Patria, septembrie 1921 (Anul 3, nr. 194-219)

1921-09-15 / nr. 206

Cluj # Joi 15 Septemvrie 1921 UM LEU EXEMPLARUL ui Iii. ^ Numărul Razimul unui partid In greaua lupţă politică pe care par­­tidul naţional a purtat-o împotriva puterii de Stat maghiar, razimul prin­cipal l-a avut totdeauna în masele mari ale poporului. Conducerea par­tidului naţional n’a întreprins o sin­gură acţiune de importanţă pe care să n’o­ fi supus mai întâi aprobării poporului. Metodele de luptă, atitudi­nile ce trebuiau luate pentru a para loviturile guvernului unguresc, după ce se cădea da acord asupra lor în comitetul central al partidului, se dis­cutau în presa naţională, şi erau aduse apoi înaintea poporului în adunările ce se ţineau în deosebitele contra ale ţării. Hotărîrile de importantă capitală se aduceau în congresul partidului unde era legal reprezentat, prin dele­gaţii săi, întreg poporul românesc de dincoace de Carp­aţi. Cu acest metod de activitate poli­tică s’a ajimns la două rezultate de cea mai covârşitoare importanţă: s’a for­mat o conştiinţă politică a maselor mari, totdeauna in­formate şi consul­­tate asupra luptei naţionale, şi con­vingerea­ justă a acestor mase că lupta fruntaşilor politici este însăşi lupta lor, — iar­­pe de altă parte guvernele ungureşti au ajuns să recunoască ade­vărul că poporul român din Ardeal nu mai este un aluat pe care-l pot frământa cum voiesc, şi că atunci când partidul national spune un cu­vânt, cuvântul e a însuşi poporului. După unire­­partidul national s’a nîzuit să urmeze aceeaşi tactică de luptă, să păstreze viul contact cu po­porul, informându-i şi cerându-i a­­probare asupra activităţii sale, pe da-o parte, iar pe de altă parte să con­vingă factorii răspunzători ai noului Stat că cuvântul său e cuvântul po­porului românesc de dincoace de Car­­paţi. In năzuinţa aceasta a sa a fost îm­piedecat un răstimp, în vreme cât a trebuit să organizeze stăpânirea româ­nească dincoace de Carpaţi, munca uriaşă dezvoltată de membrii parti­dului nostru de la unire şi până la dizolvarea Consiliului Dirigent ne-a cerut toate puterile. Dar opera de or­ganizare făcută de Consiliul Dirigent este, în definitiv, opera conducerii par­tidului nostru, în deplin acord cu po­porul. Tradiţia adânc democratieă din con­ducerea şi lupta politică a partidului nostru a rămas neschimbată. Nici în cadrele României­ mari acest partid nu înţelege să lucreze fără a supune aprobării maselor alegătorilor actele sale politice știind bine că un partid po­litic numai atunci are dreptul să vor­bească în numele maselor când ac­tele lui pornesc din aprobarea ace­stora. Din acest punct de vedere partidul nostru e cel mai vechiu partid de­mocrata român. Programul lui a fost stabilit, ca să pomenim datele princi­pele, la 1848 şi 1918, în cela mai mari adunări poporale care s’au putut ve­dea la românii de pretutindenea. Noi n’am avut programe a căror geneză să nu cunoască decât clubul şi tipă­rirea în ziare sau broşuri. Noi n’am avut programe de articoiu, ci ele au purces totdeauna din nevoile­ reale ale populaţiei şi au fost manifestul voinţei poporului. Această tradiţie nu numai că trebue păstrată, ci e nevoie ca ea să fie în­tărită. Educaţia politică a maselor, în haosul luptelor de partid ce au trecut şi pe terenul virgin al Ardealului, este de absolută necesitate, pentruca masele alegătorilor dela noi să rămână ceeace au fost în trecut: razimul prin­cipal al luptei politice, și factor prin­cipal în făurirea viitorului nostru.