Patria, octombrie 1921 (Anul 3, nr. 220-245)
1921-10-14 / nr. 231
14 Octomvrie mn. CULTURALE - POLITICE - ECONOMICE Bursele acordate studenţilor ardeleni în străinătate Directorate! general al Instrucţiunii, pentru Transilvania, in urma publî-, ctţiurei cu Nr. 642/921 a hotărât ‘ distribuirea burselor pentru streină- tate, pentru anul şcolar 1921- 22, r. precum urmează: Burse întregi• Ardelean Ștefan,l] Buzilă Titus, Botorosgă Vasilie, Bo-!i chiş Victor, Bada loan, Buhescu loan, Borda Vasilie, Buia Emil, Botaru Eugen, Contras Aurel, Codarcea Li-L vius, Cristin Danii, Coama Franaiac, \ t Cărpinişanu Romul, Costea loan, l \ Comşa Eugen, Cordoş Dumitru, Dră- ghiu Petru, Dordeş loan, Deganlean şi Dobrotă Caravian, dr Desmirean Vasile, Floaşiu Ionel, Gavra Alexan- dru, Ivaşan Liviu, Marcel Ivan, Le’ h°ni Emil, Mureşanu F. Alexandra, Micu Gheorghe, Mteghreanu Bujor/ Nicolaus Sibaoteanu, Niaoară Iustin, Oţetea Andrei, Petra Emilian telten,* Pavel Dorin, Pop Cornel, Roşiu Cor nel, Badea Romai, Roşea Dumitru/, Buluţiu Flavia, Smiegelcki Victor/, Sani Teofil luliu, Tripa Mihail, Tote Nicoteu, Ungurean Victor, Voizariu Pompate, Vaida Petra, Stapgan Va*Isile,gHalmaghi Ortovian, Hoasu Io- sif, Nc««a Dumitru Titu, Mareea Dumitru, Hoblea Eugen, Bogdan Daică ^ Virgil, Borza Lucian, Ciortea Tudor,? Modrigan loan, Buour Octavian, Negus G. loan, Mureșan Traien Brite textile, German Nicu Pr»«» tehnică, Corodi Walter Germania, Salca Sever tehnică Prage, Sadiu Coriolan Paris litere, Muntean Vladimir Anglia tehnică, Raicu Aurel Academia Orientală Anglia, Borsai Andrea tehnică Bran, Doboli Ascaţiu Academia Comercială Viena, Bálád Zoltán tehnică Grate, Tinca Ştefan, Simon Alexandru mecanică Dresda, Iancu Correl ] Germania pîelărie, Carefoli Inestrei- etate tehnică. Semiburse. Erdea Emeric, Laţea 1 Gheorghe, dr. Nemeş Ilarie, Qaai * 1 Chido, Vereş Cornel, Wolf Herman, Mancin Petru, Doniţa Iosif (pentru o şcoali'de meserii tehnicnm mitraida), Ionescu Teodor, Sofonea Solomon, Alexandru C. Aurel, Bărbosu I Vaier, Codiu Teodor, Dacia Gheorghe, Ştefa Romul, Szőts Géza, Buţu Constantin, Şincai Eugen, Bot Ioan, Filipidescu Eleonora (întrucât va primi de la superiorităţile şcolare concediu, fiind profesoară de Oradea Mare). Un ajutor de 2500 lei: Filip Va-S Ierte, Prall Gustav. . Fiecare bursier îşi poate ridica rata întâi a bursei la casa Disectoratata! general al Instrucţiunii din Cluj. Rata a doua li se va trimite la 1 Martie 1922, dar numai acelora care vor justifica înscrierea şi frecvenţa , şcoala pentru care li s’au acordet. La finele anului şcolar fiecare bursier este obligat să justifice progresul în studii cu certificate reglementara liberate de autorităţile şcolare în drept indiferent că în viitor reflectează la bursieri nu.,Actele justificativa se vor prezenta până la 31 August 1922. Cei ce vor ridica rata întâi şi nu se vor înscrie la şcoala pentru care au obţinut bursa şi nu se vor prezenta la cursurile de specialitate pentru care sunt trimişi prin aceasta sunt somaţi şi restitua suma ridicată in ltgura Directoratul General« va public» numele în Monitorul oficial şi îa viitor nu li-se va mai acorda bursa sub nici o condiţie, întrucât se va constata că au fost conduşi de rea credinţă la ridicarea bursei, împotriva acestora le va deschide acţiune pubică. Bursierii din străinătate nu pot să schimba şcoala, nici specialitatea pentru care li s'a dat bursa decât numai cu prealabila învoire a Directoratului general. Busterii cara nu au paşapoarte vor înainta o garare însoţită de actele necesare Prefecture! judeţului au viza Siguranţei. Paşaportul eliberat da Prefectură se va înainta Directoratului general şi Instrucţiunii Cluj, care va lua dispoziţii ca paşapoartele să se vizeze delegaţiuni. Spre acest scop să vor înainta paşapoartele Directoratului general până la 20 Octomvrie 1921 de unde se vor putea ridica da cei interesaţi în 25 Octomvrie 1921 cu vizele necesare. Tot atunci se va lichida şi rata primi a bursei acordate. In cazul când bursierul nu Se poate prezenta ea să ridice personal bursa va da o autorizaţie acceptabilă pe baza căreia i se va lichida bursa acordată. Pentru Franţa, pentru Anglia, pantru Belgia burceie vor fi de zece mii Joi (10.000). Pentru Germania pen-tru Italia ori mii lei (8000) Pentru Cehoslovacia şaptemii lei (7.000). Pentru Austria şasemii lei (6000). . .. -I...