO SCHRE1FEL SPECIALIST IN BOU DE PIELE, VENERICE, SIFILIS Diagnosticul precoce al sifilisului prin examenul ultra-microscopic DIATERMIE Raze ultra-Violete Consultaţii şi tratamente 7—10 dim. şi 2—9 seara Str. Anastasie Panu 70 Peste drum de Bis. Sf. Necuci Magazinul de sticlărie S T I E R ^ STR. I. C. BRATIANU 13) Soldează cu jumătate pr^t Parastas Astăzi sa oficiat la cimiti­nii „Eternitate?" un parastas în memoria Căpitanului Dră­­gulănescu. Au luat parte d-na Drăgu­­lânescu soţia defunctului, d­-na şi d. colonel Turculeţ, d-na şi d. colonel Drăgulănescu comandantul Liceului Militar Cernăuţi, d-na şi d. A­o­­nescu, d-na şi d. maior Dră­­gulănescu, d-na şi d. maior lonescu F. Holok­i, d. Miles­­cu, d-na Caton, d-na şi d. căpitan Ma­ea, d. Miclescu şi alţi numeroşi prieteni ai defunctului. S'a oficiat o slujbă reli­gioasă de către părintele Ţin­­eoca parohul Bisericii Talpa­lari. Dacă vrei să scapi de gripă Intr’o clipă Ține minte : Ia DALIN Cu ceai fierbinte. Dela Breasla muncitorilor HB*et i* M fa d­w a* e â «fe inluta Cu prilejul constituirei bres­­lei muncitorilor necalificaţi de la Manufactura de tutun Iaşi, s'au trimis telegrame de oma­giu d-ior ministru M. Ra­ ea şi director general al C.A.M.­­ului. Eri s'au primit următoarele telegrame de răspuns : D-lui C. Muşcinschi „Dl. Ministru al M­ncii­­ mu­ţumeşte pentru bunele cu­vinte c© i-aţi adresat cu prile­jul constituției breslei munci­torilor din Manufactura de Tutun din Ţinutul „Prut", u­­rând acelei breslei spor la muncă şi isbândă la tot ceia ce întreprinde pentru îmbu­nătăţirea situaţiei materiale şi morale a muncitorului român. In acelaş timp, d-sa o asi­gură de tot sprijinul posibil când împrejurările vor cere". Director G-ral al Munci. (iss) Indiscifrabil»­in „Dl. Director General ne autoriză să vă con­frmăm pri­mirea telegramei ce i-aţi adre­sat cu ocazia constituirei bres­lei dvs. și vă urăm spor la muncă". Casa A. M. R. R. (ss) Ing. Leahii. OPINIA ontsines . După cum am relatat, Mi­nisterul Muncii intenţionează să construiască un mare car­tier muncitoresc în oraşu nostru. Acest cartier urmează a fi înpărţit în mai multe pavili­oane, cu câte 3—4 etaje fie­care, cu băi sistematice şi tot confortul modern. Organele primăriei au cer­cetat terenurile libere, pro­punând terenul viran din str. T­rancu, în apropiere din str. Socola. Un asemenea cartier în a­­ceastă parte a oraşului va fi bine plasat, dat fiindcă există : tramvai, şcoli şi nenumărate prăvălii. In plus, e traversat de 3 străzi, astfel că circula­ţia se va face foarte uşor. Despre aceasta a fost în­ştiinţat şi Inspectoratul Mun­cii din localitate, care la rân­dul său a avizat Ministerul­ REP. învierea Domnilor studenţi, vă rog ca în lada aceasta mare, să-mi puneţi toată grămada aceia de nisip Studenţii re­pede au pus nisipul în ladă. „Acum vă rog, luaţi de colo, din vasul acela toată pilitura de fer şi aruncaţi-o peste ni­­sipul din ladă şi amestecaţi atât de bine, ca să nu se mai cunoascâ un fir de pili­tura". Studenții sub ochii pro­fesorilor, făcură şi treaba a­­ceasta. N­sipul era foarte mult şi pilitura, fusese cam 3 Kgr. — „Bun, zise Newton. Văd că aţi amestecat. Acum tot eu mai am o ultimă rugăminte: strângeţi-mi din nisip, toată pilitura înapoi cum a fost. Pitiţi sau nu ? — „Nu putem. Aceasta nu se mai poate* ziseră ei. — „Deci, avem in faţa noa­stră o icoană a lumii. După cum pilitura amestecată cu nisipu', a'o mai putem strân­ge la loc, tot aşa s pr mmi, amestecaţi cu pământul, pu* treziţi, în el, nu