Opinia, ianuarie 1950 (Anul 42, nr. 999-1022)
1950-01-01 / nr. 999
in Republica mea! De vrei să ştii cepiara mea Şi cum trăim în ea să ştii, Din depărtări, de peste zare, Străine, printre noi să oii: E ziua Ei şi oi sărbătoare ? De oii, tovarăşe, atunci le pom plimba peste câmpii, Prin munţi înalţi, prin păi şi lunci Şi prin uzini. Atunci când oii ? Tu vrei sâ ştii cediara mea ? E un imens lan de aoeri. Eara celor mulţi: in ea Sunt împlinite a tot pieri. In fara»mi nu pei mai vedea Pe muncitori întemniţaţi, Nici orajbă între ei, căci ea ba închegai pe toţi ca fraţi. In fara = mi n’ai să mai auzi Tristeţea domnii de=altâdat. Şi n’ai să vezi boerii cruzi Bătând ţăranul apăsat. Inara»mi copilaşii blânzi Iţi pot cânta din viaţa lor ; Şi nu pot întâlni ochi plânşi Ca în trecut, Vacest popor. Nu auzi cum se răstoarnă Brazdele cu miile Şi cum tot poporuoşi cântă Bucuriile ? Nu vezi ce luminos e farul, Ce drept nici drumul’ tare zidul Cest construeşte azi poporul Şi ce puternic e Partidul ? ' Ascultă freamătul. Ce plin Răsună glasul celor mulţi ! Ce bucurie, iatăoi, cine. Ce cântec de uriaş ! Asculţi ? —, Vrem pace şi nu vrem război ! Vom şti s’o apărăm şi’n plin Lodi-pom duşmanii, căci noi Urmăm azi drumul, lui Stalin 1* Si ceoaş avea sâoţi spun mai mult Când peste tot, în orice joc, In tara mea, oriundesascult, E luptă, muncă, horă, joc) Vrei ca sâ ştii cesi ţara mea Si cum trăim în astă ţară ? E deajuns săsfi spun câ ea E Republică Populară î . VIŞINOVSCHI muncitor A APARUT, ţIBAnumcA umn mm i de ALEXANDRU ZACORDONET prima lucrare românească ce tratează metodic şi desvoltat despre FONETICA şi MORFOLOGIA limbii ruse Editura CARTEA RUSĂ Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi Revoluţia Chineză F , (Unnaore din pag. I-a) o aristrocraţie muncitorească*. Faptul că Partidul Comunist Chinez a fost alcătuit chiar de la început în spiritul organizatoric lenitist, aceasta i-a îngăduit să se afle tot timpul în fruntea revoluţiei chineze. Partidul clasei muncitoare chineze n’are tradiţie social- democrată şi acest lucru explică de ce în mişcarea muncitorească chineză nu sunt tradiţii social-democrate. De când mişcarea muncitorească chineză a început să crească sub conducerea Partidului Comunist, masele largi muncitoreşti din china au încredere numit în acest Partid. El se bucură de un mare prestigiu în ochii clasei muncitoare chineze, iar acest prestigiu este acela al bolşevismului. A existat în China şi o mână de anarhişti care şi au exercitat influenţa asupra unui mare număr de muncitori din Canton. Aceşti anarhişti erau cozile de topor ale clasei burgheze şi erau de fap contrarevoluţionari. Ei întreţineau o stare de profundă decepţie în sânul micului grup cu care erau în legătură. E drept că în desvoltarea sa Partidul nostru nu a avut de la început o structură omogecă.Ar fi incompatibil cu faptele să se susţină acest lucru. Desigur că mişcarea muncitorească chineză nu a suferit de pe urma unei influenţe masive a ideologiei social-democrate sau anarhiste. In China acele ideologii nici nu au avut par ide corespunzătoare care sâ Ie difuzeze în mase. Totuşi dacă nu a existat partide social democrate sau organizaţii amriste, au existat în schimb elemente izolate aparţinând micii burghezii, care au Intrat in Partid aducând idei apropiate de acelea ale social democraţiei sau anarhismului. Trebue subliniat faptul că mulţi dintre aceştia au