Patria, iulie 1920 (Anul 2, nr. 141-164)

1920-07-22 / nr. 156

fagios Desbaterile Parlamentului — Solidarea opoziţiei naţionale cu fruntaşii basarabeni — Teroarea preşedintelui — Protestul opoziţiei—Retractarea primului ministru — Continuarea discuţiei la mesaj — Camera Şedinţa de la 19 iulie. „ Şedinţa se deschide la orele 415 sub prezidenţia dlui D. Zamfirescu. Pe banca ministerială sunt prezenţi dnii P. Negulescu, D. Greceanu, Mocsonyi şi Goga. Dl I. R­ADUC­AN­U voieşte să ci­tească o moţiune în numele opoziţiei na­ţionale, în favoarea fruntaşilor­ basarabeni. (Se naşte un­ mic incident, deoarece preşe­dintele nu vrea să dea cuvântul) Dl Raducanu spune: Voiam să citesc moţiunea pentru a se risipi atmosfera din Cameră şi a face un apel la concordie. Camera cere să i­ se dea voie şi dl Raducanu citeşte moţiunea prin care se exprimă în numele opoziţiei naţionale dra­gostea şi recunoştinţa faţă de fraţii basa­­rabeni (npl.). In al doilea rând dl Raducanu spune : Protestez împotriva dlui preşedinte care ar­ da câte ori opoziţia vrea să vorbească, îi ia cuvântul şi o chiamă la ordine. Aceste chemări la ordine sunt ilegale şi împotriva regulamentului. (Aplau­za prelungite pe băncile r minoriteţei). Dl D. Z­AMFIRESCU: Die deputat, vă chem la ordine ! (In momentul acesta, întreaga opo­ziţie naţională, protestează împotriva pre­şedintelui, care chemând din nou la ordine pe câţiva deputaţi din minoritate, strigă: „ Asta-i o ruşine !“ Opoziţia naţională părăseşte incinta, născân­d- se un mare tumult Deputaţii cari părăsi şi incinta strigă preşedintelui: Ru­şine ! Ruşine! E ce mai pomenit ce faci ? Socialiştii rămân în bancă. Dl C. XENI interpelează pe ministrul de justiţie asupra declaraţiilor l­ui Schiria, membru la Curtea de apel în chestia aso­ciaţiei funcţionari­lor. Dl M. CANTACUZINO, ministru de justiţie: Deze e o instituţie la care ţara are încredere şi care are un simţ de dem­nitate profesională, aceia este justiţia şi în privinţa aceasta guvernul e de acord. SA întâmplat un incident, care pune in lu­mină urâtă pe un înalt magistrat. A fost o convorbire strict particulară, care a fost tendenţios redată în ziare, fără consimţă­mântul magistratului. Ca ministru am datorie de a apăra demnitatea justiţiei şi a magistraturei. Dl PAPACOSTEA aduce la cuno­ştinţa Camerei că noptea trecută s’a eva­cuat cu armata localul sindicatului func-5 şi Măgură­­tenurilor dela poştă, făcându-se acest lucru tocmai în iminentul când era să se apla­neze greva. Fac răspunzător, spune d-sa, pe dl ministru de comunicaţii, de cele în­tâmplate După ce vorbeşte dl Zelea Codreanu, şedinţa se suspendă. La redeschiderea şedinţei dl N. IORG­A citeşte în numele întregei opoziţii naţionale declaraţia că: In urma atitudine! cu totul inadmi­sibilă pe care o aveţi fa­ţă de minoritate, tratând cu chemări la ordine orice mani­festare a ei, care vi­ se pare că strnga „li­niştea adun­ă’ei" fără a constata aceasta. Faţă cu chemarea la ordine a cole­gului nostru dl I. Răducanu, cu care ne solidarizăm, declar că nu vom participa la şedinţe până ce nu ni se va da satisfacţie complectă. * Dl general AVERESCU, primmini­­stru: Veţi conveni că incidente de natura acelor cari s’au petrecut în Cameră sunt dăunătoare nu numai prestigiului Camerei ci şi intereselor ţărei. Fără a intra în amănunte şi a căuta vre-o vină cuiva, cred că atât majoritatea cât şi minoritatea să evite aceste incidente. Fac