mai pot h readuşi cum au fost. Ăşa e d­omnilor ?" — „Desigur că da. Nu mai este o înviere a morţilor“ zi­seră toţi. — „Ba este şi vă dau do­­vada acum. Răbdare. Duceţi­­vă, voi, dragii inşi, în sala instrumentelor s -mi aduceţi m­agnetoul cel g­rant şi pu­ternic". Studenţii s'au dus şi cu mare greutate l'au adus. — „Acum ridicaţi-1 deasu­pra lăzii cu nisip, apropiaţi-l d nisip şi-l purtaţi dela un cap la altul*. Studenţii făceau aşa şi mi­rar­e ! În adâncul le lăzei, ie­şi­au toate firele de pictură şi se lipeau de capetele mag­­netoulu’, până s‘a făcut 3 Kgr. Vedeţi ? „Ceia ca voi nu credeţi, a făcut Magnetul mare. Tot aşa, dragii mei, la ziua de apoi, Marele Magnet,Dumnezeu, va trece peste pământ şi ape şi va atrage la El, tot ce-a fost amestecat—ori în ce chip — cu pământul sau apa. Totul va învia, prin puterea Lui Morţilor Eu v-am dat în mic, numai un exemplu foarte puternic. Eu cred în învierea morţilor“. Profesorii şi studenţii, au plecat capetele şi mulţumiţi s-au dus fiecare la datoria lor. Minunată dovadă a dat Newton, pentru toate timpu­rile. Adevărat a spus şi dl. profesor N. Iorga: „Aceia ce este noaptea între două zile, este mormântul intre două vieţi“. Preot P. CHIRICA Biserica Baritovschi-Iași (Continuarea din pagina l-a) Aspecte din viaţa poporului Danez (Continuarea din pagina l-a) rişul roşu şi de un pitoresc care desfătează och­ii. In tren toată lumea citeşte gazete, cărţi sau priveşte pe geam tabloul pitoresc al vâl­celelor prin care trece. Copenhaga, pe care Danezii o numesc „Paradisul Nordu­lui" face impresia unui mic Berlin. Cel dintâi fapt excepţional a oraşului e numărul mare de biciclete. Fiecare vine pe bi­­cicleta sa, la serviciu sau la cumpărături. Cum sosesc la jocul lor, el reazămă bicicle­tele de ziduri sau de grila­­juri, pornind pe jos la slujbe sau după treburi aşa încât ia­­ttre orele 9,1 au pe străzi, în jurul marelor instituţii, un spectacol inedit : sute şi mii de biciclete aşteaptă pe pro­prietari. Şi ceia ce e mai in­teresant, este că nici una nu se fură. Aceste constatări şi altele, oglindă vie a unei înalte ci­vilizaţii care produce călăto­rului o admiraţie sinceră, ce sporeşte şi mai mult curiozi­tatea pentru şcoala superioară ţărănească daneză. In Danemarca cele mai de frunte şcoli superioare sunt două : una în Hillerad şi alta în Helsingor, prima în veci­­nătatea ca­stei l­ui Fredenk­­­burg-Sinaia Danemarcii—unde regele ţării îşi are reşedinţa sa de vară. Şcoala superioară daneză, contrar afirmaţiilor unora şi aşteptărilor altora, nu este o şcoala de agricultură, sau o şcoală practică, sau o şcoală care să facă ţărani­­ ea e cu mult mai mult­­ o înaltă şcoală pentru educaţia şi cultura o­­mului. Dar din punct de vedere al firei daneze: a) Şcoala aceasta e pentru înviorarea sun­etului şi pen­tru mângâerea sa, sau cum ni se explică In germană „eine Schule zur gemeinsa­men Ermunterung und zum Trost". Când toamna câmpu­­lurile sunt golite şi recolta strânsă, vine pentru învăţăto­rul danez din aceste şcoli o perioadă de lucru, aceia dea aduna pe locuitori să cânte, să citească, să fie voioşi şi să reuşească să coboare tris­teţea de pe suflete. E o şcoală a cântecului, o şcoală de fo­los şi bucurie, pe care Grund­­vig o reda astfel intr'unul di­n psalmele sale .