Înţeles să lupte cu toată sinceritatea în rândurile Partidului şi s‘au călit in focul revoluţiei, părăsind ideile greşite. Ei s‘au dovedit a fi buni tovarăşi. Au mai fost, desigur şi unii care s'au încăpăţânat In vechile lor greşeli şi au crezut că se pot aşeza deacurmezişul procesului revoluţionar. Dar aceştia au dat greş. Creearea Partidului clasei muncitoare chineze, bazat pe principiile lui Lenin şi Stalin evitarea falseor teorii ale social democraţiei, iată are sunt consecinţele cele mai puternice ale Revoluţii din Octombrie asupra revoluţiei chineze. Influenţa acestora a decis Soaia revoluţiei chineze. După cum se ştie viciula revoluţiei populare în china Se datoreşte faptului că aceasta a fost condusă de către Partidul Comunist Chinez având în fruntea sa pe tovarăşul Mao Tse Dun deaseamenea victoria a fost asigurată prin ajutorul dat sub diferite forme de către forţele revoluţionare internaţionale. Numai datorită acestui concurs de forţe poporul chinez a putut să se elibereze de sub jugul imperialismului feudalismului şi capitalismului birocratic. Partidul Comunist Chinez, aplicând ideologia şi principiile tactice ale învăţăturii lui Lenin şi Stalin a dus China la victorie. Sprijinindu se pe Învăţătura marxisteninistă Partidul Comunist Chinez a asigurat rolul conducător al clasei muncitoare. Aplicând aceste principii Mao Tse Dun a stabilit o formulă cuprinzând cele două probleme de seamă ale conducerii proletariatului chinez şi ale frontului unic revoluţionar. Iată formula stabilită revoluţia maselor largi populare conduse de proletariatul ce reprezintă alianţa muncitorilor şi ţăranilor împotriva imperialismului, feudalismului şi capitalismului birocratic. Totodată, Partidul Comunist a susţinut punctul de vedere al revoluţiei armate şi mai ales punctul de vedere al războiului ţăranilor conduşi de clasa muncitoare. Ridicarea poporului pentru a nimici pe opresori prin lupta armată — aceasta constite o veche tradiţie revoluţionară în China. Poziţiile inamice au fost nimite una câte una şi aceasta datorită adoptării unei noi tactici de luptă. Este incontestabil că războiul nostru de eliberare, este un război de tip nou, tipul bolşevic al războiului revoluţionar. Revolţia noastră democrată a putut să ia un asemenea avânt numai datorită luptelor dârze ale bolşevicilor chiezi în funte cu Mao Tse-Dun. Numai aşa s’au putut dobândi succese noi şi s’a putut deschide, printr’o nouă democraţie, calea spre socialism. „Fără un partid revoluţionar organizat după teoria revoluţionară şi bazat pe ştiinţa lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin, nu va fi posibil de a conduce clasa muncitore şi masele largi populare pentr a înfrânge imperialismul şi pe lacheii săi“, declară Mao-Tse- Dun. Revoluţia din Octombrie stă la orignele Partidului Comunist Chinez. Considerând cazul Chinei, Revouţia din octombrie ne apare aşa cum ne-a înfăţişat o Stalin în articolul său scris cu prilejul celei de a 10 a aniversari a acesteia: „Re*oluţia din Octombrie nu este o revoluţie numai din cadrul naţional*. Ea este, înainte de toate, o revoluţie cu caracter internţiona, mondial, căci ea înseamnă o cotitură radicală în istoria universală a omenirii, cotitura de la lumea veche, capitalistă, la lumea nouă, socialistă... Tocmai de aceea, victoria Revoluţiei din Octombrie înseamnă o cotitură rădică în istoria omenirii, o cotitură radicală , soarta