un apel călduros, pentru a pune cu toţii cât mai multă bunăvoinţă pentru a aplana aceste incidente. Eu fac primul pas şi declar că regret din suflet cela întâmplate. Dl PREŞEDINTE. — Pentru apla­narea incidentului declar că retrag­e horcirea la ordine a dlui deputat Răducanu. (Apl) Dl N. IORGA. — In numele opoziţei, declară că dacă s’au rostit acele cuvinte, şi dacă au fost auzite, le consider ca şi cum n ar fi fost rostite." Senatul Şedinţa dela 19 Iulie Şedinţa se deschide la orele 9 sub prezidenţia dlui Coandă. ­ Congresul funcţionarilor publici ! r7 Guvernul încearcă să-l zădărnicească — Hotărârile luate In ziua de 20 şi 21 urma să se ţie în sala eforiei din Bucureşti marele con­gres al tuturor funcţionarilor publici. Guvernul temându- se că în hotărârile ce se vor lua va fi biciuit pentru politica oara o face,­a ocupat militareşte sala. Congresul însă s’a ţinut în sala „Lo­comotiva“, unde numeroşii oratori, din toate provinciile, au arătat doleanţele funcţiona­rilor, protestând în contra politicei intrige a guvernului, care nu se interesează de loc de soarta lor. La sfârşitul congresului, preşedintele, dl Schina a dat citire următoarei Moţiuni : şi a­m pusi­ţiunea legală de a consacra interesului şi binelui public întreaga lor activitate. 10. Roagă guvernul, să revizuiască de urgunţi întreaga sa atitudine faţă de funcţionarii publici şi organizaţiunile cor­porative ce şi-au dat, care de altfel urmă­resc exclusiv numai binele Statului şi al neamului, pentru a nu-i pune în situaţîu­­nea luărei unor hotârîri dăunătoare bunului mers al serviciilor publice. Dă depline puteri Uniunei Generale a sindicatelor profe­sional-naţionale ale sa­lariaţilor de Stat, judeţ şi comună, So3. Funcţionarilor publici şi Sindicatului Ge­neral al C. F. R. să ia toate măsurile ne­cesare pentru aducerea la îndeplinire a tu­turor hotărârilor luate în Congres, ordin scris cât şi verbal prin şefii de ser­viciu pe funcţionarii din Capitală, de a nu participa la congres. Desaprobă măsura executată prin Po Stockholm. — Dansatori ruşi dela tea­trul „Marinsky“ din Petrograd sosiţi de jiuia Capitalei, prin care s’a răpit congre- „Marinsky“ am retrograa sgsm­un­sului putinţa de a ţine şedinţele în sala j curând la Stockholm povestesc lucruri gro- Eforici angajată anume în acest scop, obli-1zare despre lipsa şi scumpetea ce domneşte gând numărul considerabil al funcţionari-j în f°sta capitală a Rusiei* ou se vinde lor veniţi din toate porţile ţărei şi din Ca-)»zi 1» ^40 ruble, — pn g pitală să se întrunească într’un local re- de unt dil 3000 ruble, — încălţâminte pen­tru femei 40000 ruble perechea. Trăsuri şi căreţe nu mai circulă de mult în oraş, căci pitală strâns şi foarte depărtat de centrul Capi­talei pus la dispoziţiunea congresului prin bunăvoinţă Soc. .Locomotiva“ a meca­nicilor C. F. R. presă de a susţine legitimele revendicări de summit in congres general in anexa ae io plîb­ici spre a ieşi de sub arbitrariul şi 5. ^ June 1920, având în vedere discu-­ftbl32 lUi administrativ şi a fi puşi în situa­ţiunile urmate şi dezideratele exprimate, Hotărăsc: 1. Aprobă statutul unic al funcţiona­rilor impus de art. 1­31 al. 5 din Consti­tuţie ,şi elaborat în spirit democratic şi pe principiul descentralizator. 2. Cere gu­vernului şi parlamentului recunoaşterea personalităţii morale şi juri­dice pentru sindicatele profesional-naţio­nale ale funcţionarilor salariaţi de stat, ju­deţ şi comuna şi Uniunea Generală a Sin­dicatelor. 