* „Ora de di­mineaţă are aur în gutie „Şi aur înseamnă bucurie". b) In al doilea rând, a­­ceastă şcoală este o şcoală de cultură umanistă, în sen­sul că în cadrul ei se face o orientare a tinerilor în toate pr­olemele care privesc viaţa lor intimă şi publică. c) Alături de aceste carac­tere ale şcolii se mai adaugă alte două. Mai mntăi este o şcoală pen­­tru apropierea morală şi în­tărirea relig­oasă. Deasupra catedrei atârna pu­s­e tot icoana lui Iisus Hristos, iar pe pereţi tab­ouri ale marilor bărbaţi din istoria lumii şi a Danemarcii. d) . Şcoala mai are ca scop să facă pe tineri să se simtă danez­, să fie clarificaţi de ce valori proprii dispune po­porul danez, ce dispoziţii şi puteri posedă. „Şcoala poporului serveşte Danemarca, iar prin aceasta, omenirea" — după principiul lui Grundtvig , „danezul care e danez devine în acelaş grad un om adevărat". Acestea sunt in linii gene­rale caracterele şcoalei da­nete. Fiecare popor­­îşi măsoară rangul său după numărul şi capacitatea oamenilor de sea­mă ai lui, importanţi pentru urnea întreagă. Din acest punct de vedere Danemarca prezintă un ta­blow interesant. In filosofic ea a dăruit lumei gânditor a misticul Rik­hard ;in pe­­dagogie pe Nicolae Frederic G­unttvig, o sinteză de fi­­losof, poet, pastor şi pedagog; prin el întemeitorul şcoalei uperioare ţărăneşti, Dane­marca a renăscut­­ la psiho­­ogie pe H. Lang ; in beletris­tică pe George Brandes, etc. etc. Acest fenomen se explică prin viaţa intensă universita­ră şi ştiinţifică. Darezul, nu ,e răsboinic ; dealfel , fu explicabil, de­ oarec® fiind aşezat între două puteri mari ca Anglia şi Ger­mania, nici nu ar putea avea veleităţi r­ăboinice. Deşi înconjurată de vecini puternici, Danemarca trăei,U şi ss ,afirmă: Motvul ? E o mare putere creatoare de cul­tură , a o ţară de muncă, de ordine şi disciplină. Drumul ei de evoluţie şi forma de viaţă merită, nu numai respectul nostru, ci mai mult: merită să o cu­noaşte­m mai de aproape. Astăzi, când sub ochii noştrii asistăm la nimicirea complectă a unor state mici de către marile state totali­tare, admiraţia tuturor pen­tru Danemarca este şi una mare» CAMIL VASIUL student Părerea artiştilor Noi susţinem sus şi tare: Idealul frumuseţei e Cre­ma de lăcrămioare, l'BriBacsa veceanu laşi, colţ Piaţa Halei. Isafoarisiaf iuna . A fost arestat cunoscu­tul pungaş Const. Dumitriu zis Ţibuna din str. Inundaţi 19, care are până acum... 15 mandate de arestare pentru fapte diverse. x D. dr. C. Pop din strada Păcurari 85, a făcut tribuna­­lului local cerere pentru des­chiderea succesiunei defunc­­tei Mar­a maior Vasiliut . Toate gratuităţile, re­ducer­­e şi favorurile sunt suspendate săptămâna a­­ceasta la filmul „Atac în Mediterana “ pe care îl pre­zintă cinema „Scala“. x Dr. M. Segail Medic de spital, reintorcându-se în lo­­calitate consultă zilnic boli de nas, gât şi urechi, In str. Cu­za Vodă 83. Telefon 1767 Astă-seara Orchestra nouă la BRAGADIRU Strajeresti din cerni a il-a a stolului de fete „Mihai Kogâlniceanu“ In după amiaza zilei de 30 Martie, s’a ţinut în sala di festivităţi a liceului de fete „Mihail Kogâlniceanu“ o fru­moasă şezătoare pregătită da centuria clasei a Vill-a subt neobosita conducere a doam­nei diriginta Georgeta Fir,.i­ţes­cu. Serbarea a început cu ce­remonialul străjeresc, în faţa unui numeros pit­ic alcătuit din corpul didact­c al şcolii, părinţi şi eleve. A urmat apoi o interesantă cuvântare a d-rei Marioara Popovici, distinsa directoare a liceului. D-sa, vorbind despre războiul chimic, arată rolul chimiei in sfera măsurilor de protecţie contra gazelor de luptă şi reacţiunea contra exa­­geraţiunilor care se răspân­desc pe seama „Armei Chi­mice“. A urmat apoi un bogat­­ variat program artistic. Corurile