istorică a capitalismului mondial, o cotitură radicală în mişcarea de eliberare a proletariatului mondial, o cotitură radicală în mijloacele de luptă şi formele de organizare, în rilul de trai , tradiţii, în cultea şi ideologia maselor exploatate din toată lumea” *) Privită din China, Revoluţia din Octombrie mai dovedeşte, deaemenea, ceea ce Stalin a arătat în acelaş articol: „Revoluţia din Octombrie a d. su s o epocă nouă, epoca revoluţiilor coloniene care simt * I. V. Stalin, Problemele leninHiiiului), ed. P.fvl.R, ediţia II 1946, f.pg. £S9»250, săvârşite în cărle subjug de ale lumii în alianţă cu proletariatul, sub conducerea proletariatului. Sub conducerea proletariatului, poporul chinez a pornit pe drumul răsturnării jugului imperialist aşa cum îl îndeamnă Revoluţia din Octombrie. După ce a trecut pe multe cărări intortochiate şi a purtat mult războaie grele, poporul chinez a câştigat victoria. Aceasta este victoria bolşevismului. Bolşevismul a învins fiindcă este o ştiinţă adevărată. El a învins în Rusia, în ţările din răsăriul Europei, în China — şi va merge din victorie în victorie fiindcă nici o forţă reacţionară nu poate rezista adevăruui revoluţionar. *■*"......—»■■■ ■ 1 1 —---------|--------------------------------------~ ...— cARŢINOUI A. S. Macarenco - Poemul Pedagogic (Editura de Stat) Cartea genială a lui A. S. Macarenco îşi evătuiază acţiunea în primii ani ai marei revoluţii din Octombrie. La cererea şefului Comisariatului regional a învăţământului, Macarenco îşi ia sarcina de a ajuta la soluţionarea problemei vagabondajului, educând indin micii vagabonzi oameni noi, oameni sovietici. Aşa ia naştere colonia de muncă Gorki, atelier în care geniul pedagogic a lui Macarenco va făuri caractere noi, oameni sovietici. Prin reuşita muncii lui, el dă o lovitură de moarte teoriilor burgheze pseudo ştiinţifice ale „criminalităţiinăscute“, ale „eredităţii negative“. In munca sa, ajutat de concepţia marxist-leninistă asupra lumii, Macarenco izbuteşte să-şi făurească o teorie pedagogicăce corespunde idealurilor şi necesităţilor societăţii sovietice. Un ajutor nepreţuit primeşte Macarenco din partea marelui scriitor Maxim Gorki, al cărui nume 11 poartă colonia. Scrisorile sale sunt citite cu patimă în colonie, sosirea lor reprezintă o adevărată sărbătoare. Ele au o însemnată influenţă educativă asupra coloniştilor care iau drept pildă viaţa plină de greutăţi dar şi de izbânzi aici Gorki. Teoria pedagogică a lui Macarenco se formează odată cu practica. Din micii vagabonzi de odinioară, sortiţi în societatea burgheză să îngroaşe pătura „delicvenţilor incorigibili“, au ieşit ofiţeri, medici eroi, ai muncii socialiste. Colonia „Maxim Gorki” devine un colectiv strâns unit cu tradiţii şi idealuri proprii. Ea acţionează ca un colectiv în orice împrejurare. Roadele acestei forme de viaţă se văd în chip clar atunci când colonia Gorki primeşte sarcina să cucerească colonia „Curin’“ o altă instituţie pentru educarea copiilor vagabonzi care devenise din lipsă de pricepere a educatorilor o adevărată primejdie socială. Colectivul gorkiştilor sub conducerea lui Macarenco izbuteşte să transforme „Curiajul“ într’o colonie înfloritoare în care munca productivă (la câmp şi în ateliere) se împleteşte cu o învăţătură temeinică. Procesul de transformare a acestor copii „oropsiţi de soartă“ în constructori ai socialismului, este descrisă cu miestria unui