­­ In scurgerea a doi ani s’au fă­cut cele mai iresponsabile încercări pentru a frânge legătura organică, de conştiinţă, între partidul naţional şi masele alegătorilor. S'a făcut în mijlocul poporului propagandă pen­tru un partid sau altul, împotriva noastră. Simţul şi cuminţenia politică a po-­ pulaţiei pe de-o parte, pe de altă parte, totala deosebire a felului cum au încercat celelalte partide să se apro­pie de popor în contrazicere cu în­treaga tradiţie ardeleaua, au făcut ca încercările de-a rupe legătura din­tre partidul naţional şi popor să su­fere un complet fiasco, mărturisit azi ch­ar de aceia cari au făcut încer­carea. Putând reveni azi într’o măsură largă la tradiţia trecutului, partidul nostru organizează mari adunări po­porale din care nu va putea eşi de­cât fortificat, contribuind şi el, pe da altă parte, la educaţia politică a ma­selor. Avem convingerea că nu mai ur­mând acest drum, partidele politice din România vor putea cu adevărat să fie folositoare țării. De la Societatea Naţiunilor Geneva. — «Ir şedinţa Societăţii Naţiunilor Leon Bourgeois a consta­tat că mişcarea mondială se mani­festă în favoarea Societăţei Naţiunilor Conferinţa de la Washington spune dsa, nu trebue să cauzeze nelinişte asupra viitorului Societăţii Naţiunilor Este cu atât mai bine dacă şi de­­cealaltă parte a Atlanticului se va întinde dezarmarea în dorinţa sinceră de a vedea micşorându-sa sarcină covârşitoare a militarismului. Bourgeois arată apoi triplul scop al societaţei: stabilirea unei curţi de justiţie internaţionale şi a unei or­ganizaţii internaţională a naţiunilor. Umteia (Columbia) arată progresul făcut de Societatea Naţiunilor şi cere sa se facă o cât mai întinsă propa­gandă prin presa în cercurile popula­ţiilor şi ale asociaţiunilor universitare şi ştiinţifice. (A. T. R.) Adunările poporale ale partidului naţional Seria adunărilor poporale orga­nizate pe comitetele judeţene ale Partidului Naţional, va începe cu adunarea de la Alba-Iulia în ziua de 18 Septemvrie. După dl Iuliu Maniu, care va face o dare die seamă asupra crizei politice, vor lua cuvântul domnii Dr. Alexandru Vaida, I. Agârbiceanu, Dr. Sever Dan, Dr. Voicu Niţescu, Dr. Aurel Dobrescu, Ion Maja şi alţii. Ordinea în care vor urma cele­lalte adunări este următoarea: Deva, Sibiu, Timişoara, Lugoj, Ora­viţa, Turda, Ouş (2 Octomvrie), Oradea­ Mare, Arad, Sighet. Adu­nările vor avea loc cam până prin 10 octomvrie. Paralel cu cele amintite ni­ s-au mai anunţat adunări în judeţele Târgu-Mureş, Solnoc-Doboca, Bi­striţa, Târnava-mică, Braşov, Tăr­­nava-mare. La toate adunările au fost invi­taţi cu stăruinţă domnii Dr. Ştefan C. Pop, Mihai Popoviciu, Dr. Chi­­roiu, Vâs­le Geldiş, Dr. Aurel So­col, D­r. Dumitru Man, Ion Sâmpă­­lean, Dr. Liviu Micşa, şi alţi luptă­tori neobosiţi, să spună cuvinte de protestare, în contra regimului exploatator de azi. EFEMERIDE Taxe de sârut La baea de mare Kirkley din Englitsia, preotul loşului s’a scandalizat de lipsa de jenă şi egoismul tinerelor perechi necâsâtorite cari ocupau puţinele bănci aşezate la loc retras şi umbros dfind frâu liber săruturilor şi şoaptelor de dragoste. Alţi oameni, cari încă căutau liniştea şi umbra, le puteau tot căuta; amorezaţii nu-şi bateau capul cu lip­surile altora şi le păsa prea puţin de feţele posomorâte ale vreunui bătrân sau bătrâne,— ei îşi vedeau liniştiţi de dragostea lor. Epidemia aceasta a săruturilor luase colo­sale proporţii, astfel încât preotul — în­­boldit şi de vizitatorii neamorezaţi ai băii — s’a gândit să vină cu o propunere care contri­buia totodată şi la ridicarea finanţelor comu­nii. A propus deci să se elibereze în schim­bul unei sume oarecare „bilete de săruturi“ cari să permită perechei îndrăgostite să-şi aleagă orice bancă i-ar plăcea şi să se sărute după pofta inimii un timp anumit. Când s’a împlinit acest timp îşi face apariţia — foarte prictuos — controlorul, ia cuponul şi anun­ţă celor doi locuitori ai băncii că-i vremea să sfârşească. Ei pleacă la plimbare şi n locul lor soseşte automatic alte şi alte pe­rechi, se sărută şi ele cât l­­a valabil biletul şi apoi, resemnându-se, se duc. Domnul părinte realiză deja introducerea acestei taxe de sărut, nu numai un respec­tabil venit pentru comună, ci şi creşterea rapidă a moralităţei. ARISTARO & COMP. I „Restabilirea f I unor fapte" i In „Adevărul“ dl G. Rozin, ca u-f nul care zi de zi „a urmărit secun-l dat şi susţinut toate acţiunile opozi-J­ţiei naţionale*, t!ne să „restabilească] unele fapte“ în legătură cu cele scrisa­­ în „Patria* când am comentat s'reîe] ref-fritoara la partidul naţional şi lai ziarul nostru din articolul’ dlui Iorga. „In Ilapa. Fiindcă „restabilirea unor­­ fapte“ se publică într’un ziar de tira-j jul „Adevărului“ ţinem să ne oprimi puţin asupra articolului dlui Rozin. „ Mai întâi noi n’am polemizat cu dl Iorga, nici nu l’am acuzat „că fisa a fost cauza nefuzionării Federaţiei; I ; dl Rozin n’ara decât să recitească ar-; I nicolaşul nostru pentru a se convinge ' Am constatat numai că neputându-sa f faca fuziunea cu toate partidele F,F­e­deratiei, n’am putut accepta fuziunea cu unul singur, și că de-atunci, - - f data exactă e întrunirea comitetului de o sută, — noi am susţinut inde-­ pendenţa partidului naţional. Dl C. Rozin revine asupra unei teme predil­ate anume că în partidul­­ naţional au fost „fuzioniştii* ALVardar G. Dan, V. Niţescu, şi „antifuzion’i-­­stul* Iuliu Maniu. Ca „dovadă“ a-l duce că, la un moment dat, dl Arg.­-?­toianui „a fost văzut coborând scările locuinţei dlui I. Maniu“ şi că la în­trunirea Federaţiei de la „Dacia“ au vorbit daii „dl Lupi?, Inculeţ, Nistor, Vaida minus de Iuliu Maniu, care cu­­ o zi înainte, pleacă la Cluj.“ E, cum se vede, o foarte copili.i- - restată dovadă despre dtoaibirea fie păreri ca ar fi existând Intre duT Maniu ei Vaida, cu toate acest­a „deosebirea" dintre fruntaşii ardeleni a fost susţinută da cât« ori vrun partid politic ori vr’un ziar voia a ; aduciVt■ servicii partidului au», ţional şi democraţiei. Dl G. Rozin­ ştim că tot în coloa­nele „Adevărului“ cu „dovezi“ ca cele de mai sus, în cursul iernii trecute mai de multe ori a lansat ştirea diferitelor „pacturi“ dintre dl Maniu şi alte partide. Ba mai ştim că chiar la autorizarea dlui Maniu de­ a desminţi un „Adevărul“ ştirile lansate, dl Rozin în loc să te de­­smintă, în numărul viitor le-a . . con­firmat, ia chipul acesta nu se pot „resta­bili faptele.“ | Hisypnniifa Ungariei 1 I In sfârşit ungurii au reuşit să le Idea ds lucru Aliaţilor. Notele, ultima­] Ude lor au căzut ca ploaia peste gu­­tvernul din Budapesta, dar ele riauf­­putut sâ răcorească infierbântana ce] î stăpâneşte aici. Ungurii înaintează în\ \ Audih, trupele auririace au fost silite! Isă se retragă din aceea parte a jude-| stelar din vestul Ungariei pe care le) I ocupaseră, pentru a executa tratatul] dela Tolanon. S’a dovedit că „han-l deU* ungurești care operează in a-? ceastâ regiune sunt trupele bine echi-\ \pate ale Ungariei „desarmati“. Dl] Beneș a fost silit să meargă la Viena, unde se eşt­aptă şi sosirea ministru­l­­ui de externe al Italiei.