3. Cere suprimarea sinecurelor, desco­perirea şi urmărirea funcţionarilor abuzivi şi necorecţi. 4. îmbunătăţirea situaţiunei pensiona­rilor, ţinând seama de greutăţile de trai existente. 5. Acordarea cotelor de 63 şi 90, date numai un­oi categorii de funcţionari, ca un col­otiv faţă de scumpirea excesivă cres­­nt­ă a traiului. 6. Concursul moral şi material al Statului pentru organizarea economică a funcţionarului, aşa încât să devie de folos real tuturor salariaţilor publici din toate regiunile ţarei fără excepţiune. 7. Pr­o­testează cu toată energia contra planşei adusă de dl ministru de interne j­orgetoianu întregului corp funcţionăresc şi magii traturei caracterizaţi de d-sa prin ex­­prismin­e „leneşi, pungaşi şi hoţi“ şi care impun explicaţiuni imediate din partea gu­vernului. 8) Protestează în contra măsurilor anticonstituţionala Prim-ministrul polon a declarat zia­riştilor, că armata bolşevică, deşi e mai mare şi mai bine echipată decât cea po­loneza, pentru că are muniţie şi armatură de la armatele generalilor Denikin Colceag şi Judenici, situaţia poloneză totuş nu e atât de gravă, dupâ cum o cred unii. Pericolul ce ne ameninţă ţara, a de­şteptat patriotismul în inima poporului polon, care a decis să se aj­ere până la ultima picătură de sânge, când e vorba de independenţa şi soarta Poloniei, conti­­nuate de guvern de ajunnă prim ministrul. Polonia şi în decursul împiedica Jilierea congresului, inducând întrasboiului va primi orice propunere de eroare pe funcţionarii din provincie că sa­ pace, dacă aceea e serioasă și va fi apro­­amânat congresul și terorizând atât prin­ bată și de aliați. Declaraţiile primului mi­nistru polon Situaţia din Ungaria In Ungaria bântue mizeria în toată goliciunea ei. Sare, cărbuni şi pâne abia se mai găsesc. Mizeria aceasta după cum şi-o explică ţăran­i unguri, provine din cauza te­oarei gărzii albe, care nu mun­ceşte, ci numai asupreşte muncitorimea. Garda albă a format în fiecare oraş sucursale file: „Ligei pentru întregirea Ungariei şi eliberarea fraţilor subjugaţi." Maylath este preşedintele acestei ligi pe teritorul Transilvaniei. Toţi intelectualii unguri sunt datori a se înscrie şi a declara pe cuvântul lor de onoare, ci se obligă a participa cu toate forţele la jertfele materiale şi morale pen­tru reîntregirea Ungariei. Cine nu face aceasta, nu poate ocupa funcţiuni la stat şi e considerat, dacă e bogat, ca fiilo-român, iar dacă este sărac e bolşevic. Zilnic se ţin întruniri, în cari pe pro­mite, că în Septemvrie sau Octomvrie (acesta e cântec vechiul) vor alunga hoar­dele opincarilor, a Românilor. Numai ci?, le vor alunga iarăşi pe urmele lor, până la Budapesta După desfiinţarea gardelor ofiţereşti din Ungaria, ofiţeim au început o vie cam­panie contra autorităţilor guvernamentale, fiindcă­­ a încadrat în armată, ca simpli soldaţi, în total vre­o 35 000. Nenumăratele ciocniri a armatei pe­toţi foştii gardişti, ca să-l poată elibera. Tulburările au devenit atât de nu­­măroase şi periculoase, încât se aşteaptă dedarea stărei de asediu, pe întreg terito­­rul Ungariei. Ultima ori — Serviciul Agenţiei telegrafice Damian — Independenta Albaniei Lyon. — Din Roma se anunţă Pe banca ministerială dl Gar­oft­i că, în­­chestia italo-albaneză, guvernul Dupâce se fac mai «aulte comunicări.... . . A ae continuă discuţia legei islazurilor la care­­ italian­, menţină..id Pr -P i­au parte dnni Toma Rădulescu, Garoflid i denţei albaneze, cere Stabnirea unei baze italiene la Valona. Pacea cu Turcia Lyon. — Damad Ferid a sosit la curată întrun Consiliu de Coroană. Refuzat de a iscăli pacea ar duce la pierderea Constantinopolului. Situaţia din Retrograd caii au fost ucişi în masse pentru hrănirea populariei, îmbrăcăminte veche şi aceea 9. Apelează la opinia publică şi la toată de la civilii ce au fost omorâţi se îm­parte cu cruţare şi bine’nţeles numai la cei favorizaţi. Apelul bolşevicilor către ţăranii­­ din Polonia Paris. — „Journal de People“ publică apelul sovietelor către polonezi semnat de Kalinin şi Lenin, apel care subliniază că nici o primejdie nu ame­ninţă Polonia muncitorilor şi ţăranilor din partea armatei roşii. Ratificarea tratatului austriac Paris. — Vineri s’a făcut schim­bul ratificărei tratatului din Sain-Ger­­main. Aliaţii au făcut pe delegatul­­ au­striac să iscălească un protocol conţi­nând rezerve asupra neexecutărei unor clauze cu privire la armistiţiul cu Austria. Frontiere comune între Germania şi Rusia Paris. — Unele ştiri pretind că Rusia sovietică doreşte în mod abso­lut să aibă frontiere comune cu Ger­mania pentru a asigura restabilirea Rusiei. O nouă armată contra bolşevicilor Copenhaga. — Se anunţă că în regiu­nea Konigsbergiului se semnalează mari concentrări de trupe, cari au menirea să pătrundă în Rusia. Sufletul acestei mişcări se crede că este politicianul rus Gutsehkov, care adună pentru scopul său bani din toate ţările Europei, primind între altele din Suedia, de la Ruşii aflători acolo, prin­tre cari se află şi un nepot al amiralului Kolceag — suma de un milion. Armata voluntară a lui Gutschkow, ca­r azi nu­mără 60.000 de oameni va ataca Rusia trecând prin Letonia și Lituania. 3%fc*re§» NsgoaaU CM, 8tml* Bafta» #. ­ * . In vechiul regat, după o comuni­care a părintelui Georgescu la Senat sunt 800 de sate fără preoţi. La noi încă avem cel puţin 100 de astfel de sate.* Au apărut în volum lecţiile dlui N. Iarga făcute la şcoala superioară de răsboi, sub titlul „Prolegomene la o istorie uni­versală“. Luni la ora 9 a. m. M. S. Re­gele a trecut în revistă, la Bucureşti, regimentele legionarilor sosiţi din Siberia. Au asistat la această revistă parlamentarii ardeleni şi dnii T­­onescu şi Averescu. _______. După defilare care a fost ini­gulate cu aceştia sunt la ordinea zilei, pozant şi trupele au traversat calea pentru că foştii gardişti, deşi li-s au acordat r .­f Victoriei şi în uratele mulţimei s’au retras în cazărmi. o anumită leafă, ca răsplată pentru servi­ciile ce le-au făcut, totuşi sunt nemulţumiţi şi mereu protestează energie contra desfiin­­ţărei gardelor. Aceste garde ofiţereşti, numite şi garde albe, maltratau populaţia din Ungaria în cel mai barbar chip Puterea lor era atât­­ a guvernului, de in-'re, încât terorizau şi autorităţile gu-j vernamentele. Astfel s’a întâmplat şi cu­ Dl ministru Argetoianu, aducând ocazia deţinem faimosului Hej­as,^ care era ’ magistraturei acuzaţii grave, spunând In modul acesta, incidentul a tort­a- JArfftSTi? este 'TMeşe dl Schina, preşedinte la planet, toate părţile fiind satisfăcute. Dl Z BILE­A CODREANU continuă dis­cursul său la Mesaj şi după dsa se dă cu­vântul deputatului socialist din Ardeal, DI CIZER care, după ce face procesul vechei poliţ­ii bizantine este ca România să se consolideze înăuntru şi să