scriitor de mare formă. Rareori se găseşte în literatura mondială o asemenea îmbinare a unei forme captivante, de la prima şi până la ultima pagină, cu un conţinut adevărat ştiinţific, interesant pentru un cerc de cetitori nelimitat de vast. El ne dă o imagină minunată a ceea ce înseamnă pedagogia sovietică, frământată odată cu desvoltarea societății sovietice, o pedagogie a muncii în slujba construirii socialismului. Şedinţa cenaclului literar Zilele acestea, la sediul Filialei din Iaşi a U.S.D.R., a avut loc prima şedinţă a Cenaclului literar local, după constituirea noului Birou de conducere şi tranşarea noilor directive de muncă. Şedinţa a corespuns planului, dar popularizarea ei a fost foarte slabă, numărul celor prezenţi fiind mult mai mic decât înainte. După comunicarea făcută de d-l prof. univ. Al. Dima, în numele Biroului, asupra felului în care se vor desfăşura şednţele viitoare , ele vor fi bilunare şi vor avea realmente un caracter normativ, criticii având misiunea de a da norma scriitorilor începători,— s’a trecut la prima parte a şedinţei: citirea şi criticarea materialului original. Primul a citit versuri muncitorul laborant Bouvre. Poeziile citite, „Scriitori* şi „Radio", au pus serioase probleme, care au fost pe larg discutate de Iov, Vişinovski şi N. I. Popa. S’a făcut astfel observaţia justă că poetul dă dovadă de însuşirea unei tehnici avansate. In acelaş timp însă poeziile au vădit o lipsă acută de ancorare în realitate şi întrebuinţarea unor cuvinte lipsite de sens, sau cu alt sens decât cel real. Criticile, făcute just şi cu adevărat tovărăşeşte, vor fi un sprijin serios în munca de viitor a poetului. In continuare, elevul Pintilie a citit poeziile sale „Spre izbândă“ şi „Cântec câtorea“. Au luat cuvântul tov. N. I. Popa, Fişman, Al. Dima, etc., cu toţii arătând că poetul va trebui să-şi însuşească temeinic estetica marxist-leninistei, întrucât mai dovedeşte a se menţine încă sub influenţa formalismului burghez. Spre a creea poezii viabile, poetul va trebui în primul rând să evite abractizarea realităţii, utilizând din plin clişee din viaţă. A urmat apoi cea de a doua parte a şedinţei, care a constat în criticarea unei poezii a tov. Mihai Beniuc. Astfel tov. Al. Dima a criticat poezia „Cântec“ din placheta „ Omagiu lui Stain", arătând că poezia aglomerează prea multe teme, care sunt însă bine legate între ele, şi că din punct de vedere stilistic din lectura acestei poezii se trage învăţătura că folosirea numai a elementelor populare poate duce uneori la un caracter de banalitate. Tov. M. Beniuc i-a revenit insă meritul că prin mijloace simple şi populare a reuşit să redea dinamic adânca iubire a oamenilor muncii din ţara noastră faţă de tovarăşul Stalin. Colisira fizică şi sportul la Iaşi în cel de al doilea an de existenţă a Republicii Populare Române In cel de-al doilea an de existenţă a Republicii Populare Române, cultura fizică şi sportul au luat o desvoltare uriaşă. Sub conducerea şi îndrumarea Partidului, cultura fizică şi sportul a angrenat zeci şi sute de mii de tineri de la oraşe şi sate. Hotărârea Biroului Politic al C. C. al P.M.R. în privinţa stimulării şi desvoltării continue a culturii fizice şi a sportului a însemnat un preţios ajutor, un adevărat îndreptar pentru cultura fizică şi sportul din Republica noastră. De la data apariţiei importantului document de Partid cultura fizică şi sportul a intrat pe adevăratul făgaş. Prin înfiinţarea Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, cultura fizică şi sportul a devenit o problemă de Stat, ele bucurându se de sprijinul total al Partidului şi Guvernului.