­­ Lucrurile s’au încurcat... binişor, Iot profitând de situaţia creată de el I guvernul unguresc, departe de-a voi­­i să iea in sinio­s notele Antantei, pare\ 'a vot să pună la cale „plebiscitul“ în I Ungaria de vest, adică, pur şi simplu,­­sâ revizuiască dl singur tratatul de Ipace de la „Trianon“. | I lată ce însemnează să procedezi \ l„ungureşte“! Să se convingă si] \ Aliaţii! | I De altfel o parte de vină în ăceastăl I înverşunare ungurească o poartă şi. Ireonzentanţii marilor puteri trimişi in­­ Ungaria pentru a rezolvi diferite che- j stiuni în legătură cu executarea trată-i I tulul de pace. Aproape toți, din jude-! cători impar fiali cum trebuiau să fie, .s’au schimbat, tui mai știm prin ce iminune, in fervenți apărători ai interese-; lor ungureşti. Rapoartele lor au fost, . toate binevoitoare şi au contribuit în largă­ măsură la amânarea ratificării [ tratatului dela Trianon, precum şi la­ formarea convingerii intre unguri că­­ ...tratatul pocite să nu fie executat.] Vorba e să-fi câşt­it prieteni in Apus şi atunci pofi să aştepţi cu executarea­ trututsior. Vor veni note, ultimate, dan ungurii lila că ele nu trebue să fie l lu­de în serios. De aici atitudinea de azi a Ungă-f riei care vrea să provoace „plebiscit“­­ in judtftie atricuitc Austriei, se înte-J lege după ce aceste judeţe au fost o-­­cupate de arme­ta maghiară. Ţările din Mica înţelegere, care cunoşteau meritaltatea ungurească, au făcut mereu atente cercurile conducă-­ toare ale Antantei despre adevăratele intenţiuni ale Ungariei. Şi tot ele vor veghea şi azi, de mai aproape, ca tratatul de la Trianon să fie executat. Expoziţia şi târgul de mostre Deschiderea — Foloasele ce le poate aduce — Dis­­poziţiuni noul — Reducerile pe C. F. R. In ziua de 16 Septemvrie se va deschide în Bucureşti, în parcul­ Carol, • ^expoziţia şi târgul de mostre al indu-­ istriei româneşti.­­ Acest târg de mostre prezintă o­ importanţă deosebită şi merită să i se dea toată atenţia, deoarece în România-­ Mare nu se cunoaşte în de­ajuns pu-­ terea şi varietatea producţiei naţionale şi de aci urmarea că se importă lucruri cari se pot găsi mai eftine şi, tot atât de bune ca cele streine, în­ ţară la noi.­­Târgul de mostre fiind în primul­ rând un mijloc de publicitate foarte­ întins pentru producător, care poate nu­­ numai să anunţe ci chiar să-şi şi arate­ produsele, este şi un mijloc pentru­ înlăturarea intermediarilor, deoarece­­ fabricantul poate trata direct cu cum-­­părătorul. Această legătură dintre fabricant şi­ cumpărător îl scuteşte pe cel dintâi de­ mijlocirea voiajorilor şi a coresponden-­­ţei, prin care nu-şi poate arăta varie-­ tatea produselor, mai ales pentru pro­dusele de artă sau de dimensiuni mari. Cumpărătorul, are şi el marele a­­vantaj că poate compara atât calităţile,­ cât şi preţurile, alegându-şi tot ceea ce îi este mai convenabil din ambele puncte de vedere. Alegerea Capitalei pentru acest târg­­expoziţie a fost o idee fericită, de­oarece întruneşte toate condiţiile nece­sare, fiind cel mai bine aşezat în ceea ce priveşte comunicaţia şi legătu-­ rile poştale cu restul ţărei. Instalarea serviciului de informaţii,­­ care este foarte bine organizat, aduce­ servicii foarte mari aducând la cunoş-, tinţa celor cari ar voi să participe da­­ tele necesare relativ la înscrieri, con­diţii de participare, etc. In timpul fun-j­­­cţionărei târgului, va da tuturor vizita­­­­torilor lămuririle necesare, broşuri, cata­loagele în cari sunt trecute produsele­­ expuse, pe categorii şi firme. I In vederea deschiderei târgului s’au mai luat următoarele dispoziţiuni: I Persoanele participante şi vizitatorii, ,, industriaşi şi comercianţi din provincie,­­ vor fi primiţi în ziua inaugurărei, la •gară, de către un grup din reprezen­tanţii comerţului şi industriei din Ca­­­­pitală. I Decorarea străzilor şi punerea în di­, •ferite intersecţii, de arcuri de triumf ,de către cercurile industriale şi comer­ciale, de „Sfatul Negustoresc“ şi Ca­­rmera de Comerţ. Concurs de vitrine pe specialităţi,­­ decorarea magazinelor şi lansarea de­­ reclame excepţionale.