Patria, iunie 1920 (Anul 2, nr. 116-139)

1920-06-30 / nr. 139

Fadto» ! Desbaterile Parlamentului — De la corespondentul nostru permenent -Majorităţile validează toate alegerile ilegale — Opoziţia vrea să lu­creze, dar guvernamentalii refuză — Noul scandaluri provocata de majoritate — Camera Şedinţa de Sâmbătă, după amiază Şedinţa se deschide la ora 4 p. m. sub prezidenţia păr. Lucaciu. Dl ŞTEFANOFF luând cuvântul la contestaţia sa, respinge acuzaţia dlui Argetoianu, dovedind că d-sa posedă, împreună cu fratele său, numai 444 de hectare de pământ iar nu 4 mii după cum afirmase­ în şedinţa precedentă, mi­nistrul de externe. Respinge toate acuza­­ţiiile de nepatriotizm, arătând teroarea săvârşită de guvern în judeţul Caliacra, unde toate comunele nesigure guver­nului au fost declarate contaminate de holeră. Pentru susţinerea afirmaţiilor sale, invoacă mărturia dlui Papacostea alesul guvernului! Dl ABDULAH HARAEDAN, de­putat guvernamental de Caliacra, con­testă ingerinţele, voind să dovedească cu dosarele siguranţei că socialiştii din Cadrilater sunt vrăşmaşii ţărei. Dl GRIGORESCU, guvernam­en-­­tal, apelează la sentimentele româneşti ale Camerei, cerând să se admită con­testarea alegerei dlui­ Stoianof pe mo­tiv că este bulgar. Se naşte un tumul extraordinar. Dl Otete Mişanu voind să vorbească este împiedicat de dl Cristescu. Tribuna este înconjurată de majoritate şi de socia­lişti, cari se încadră într’o adevărată luptă piept la piept. Intervenind opoziţia se restabileşte liniştea şi cu anevoe majoritatea de­pune o contestaţie scrisă pe motivul că Stoianof este bulgar. Dl N. IORGA, cere primului-mi­­nistru să se pronunţe dacă originea străină poate fi un motiv de invalidare. Dl AVERESCU spune că în chestia naţionalităţilor repetă spusele de la Ti­mişoara, adecă, socoteşte ca bun român pe oricine trăieşte în cuprinsul Româ­niei întregite, cu condiţia ca să dove­dească simţeminte româneşti. Pusă la vot, contestaţia întruneşte 149 de vo­turi pentru şi 108 contra şi,­ neîntru­­nind două treimi, invalidarea cade, nu­­mindu-se o comisie care să hotărască. Dl FLORIAN CRISTESCU dove­deşte bătăile săvârşite în judeţul Tele­orman, dar majoritatea nu ţine seamă şi validează strigând către opoziţie: Bine v’a făcut dacă v’a bătut. La această provocare dl N. Iorga cere ca cine a spus aceste cuvinte să aibă curajul să se ridice, însă nimeni nu îl are. Opoziţia răspunde acestei tă­ceri cu apostrofa : Ruşine ! Se validează apoi alegerile din Hu­nedoara, Maramureş, Ilfov, Rădăuţi, îm­potriva dovezilor de ingerinţe şi ilega­lităţi, ca arestarea de către jandarmi a candidatului opozant Bodnărescu. D-nii AUREL DOBRESCU şi VOICU NIŢESCU, vorbesc contra a­­buzurilor din judeţul Trei-Scaune, ară­tând cum s-a respins ilegal candidatura vajnicului luptător naţionalist Ghiţă Pop. Camera admite ca o comisie de anchetă să cerceteze aceasta. Dnii IULIU NANIU şi MOLDO­­VANU vorbesc contra alegerii dlui Boca la Solnoc Dobâca, dar majoritatea o validează. Deasemenea se validează alegerea de la Dej. Opoziţia protestează în timp ce majoritatea flutură ziarul îndreptarea în care este caricatura dlui Cicio Pop. Se naşte un nou scandal şi în mij­locul protestărilor se aude glasul dlui CICIO POP care spune: In casa mea s’a hotărît unirea Ardealului! Cum cute­zaţi asemenea infamii ? Să ştie ţara cine sunt agitatorii. V’aţi demascat. Restabilindu­-se cu greu liniştea, preşedintele consultă Camera asupra şedinţei viitoare. Opoziţia cere şedinţă de noapte şi să se lucreze şi sărbătoarea. Dar ma­joritatea averescană se opune. Şedinţa următoare va avea loc Luni. Senatul Şedinţa de Sâmbătă noaptea. Şedinţa se deschide la orele 7 p. m. sub prezidenţia dlui Coandă. Preşedintele anunţă discuţia la me­sagiu, cerând urgenţa.