nu se gân­dească la vre­un răsboi. Şedinţa se ridică la orele 9. In cercurile politice guvernamentale se vorbeşte cu insistenţă de remanierea gu­vernului. Vor eşi din minister dnii Tă­­slăuanu şi general Văleanu. * Ziarul „Viitorul“ anunţă că între dnii Tache Ionescu şi Tăslăuanu a isbucnit un grav conflict, pe tema politicei economice Curtea de Apel din Bucureşti, a pro­testat în numele celei mai selecte in­stituţiuni pe care o avem. Dl senator Hera, a relevat aceasta în parlament. Proectul de budget a ajuns la forma definitivă şi a fost depus pe birourile Corpurilor legiuitoare. * Comitetul partidului naţionalist-de­mocrat a adus o moţiune, prin care de­­neagă dlui A. C. Cuza dreptul de a vorbi în numele partidului naţionalist-demontrat! Motiv pentru că dl deputat de Teaca să vorbească şi mai des în numele parti­dului, pe care l a părăsit. Gály Zsolt,­­ pe care l-a condam­nat la moarte Curtea Marţială din Cluj pentru spionaj şi a cărui proces urma să fie reluat din nou în Oradea-Mare , evadat din închisoarea din Oradea-Mare Autorităţile competente au luat mă­surile necesare pentru a-i prinde. * Femeile deputaţi din Camera ceho­slovacă, fără deosebire de naţionalitate s’au obligat de bună voie, să nu mai întrerupă pe vorbitori, cerând acelaş lucru şi din partea bărbaţilor s­e arată, băzându-se pe experienţe, că prin întreruperi şi strigăte se încing discuţii şi se produc scene ne­plăcute, cari nu cadrează de loc cu demni­­­tatea camerei.* La Universitatea Columbus din Statele Unite s-a înfiinţat o catedră pentru chinematografe. Cu predarea noului studiu a fost încredințat profe­sorul W. Gregori.*­­ La Braău a fost arestat socialistul Iliessau-Severin, de care autorităţile cred că ar fi în legătură cu bolşevicul Al. Con­­stantinescu.* Congresul socialist care urma să se tie zilele acestea la Câmpina, s’a amânat din cauză că actualii conducă­tori ai partidului se tem de un eşec. La restaurante s’au maximat preţu­rile berei, însă proprietarii nu au acceptat preţurile stabilite, pentrucă fabricanţii au urcat preţurile ca erau în vigoare până acuma. Ar fi necesar să se redusă şi pre­ţurile horibile ale mâncărilor, pentru că se urcă grozav zi de zi.* Pe şoselele din provincie lipsesc de tot ori sunt incorecte tablele necesare bu­nei orientări, încât călătorii de multe ori îşi greşesc direcţia. Astfel lipsesc şi tablele menite să indice numele comunelor. Atragem atențiunea forurilor compe­tente ca să se îngrijască de lipsurile de mai sus, pentru că de multe ori și serviciul e împiedicat din această cauză. Casa marelui pictor Rubens din Ami­­vers a fost transformată în muzeu, care­­ va purta numele. * A " V:: ' ' ' : m mmEmutiMmtas Suntem autorizaţi a dezminţi­t Ridicându-se cursul leului la categoric zvonul, că mobilizarea ge-­­ 36, preţul articlilor de prima nece­­nerală se va face azi sau mâine. sitare scade vertiginos în vechiul re* Situaţia externă s’a tmbunătăţitigat. La noi — scumpetea creşte! în ultimul moment, așa, că nici gând nu poate fi de asemenea măsură. Cu cât leul are curs mai ridicat, cu atât cade coroana.* Se afirmă că congresul socialiștilor de la Câmpina va fi amânat fără termen. Cauza e de-a se căuta în starea de spirit a muncitorilor — după descoperirile de la clubul socialist Muncitorii din vechiul re­gat sunt pe punctul de­ a se disolidariza de actuala conducere a partidului socialist. 