„ în oraşul şi judeţul Iaşi, cultura fizică şi sportul a cunoscut o amploare deosebită. Marile competiţii de massă au trezit la viaţă sportivă mii şi mii de tineri muncitori, ţărani, elevi, studenţi şi militari. Cupa Tineretului Muncitor, crossurile populare, competiţiile de massă organizate în cinstea diferitelor evenimente importante,campionatul popular de şah, campionatul popular de nataţie, toate au adus un real reviriment în mişcarea sportivă ieşeană, care a crescut astfel în mod simţitor. Atletismul Atletismul, care în trecut făcea parte din sporturile aşa zise „minore", fiind practicat doar de câţiva tineri pasionaţi, veşnic cu aceiaşi spectatori şi cu aceiaşi atleţi, a luat un mare avânt în primul, dar mai ales în cel de al doilea an de existenţă a Republicii Populare Române. Sport natural, bazat pe pornirile fireşti ale omului şi deci mai uşor accesibil marilor masse, atletismul a devenit unul din sporturile de bază, fiind răspândit cu un deosebit succes. Succesul a fost nu numai cantitativ, ci şi din punct de vedere al calităţii. Radu Silvia a devenit campioană naţională C.T.M., iar numeroşi atleţi ieşeni au ajuns până în finalele C.T.M. Trei atleţi ieşeni: Vâlvoiu, Gheorghiu şi Lungu au trecut hotarul celor 6 metri, la săritura în lungime. Ţara ca muncitoare Năstuţa Maria a fost o revelaţie la proba de 800 m. plat. Nataţia Şi în domeniul nataţiei s’au făcut progrese remarcabile. Campionatul Popular a adunat la start numeroşi tineri din oraşul nostru, iar la finalele de la Lugoj au participat, printre alţii, doi muncitori, tipograful Gherasim Gh.V. şi ţesătoarea Gavriş Valentin. Volei Voleibalul este astăzi finul din sporturile cele mai populare la Iaşi. De unde în 1947 nu existau decât 5 echipe, astăzi Iaşul număra peste 60 de formaţii C.S.IL — care a participat la Campionatul Naţional — şia clasat pe locul IV în seria secundă. Hand-bal! Şi handbalul a luat un avânt deosebit, mai ales în urma concursurilor Cupei Tineretului Muncitor, astăzi existând la Iaşi peste 30 cm, echipe. Celelalte sporturi La box, tenis, tenis de masă şi popice s-au înregistrat deasemeni progrese. Au apărut elemente noui, muncitoreşti. Cadrele au fost întinerite.Finalele „Cupei 7 Noembrie“, la tenis de masă, cupa R. P. R. la box şi campionatul districtual (cu participarea tinerilor muncitori) de tenis au însemnat tot atâtea succese. La Campionatul Popular de şah din acest an participă 5660 de tineri (în ediţia trecută a Campionatului nu au participat decât 2600 de tineri, iar înainte de această dată, „gimnastica minţii“ nu era practicată decât de un număr foarte restrâns de tineri. Insigna de Polisportiv s-a soldat cu un succes categoric la Iaşi. Peste 2000 de tineri au trecut standardurile la broaa iar aproape 500, la aur. Şi elementul femenin a fost angrenat în mişcarea sportivă. La competiţiile de handbal, volei, tenis, tenia de masă, tir, şah, etc. fetele au luat parte în număr mare. Construcţii In cel de al doilea an de existenţă a Republicii Populare Române s-au realizat numeroase construcţii: Poligonul modern de tir, ce e peste 30 de terenuri de volei, sala de CCFS (fostă Sport și Muzică), cabana de (continuare în pag. 3-a).