­­Dl PAUL BUJOR critică sistemul de pregătire şi tipărire a mesajului, ca apoi să fie discutat, cerând respectarea timpului regulamentar discuţiei. Dl GRECEANU, ministru de lu­crări publice, cere accelerarea discuţiei, seziunea fiind de scurtă durată. Dl G. BOGDAN-DUICA cere ca începerea discuţiei să fie Luni, ceea ce Senatul admite. Şedinţa se ridică la orele opt. Informaţiuni Dl Theodor Mihályi a fost nu­mit preşedinte al Consiliului Diri­gent în locul dlui I. Suciu. Invalizii de răsboi s’au prezentat Sâmbătă de dimineaţă la Cameră înmâ­nând parlamentarilor un memoriu în care îşi arătau doleanţele şi revendicările. Fostul ministru de finanţe în guver­nul Văitoianu, dl Ion Angelescu, a fost numit subsecretar de stat la finanţe. * Dl Titulescu, ministrul de finanţe, plecând în concediu a lăsat un program financiar după care se va lucra în lipsa sa. Pentru obţinerea restaurantului gărei Cluj şi-a prezentat oferta la Direcţia C. F. R. şi dl Ştefan Suciu, un cunoscut şi harnic român Ar fi de dorit ca autorităţile să spri­jine munca şi iniţiativa românească, mai ales pe terenu­l economic. * Dl prof. I. Lupaş ne autorizează, să dăm cea mai categorică desminţire ştirei publicate de ziarul "România", cu încă d-sa ar fi solicitat şi ar fi şi primit un post de secretar general. * Am primit la redacţie „Anuarul şcoalii civile de fete din Arad“ şi „Anuarul liceu­lui Regele Ferdinand“ din Turda, pe anul şcolar 1919—20. Distrugerea tunurilor fortificaţiunilor din Dardanele s’a început săptămâna tre­cută. Primele au fost cele 80 de tunuri din forturile de pe malul asiatic, de la Keph­a până la îmbucătura de vest­ a strâmturilor, c**)-­ au fost distruse la 19 iunie. Opera­ţiunea aceasta a fost râvârştâ de trupe engleze şi indiene. (3S) Comunicatul de răsboiu polon arată activitatea intensă a trupelor de-a lungul râurilor Anta și Berezina cu pierderi grele din partea dușmanului. La sud de Pripei inamicul a fost silit să suspende atacurile. Polonii au respins atacuri în regiunea Zwiath și Tiraspol. * In noul cabinet polon, format de Grabisky, prinţul Eustache Sapicha, amba­sador polon la Londra, va întrupa ministru de externe.* La Conferinţele de la Spaa şi Bru­xelles România va fi reprezentată prin dl Titulescu, care se va strădui să ob­ţină de la aliaţi trecerea asupra Germa­niei a datoriei noastre de răsboi. * Comisia parlamentară de anchetă şi-a depus luni raportul, care conţine conclu­­ziile următoare: Au fost loviri, dar nu s-a tras focuri de armă; se vor institui imediat consiliile muncitoreşti conform de­ciziei consiliului de miniştri; oprirea lucră­torilor de a manifesta politic în interiorul fabricei; mutarea disciplinară a funcţiona­rului Roman Constantinescu. * Titulescu va pleca la Spaa pentru a obţine de la aliaţi ca datoria românească să fie trecută în contul Germaniei. * Ziarele din Bucureşti anunţă că fa­milia regală va vizita Banatul la sfârşitul lunei August. Cursul schimbului: Londra 47 74, — Newyork 12­3, — Belgia 104­ 75, — Italia 74-25, — Punga 29, — România 28 75, — Elveţia 21850. Guvernul olandez a oprit virajul avioanelor asupra reşedinţei exkaiserului Wilhelm şi împrejurimi pentru onoari apa­rate militare aeriana, afară de cele olandeze. Ultima oră Serviciul telegrafic al „Patriei“ — Luptele între Turci și Englezi Constantinopol. — Trupele en­gleze din garnizoana Ismid au re­spins victorios atacurile violente ale trupelor lui Kemal-Paşa la răsărit de Bagtchjik, capturând 600 prizo­nieri. Flota engleză a bombardat violent liniile turce. Anglia primeşte mandat asupra Mesopotamiei Horsea. — Camera