­­ Reduceri de preţuri în localuri pen­tru comercianţii şi industriaşii partici­­­panţi la expoziţie. I Vizite colective la diferite fabrici şi­­ întreprinderi din Bucureşti. Amintiri din­­ partea organizaţiunilor comercianţilor şi­­ industriaşilor pentru participanţii din­­ provincie. Participarea în cortegii şi grupuri în v­izita inaugurării la expoziţie şi aduce-­­ rea elevilor şcolilor de comerţ.] Pentru coletele cu obiecte predate ca bagaje şi destinate pentru­­Expoziţia târg­ de la Filaret, dacă vor fi însoţite de certificate eliberate de „comisariatul­­general al Expoziţiei târg gara Filaret- Bucureşti“ purtând semnătura comisa­rului general al Expoziţiei­­şi sigilul re­­­­spectiv, se va percepe 50 °­C din taxele tarifare normale. Certificatele în chestiune se vor ataşa­­ la foile de manipulaţie respective, îna­­­­intându-se împreună controlei. Expediţiunea acestor colete se va­­face numai cu trenurile mixte. INTRE BAVARIA ŞI PR Şl I — Politica imperialistă — Rezistenţa Bavariai — Desfiin­ţarea armate! — Demisia primului-ministru bavarez — Reorganizarea guvernului prusac — Bordeaux. — Diferite ziare, în spe­cial „Excelsior“ şi „Liberté“, au re-j Ierat că deprecierea mărcei, dacă ar I persista, ar putea să facă din Germa- I nia o nouă Austrie. „Le Matin“ aver­­­­tizează, astăzi Germania că falimentul vi’ar fi un mijloc de a scăpa de con­­­­trolul Aliaţilor şi în special de acel al Franţei, cari ar fi obligată dinpotrivă ■să exercite acest control şi mai da aproape. Nu putem permite ca in Iti­mp ce ţăranii francezi din Nord şi Est aşteaptă plata caselor lor ruinate financiarii germani să acapareze in­dustriile în Italia, Spania, Danemarca, America de sud, să cumpere conce­siuni în Rusia şi să tragă folos din înfrângerea şi falimentul Reichului. Formula „germanilor bogaţi într’o Ger­manie săracă întrece în imoralitate (până şi insăşî romuîele bismarckiene. I «Le Tamps* insistă dsasemenea a­­­­supra faptului că pentru a studia cauzele crizei monetare germane nu ajunge de a compara valoarea expor­turilor germane cu aceia »importuri­lor şi de a fac­e apoi o scădere, fiind­că exportatorii germani nu dau nici guvernului şi nici concetăţenilor lor o parte mare din devizele străine ce le primesc, fără îndoială. Germania e bogată, dar afară din Germania, unde întreprinderile germane scapă de con­trolul guvernului şi de revendicările guvernelor aliate. ; f * Berlin. — Conferinţă guernamen­t­­ală a Bach-ului, cu reprezentanţi al guvernului Bavariei şi cu al parti­de- * 1 lor de coaliţie bavareze s’a terminat Reprezentanţii au plecat la Mii­chen, unde vor depune guvernului Bavatid, mutatul conferinţei, care deaseme­­nea va fi supus şi comitetului perpetuu al Dietei Bavareze. Pentru discutarea lui comitetul anunţat mai întâi pentru Sâmbăta s’a întrunit. Consiliul de miniştrii bavarez a res­­pins cu 5 in contra 2 voturi compro­misul din Berlin şi a recomandat co­mitetului de coaliţie sâ se aliezi ca dânsul* Lafayette. — Grupul local din Berlin, pe lângă comisiunea ger­mană a păcii, a cerut supresîunea Reichswarului, pe căre i declară superfluu, Germania neputând şi nevoind să facă un nou război. •X­Berlin. — Primul ministru bavarez von Kahr şi ministrul justiţiei, Ruth, au demisionat din cauza diferind dor dintre Parlamentul b­avarez şi guver­nul central din Berlin, privitor la drepturile Edvarki ca Stat separat. (A. T. R.)