frumos armonizate au fost conduse de străjera Eva Paley. La recitări din Topârceanu şi Coşbuc, s’au distins, prin talentul şi vioiciunea lor, ele­vele : Otilia Ghiulea, Sylvia Hună, Viorica Ionescu şi Ro­­dica Gamulea. Străjera Camelia Romanos­­chi a cântat câteva romanţe, dovedind sensibilitate şi căl­dură în glas. Acompaniamen­tul la pian a fost susţinut de eleva Aneta Stivei. Doamna Lateş, activa prop­ietoară de gimnastică a lice­ului, a prezentat frumoase dansuri naţionale şi exerc­ţ­i gimnastice bine puse la punct. „Camaradele", scenetă scrie­să de străjera Otilia Ghiulea, a încheiat partea a treia a programului Au jucat cu mul degajament elevele: Ghiulea, Paley, Ionescu, Şulemschi, Gamulea, Popovici, Musteaţi, Vestale, Go­dznblanc, Aror­o­­vici, G. ü­burg şi Leibovici. La sfârşit, elevele au mul­ţumit d-nei diriginte Geta Fin­­cescu pentru însufleţită munci depusă la pregătirea serbării, oferindu-i un buchet de ga­­roafe albe şi roşii. Şezătoarea s'a terminat cu „Imnul Regal", intonat de în­­treaga asistenţă, AS. Consiliul de higiena al oraşului Consiliul de igienă al Mu­nicipiului Iaşi s-a întrunit în şedinţa extraord­nară sub pre­şedinţia d-lui general Cons­tantin Ionescu primarul ora­şului. Au luat parte d-nii: avocat Mihai Borcea prim­­ajutor de primar, Caton Mili­­teanu ajutor de primar, dr. Gh. Andronovici medicul şef al oraşului, Ilie Matei chimist şef, dr. M. Berbaciu, C. Co­­ţeanu, comisarul guvernului pe lângă Camera de Comerţ, av. N. Gio­t­, şeful Conten­ciosului Primăriei, d-na far­macistă Irotte, arhitect G. Grumîzescu, şeful Serviciului Arhitecturei, etc. Dr. dr. Gh. Andronovic medicul şef, a făcut o dare de seamă asupra situaţiei sa­nitare pe luna Martie crt. Se menţionează că în această lună nu s'a declarat nici un caz nou de febră tifoidă, de asemenea nici de vre-o altă boală. Luînd cuvântul, d. primat C. Ionescu mulţumeşte d-lui Andronovici pentru activita­tea depusă pe tărâmul sani­tar. Lucrul de noapte la pitării Se ia apoi în discuţie ches­tiunea lucrului de noapte la ajutării. După cum­ se ştie î­n urmă cu câtva timp, pa­tronii brutari din localitate­ au cerut Camerei de Muncă de a 8© introduce lucrul da noapte in atelierele lor, fapt care trebuia să intre în apli­­care pe ziua de 1 Aprilie crt. Ia cuvântul d. avocat Mihai Borcea prim-ajutor de pr­mar, care combate introducerea lu­crului de noapte la brutării. S'a mai încercat odată acest sistem şi se ştie că e n*a dat roadele aşteptate. D-sa propune şi se aprobă uimirea unei comisiuni care va cerceta şi studia această chestiune. Comisiunea va fi urmată din: d-nii dr. Gh. Andronovici medicul şef al oraşului, C. Coţianu, comisa­­ul guvernului, George Chiuca consilier al Camerei de Co­­merţ, un reprezentant al Ca­merei de Muncă şi al lucră­­torilor brutali. Dispensare de puericultura La încheerea şedinţei, de primar general C. Ionescu, a pus în discuţie chestiunea mortalităţii infantile. D-sa a adus la cunoştinţa consiliului c£, in dorinţa de a combate mortalitatea infa­ntilă, a În­fiinţat cinci dispensare noui de puericul­ară, înzestrate cu toate cele necesare, iar în­treţinerea va fi pe seama pri­măriei. Problema salubrităţii Mai departe, d. primar Io­­nescu a vorbit despre salu­britatea oraşului şi a anunţat că a întocmit un itineraru al curăţării străzilor. Populaţia oraşului va fi anunţată din timp—ora şi ziua—când strada le va fi curăţată. Consiliul a mai discutat di­verse chestiuni curente, după care şedinţa a luat sfârşit. V. G. CITIŢI „OITNIA“

Next