comunelor din Londra a luat următoarele rezolu­­ţiuni: Mesopotamia va constitui un stat arab separat, având Anglia ca putere mandatară. Percy Col va fi reprezen­tantul şef al Angliei în Mesopotamia. Resursele petrolifere rămân proprietatea statului arab. Declaraţiile lui Lloyd George Londra. — Lloyd George răs­punzând interpelărilor parlamentare a declarat, că Germania va fi invi­tată să devină membra Ligei Naţiu­nilor, când va fi dovedit dorinţa se­rioasă a îndeplini obligaţiunile tra­tatului de pace. A mai declarat, că negocierile cu Krassin sunt în curs. Conflict greco-bulgar Lyon. — Bulgaria mobilizează îm­potriva Greciei, aglom­erând trupe la graniţa greacă. In vederea apropiatelor operaţiuni, Grecia a luat toate măsurile dictate de situaţie. Politica noului guvern german Paris. — Ministerul german este definitiv constituit sub prezidenţia lui Fe­­renbach. Trebuie observat că Simons, mi­nistrul da e­sterne, în calitate de ataşat german la delegaţiunea păcii a demisionat pentru a nu semna tratatul din Versailles. Generalul Groener, ministrul comunicaţiilor s’a distins ca administrator în cursul răs­­boinlui. Gessler, ministru apărărei a căutat totdeauna să înlăture obuzele idilitare din tratatul de pace. îndată ce s’a constituit noul guvern, arată precis tendinţa sa. Se declară incapabil să evacueze zona neutră din bazinul Ruhr în timpul fixat. A cerut armată de 200 mii oameni afară de garda siguranţei şi poliţie Aliaţii deci, trebuie să fie energici. Slăbiciunea lor ar avea consecinţe grave. Adevăraţii democraţi ger­mani ceri el însuşi ca antanta să nu a­­corde amânări suplimentare şi nici plus de armată. Bulgaria mobilizează contra Greciei Sofia. — In Bulgaria s’a început mobilizarea deghizată împotriva Greciei. Trupele bulgare dela frontiera română şi sârbă au fost retrase şi trimise la frontiera greacă Populaţia bulgară e foarte agitată faţă de mişcar­e trupelor bulgare. Gu­vernul grec a luat măsurile necesare la frontieră. Negocierile comerciale cu Rusia Londra. — Eri a avut loc o întrunire plenară a reprezentanţilor economici aliaţi şi ruşi la ministerul de comerţ. Japonia a fost reprezentată. Anglia, Franţa, Italia, Japonia şi Belgia formau contingentul a­­liat. Delegaţi din partea Rusiei erau Kras­sin, Noghin şi Diskorosowsky. Duminecă se vor aranja numeroase detalii te­hnice preparând reluarea comerţului şi executa­rea contractelor comerciale încheiate acum­ Nu există temere ca negocierile să se în­trerupă. Muntenegrenii cer autonomie Zürich. — .Basler Nachrichten, ocu­­pându-se de chestia Muntenegrului declari că muntenegrenii nu cer despărţirea de iugoslavi, dar abrogă autonomie Observaţiile Turciei la condiţiunile de pace Lyon. — Damad Ferrad-Paşa pre­zintă observaiţiunile asupra condiţiilor de pace. Turcii socotesc ca Inacceptabilă ce­darea Traciei şi Smirnei. Primesc contro­lul interaliat în Dardanele cu condiţiunea să facă parte şi Turcia din comisiune. Pro­testează contra clauzelor financare. Notele lui Millerand către Germania Berlin. — Guvernul german a primit trei note din partea lui Millerand: una pentru reducerea armatei, a doua pentru efectuarea dezarmărei Germaniei şi a treia privitoare la aviaţie. Pagubele cu răscoa­lele din districtul Ruhr au fost stabilite oficial la 90 milioane mărci, fără pagubele statului şi comunităţilor. N»JSÎÎJ ««sanrsit äs Ä. WmiPmso, tttästfr Rlitot Tlţugraft* N«|loa«ll €&*< ăsessassa mtmtttsmmtimimMmtmim * generala petroliferă ■ Societate Anonimă pentru Industria şi Comer­ţul Petrolului — Capital 60.000.000 Lei Având în vedere importanţa din ce în ce crescândă, a petrolului şi derivatelor sale, atât în ţară cât mai ales în