* Berlin. — Ia urma învitaţiunei pre­şedintelui Dietei prusane, vechile partida da coaliţiune, socialiste, ma­joritare, din centru şi democratice, discută asupra eventualei reorgani­zări a cabinetului prusac. Conferinţa cara până acum n­ a dat nici un re­zultat, va fi reluată la momentul o­­portun. (Rado?). Conferinţa internaţională a muncii * Se va ţine la Geneva — România va fi reprezentată­­ prin trei delegaţi­i. Ce cuprinde programul conferinţei . La 20 octomvrie a. c. se va ţine la Geneva a treia conferinţă a muni­cei. Această conferinţă internaţională are loc în fia­care an. La ea parti­cipă toate Statele din Societatea Na­ţiunilor. România este reprezentată prin trei delegaţi: unul desemnat de guvern şi câte unul din partea patronilor şi muncitorilor. Ziarul nostru a relatat pe larg — la timp — discuţiunile şi hotărârile celor­lalte două şedinţa ale conferinţei mancei. Pentru noua Întrunire din luna vi­itoare, secretariatul conferinţei a re­dactat un program, după care vor urma discuţiunile la Geneva. El a fost trimis tuturor Statelor, cari au dreptul să participe la conferinţă. Multe dintre legile votata sau de­puse In parlament cu caracter social sau privind direct lumea muncitoare, sunt inspirate direct de această con­ferinţă internaţională, în care se di­scută toate chestiunile privitoare la situaţia muncitorilor, la raporturile dintre muncitori şi patroni, etc. Ministerul muncii a depus în se­­ziunea trecută a Parlamentului un proeot de lege — potrivit acestor re­­zolutiunii —­ care are de scop a sa di muncitorime! o mai largă asistentă din partea Statului, punând-o la adă­post, de specula neomenoasă a unora dintre patroni. In acest proeot de lege sunt foarte bune dispozîtiuni privitoare la situaţia­­fermilor şi a copiilor muncitori in fabrici sau ateliere. ’ Pentru noua şedinţă a acestei coa- I ferinţe, programul cuprinde opt­­ puncte. Cel mai important — privind în mara măsură ţara noastră — este acela In legătură cu măsurile de protecţie specială faţă de muncitorii agricoli. Aceste măsuri sunt: învăţământul technic agricol; locuinţa lucrătorilor agricoli; garantarea drepturilor de asociaţia şi coaliţie a acestor lucră­tori şi protecţiunea împotriva acci­dentelor, boalei, invalidi­sţei şi bă­trânelor. Pentru ţara noastră hotărârile ce se vor lua privitoare la viaţa munci­torilor agricoli sunt de o importanţă netăgăduită. Un alt punct de o deosebită în­semnătate este acela privitor la in­terzicerea întrebuinţăm oricărei per­soane mai mici ca 18 ani la munca industrială şi vizita medicală obliga­torie a copiilor întrebuinţaţi pe bordul vapoarelor. Restul programului urmează în or­dinea următoare: 1) Reforma constituirei consiliului de administraţie al biuroum interna­ţional al mancei; 2) Adaptarea la munca agricolă a rezoluţiu­nilor de la Washington, pri­vitoare la reglementarea orelor de muncă pentru muncitorii manuali. 3) Aplicarea altor rezoluţiuni de la Washington, printre cari, mijloacele da a preveni şomajul şi da a reme­dia consecinţele, protecţianea femei­lor şi copiilor, etc. 4) Dezinfectarea lânei contaminată de cărbune. 5) Interzicerea într­ebuinţărei celu­­zei în pictură; şi 6) Chestia repauzului duminical în industrie şi cerneri-La acest punct se va discuta şi cu privire la stabilirea celorlalte săr­bători în afară de Damenici, la cari să nu se lucreze. PIERI LA PICT Dl Groza ministrul minorităţilor din România-mare răspunzând unei dele­­gaţiuni maghiare, care i s’a plâns că ungurii din Tg.-Mureş sunt foarte a­­supriţi de către Curtea de Apel, tre­buind să se pertracteze înaintea justiţiei româneşti în limba . . . română, i-a promis că va interveni la dl ministru al justiţiei ca la această curte judecata şi procedura să se facă în limba lui Arpad. Rămâne ca ilustrul filo-român (dl Groza este desigur filo-român, dacă to­lerează în Ardeal şi oarecari instituţii româneşti,) să intervie pentru punerea Curtei de Apel din Tg.-Mureş sub ju­­risdicţiunea ministrului de justiţie de la Budapesta.

Next