10 Asociaţia orbilor de răsboi din Ber­lin arată că, cânii aduc nepreţuite servicii orbilor călăuzindu i la primblări şi în toate drumurile lor In urma acestor experienţe, în Germania se găsesc în prezent peste 800 câni dresaţi pentru scopul amintit. * Se aduce la cunoştinţa tuturor ofi­ţerilor activi din fosta armată Austro-uun­­gară, precum şi ofițerilor din fosta Divizie de Secui, că nu mai sunt obligaţi să se prezintă săptămânal Comenduirilor de Piaţă sau vreunui organ al statului. Ei însă nu vor putea părăsi garni­zoanele fără a anunţa despre aceasta atât serviciul Siguranţei locale cât şi Comenduirea­ Sunt ş­utiţi şi de aceasta obligaţiune foştii ofiţeri activi cari sunt funcţionari ai statului. Direcţiunea clinicei psihiatrică din Cluj, cu onoare invită onoratul public la serata dansantă, ce se va aranja la 24 f. c. oara 7 p. m. în localul cli­nicei, în folosul fondului bolnavilor săraci. Taxa de întrare pentru una per­soană 50 coroane. Bilete se capătă în cancelaria clinicei, la drogheria Rózsa şi seară la casă.* Cetim într'un ziar francez, despre cazul lui Charles Infroit, directorul ins­ti­­tutului Röntgen din Salpetriere, care a o jertfă la serviciul ştiinţei sale, fiind deja pentru a 21 oară operat şi amputându-i sa acum mai nou ş,’a! doilea braţ.­­ ** Prin sonierii români din Siberia so­­sesc în grupuri tot mai mari şi mai dese. La Bucureşti ministrul de răsboi, generalul Răşcanu a oferit un banchet ofiţerilor ro­mâni sosiţi din Siberia. * Greva de la poştă din Bucureşti con­tinuă. Ca o măsură de constrângere, auto­rităţile au evacuat cu forţă sindicatul func­­ţionarilor telegrafo-poştal. Se comunică din Bruxelles ca la propunerea unui deputat de­ a se intro­duce dreptul de vot pentru femei, ca­mera belgiană a respins propunerea cu 89 voturi contra 71. * Totul în lume se schimbă, trece­­singurul lucru ce rămâne statornic e acela, că în spălătoria cu vapori „Kristály“ se spală, se curăţă şi colorează mai frumos ca ori­unde. Gulere şi manşete se calcă lu­­struindu-se ca oglindă. Albituri se spală pe preţul de 6 cor. chilogramul. Fabrica şi prăvălia principală sunt în str. Munkácsy nr. 32, Sucursale în Piaţa (Szécheyi-tér) 6, str. Regina Maria 9, Nicolae Iorga 2 şi Calea Regele Ferdinand (Wesselényi Miklós) 13. 22 Iulie I­­SO aroazn­ic accident de automobil Automobilul C. 107, condus de pro­prietarul Carol Iahoda,­eri seară a dobo­rât de pe motocicletă pe sergentul Vasi­­lescu de la Corpul VI Armată, trecând pe lângă hotelul New-York din piaţa Unirei. După cum se afirmă, automobilul era mânat cu mare viteză şi pe când sergentul numit trecea cu motocicleta conform ordi­­nei pe mâna dreaptă pe lângă prăvălia Schuster, automobilul a ţinut direct către sergent şi l-a apucat sub roate cu moto­cicletă cu tot, rănindu-l grav, mai cu seamă la cap. Sergentul a fost transferat la spital, însă nu se ştie, dacă va rămânea în vi­­aţâ. La faţa locului s’a constatat, că Ia­hoda n’a avut examenul necesar pentru a conduce automobilul, prin urmare se con­sideră şi ca contravenient. Se afirmă, că se vor lua măsuri se­vere faţă de automobilele, cari sunt mânate cu viteză nebună. Asta ar fi de dorit, ca să nu se întâmple atâtea nenorociri. Nanii!­ânaivra! • A. V—ni—sm, raiatta Site Tipegni!» NattaaaM Oloi. Fondat 1832. Fondat 1832.­­Eleonora Szilágyi Fabrică de Rom, Liquoruri și Fon­duri, societate pe acțil Cluj. — 1 784 Recomandă specietităților 4-5 * aagawt»aaaan» iiawaviHiiiwy

Next