străinătate, şi pentru a intensifica exploatarea şi producţiunea unor cunoscute sonde şi terenuri petrolifere, s’a întemeiat „Generala Peroliferă“ Societate Anonimă pe Acţiuni pentru Industria şi Comerţul Petrolului, constituită prin actul autentificat de Trib. Ilfov, Secţia Notariat, la No. 12.695 din 24 Mai 1920 şi autorizată pentru funcţionare de către Tribunalul Ilfov, Secţia Comerciala, prin hotărârea sa din 16 iunie , c„ învestită cu formula executorie. Fondul Societăţi, asigură de la început r­­entabilitatea capita­­lului învestit. El este format din: 1. 5 sonde şi 10 puţuri în plină producţiune la Buştenari, Bordeni şi Băicoi şi 3 sonde în lucru la Fierbători-Cotoi, forate până la 600 metri adâncime și gata a fi răzbite în câteva săptămâni. Ii) 1886 pogoane terenuri petrolifere din cari 683 pog. în plină proprietate sol și subsol cu rentabilitatea asigurată chiar și numai din produsele solului. Restul sunt concesionate şi situate­ circa 600 pagoane chiar între sonde, iar restul împrejurul sondelor, ambele categorii aflătoare în cele mai renumite regiuni producătoare de petrol, ca: Băicoi, Runcu, Ţintea, Chiciurea, Baia Moreni, Buştenari, Bordehi, Apostolache, Recea, Vulcăneşti, Copăceni, Păcureţi, Scăeni, etc. ill.) Redevenţele produse de terenurile şi sondele azi produc­tive de la Băicoi şi Moreni, cum şi cele viitoare din terenurile con­cesionate în centrele petrolifere cele mai bogate. Pe aceste terenuri deţinute de cele mai importante societăţi petrolifere din ţară, pe lângă sondele astăzi in producţiune şi în foraj se vor mai instala un mare număr de sonde noi. Capitalul societăţii a fost fixat la 60.000.000 lei, împărţit în 120.000 acţiuni a 500 lei nominal şi a fost acoperit în întregime de fondatori prin aporturi în natură şi în numerar după cum rezultă din actul constitutiv. Spre a se interesa şi cercurile largi ale publicului românesc la această întreprindere, fondatorii oferă subscripţiunii publice 50 000 acţiuni în valoare de 25.000.000 Lei. Subscripţiile încep în ziua de Luni 21 Iunie a. c. închizându-se la 30 Iunie a. c. şi se primesc la Banca Generală a Ţârii Româ­neşti, Strada Lipscani No. 10, cum şi la toate sucursalele ei din: Ploeşti, Brăila, Craiova, Constanţa, Galaţi, T.­Măgurele, Giurgiu şi Braşov, precum şi în Cluj la Banca Vatra, în Timişoara la Banca Timişoara, în Chişinău la Banca Basarabiei. Consiliul de Administraţie îşi rezervă dreptul de a închide sub­scripţia înainte de termen şi de a face repartiţia acţiunilor subscrise. Pentru fiecare acţiune subscriitorii vor depune suma de 530 Lei, adică 500 Lei pentru valoarea integrală a acţiunei complect achitată şi 30 Lei pentru spesele de emisiune şi timbru. Primul Consiliu de administraţie ales pe 4 ani conform statutelor este format astfel: Domnii: Em. Antonescu, profesor Universitar; Victor Antonescu, fost Ministru; General E. Balif, Administratorul Domeniilor Coroanei; Dr. G. D. Creangă, Administratorul-Delegat al Băncii Generale a Ţării Româneşti; Jacques M. Elias; Inginer G. Gane; Inginer D. Ghica; Inginer Profesor Dr. V.­­seu; B. E. Lyckîardopoulos, mare industriaş; Sp. E. Lyckîardopoulos, mare industriaş; Filip Lustgarten mare industriaş; C. R. Manolescu-Rămniceanu, Prim-Preşedinte onorific al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; Preşedintele Consiliului de Ad­ministraţie al Băncii Generale a Ţârii Româneşti; Ion M. Mitilineu, fost ministru; Inginer C. Reschovsky, mare industriaș; Principele Barbu Stirbey; Iar Censori Domnii: Inginer C. Chiru; Petre A. Mincu; Const. Orănescu, George C. Stoicescu, Petre Ștefănescu. 731- 2-2 .wwnwtAV! J PATK­A" Gigi Brrnfo stafja» Mut» A. 80 [unie­­»«.

Next