----------------------------------------------------------------------------------- In jurul comunicatului comite- I tului executiv al part. naţională yJÎBBatina- I .Adevărul“ reproduce uneia declaraţii fronta diai L. Paukerow de fruntaşi ai partidului naţional în legătură I cu cuprinsul comunicatului dat de comitetul executiv, şi a politicei vii- ‘ floare a partidului nostru Fiindcă în; «acesta declaraţii se pun la punct, .multe acuze şi binefios s’au adus] I partidului nostru în uitimul timp re-r] producem şi noi o parte din ele „Am trădat democraţia — One sunt olgarhic?» „Suntem atacaţi cu nes mai maraj vehemenţă de presa democrată, fiindcă am fi trădat cauza democraţiei pac-’ tând cu partidul oligarh'o, cu Hbe- I ralii. întâi pactul cu Hbaralîi e inexistent. Apoi ciad e vorba de oligarchie, pe cine nu-1 poţi acuza de oli’ garhie ? Dacă ne am fi allst cu generala! Averassa ? Averescu nu-i oligarh, Tsche Ionescu nu-i ol'gah, Marghiloman nu-i ofigarh? Ncmai că aceşti oligarhi sunt slabi şi firă partida, iar liberalii ps lângă că sunt oligerhi, msî sunt lari şî ca organizaţie de partid şi prin mărite lor resursa financiare. Dv. Ce eţi voi? Să mergem cu oligarhii fără partid, fără [resurse financiare, fără putere reală ? I — Nu, am observat eu, am voi să] ; mergeţi mai departe cu partidele de- - mocratica cu care aţi fost aliaţi până mai deunăzi ir. Federaţie. După Federaţie — blocul partidelor Unîrei — Credeţi dv. că noi n’am voit aceasta? Dar dacă federaţia s'a desfăcut? Este Vica noastră? Noi am depus este mai mari sforţări şi evităm aceasta ruptură după intrarea era lui Stsre în partidul ţărănist. Am intervenit pe lângă dl lorga, pe lăngă dl Mihalache, dar n’am putut împiedica ruptura Şi atunci din Fe-? deraţie ce s’a ales? Ce a mai rămas? ■Da a parte partidul ţărănist al dlor •Mihalache, Lupu, Stere, da altă, jparte partidul raţional democrat al [dlui Iorge, partidul democrat bucovinean al dlî Nistor şi partidul ţl*bănit basarabean al dlui laculeţ. Noi am rămas mai, departs alistii, eu aceste trai din urasft partida, for-1 raând ssifel blocul partidelor Unirei. jj Suntem der aptualminte patru partide aliate. Şi dacă vine un al cincilea partid care se ataşează de cele patru cum puteţi crede că cele patra partide se vor băga în jugul celui de a L [cincilea, când firesc est* că al cinci-| iea partid să se conformeze conduitei politice adoptate de cele patru par-' tide.? Aici rezidă greşeala aprecierilor din ziarele democratice, când presa-i pun că cele patru partide s’au hoărât să facă politica partidului liberal, si Adevărul eeta câ în cazul când se va face colaborarea cu partidul liberal, paridul national din A deal şi celelalte paride ale Unireişi vor păstra dadina lor independenţă, cadrele lor neschimbate, progamul lor neschimbat. Nu ne vom însişi nici [ ideologia liberalilor nici concepţiile lor economice, pontice, nici vachole lor politice. „Ne aliem pentru un timp mumit [ pentru a rezolvi importante probleme de Stat.* Rolul partidului national Spuneţi-mi vă rog, ar fi fă cut mai bine partidul naţionil, să stea pasiv să privească impasibil la greşelile politice ce sa săvârşesc da actualul regim? Sa privească cu nspăşitra criza grozavi prin cara trece Ardealul fără să întreprindă ceva, şi aştepta o minune cerească ca si se schimbe totul dela sine ? Or, noi suntem şi trebue să fim partid activ, de luptă, care caută toate mijloacele ca iubirea noastră de ţari şi neam să nu fe vorbe , goale ci o forţă vie care să ne arate calea unei activităţi pozitiva spre binele Statului român. Oare au e fost ca partidul nostru care are rezerve mari de puteri de muncă şi autoritate morală să caute o astfel de soluţiune a crizei actuale, care sa-i des cât mai curând putinţa să facă bine acestei ţări şi să nu mai rămâi cu braţele Încrucişate? ! Din declaraţiile de mai sus, ar reeşi deci ca i.paetul cu liberalii nu s a încheiat, dar ci tratativele , urmează. 2. Dacă colaborarea se va face, nu t trebue să se încetăţenească în opinia publică credinţa că liberalii sunt aceia cari vin la putere, ci că vin partele Unirii la cârmă şi că în acest guvern vor figura şi liberalii şi '«i după părerea conducătorilor partidului naţional nici ideologia, nici programul partidului liberal nu se vor afirma în viitorul guvern emanat, din blocul partidelor Unirei. ■ La sfârşitul discuţiei de mai sus,ţara mai fost rugat să desmint un: „Adaviral, ştirea că va apare în mii rând un manifest către ţară, iscălit] de dnii Brătianu, Mante, Incuieț și Nistor. Conferinţa de la Veneţia Veneţia. — Discuţiunile întrerupte ale Us iari la amiază au fost reluate ieri. Cancelarul Schobert a cerut apoi întreruperea lor diacon pentru ca să discute cu marchizul Dela Torette. Dezbaterile ce au avut loc între cen, celarul austriac şi ministrul de externe italian, au ținut o ori. (ATR). Da, noi sfârşiserăm în această victorie mie, încheiaserăm triumfal războiul cel mare şi se predea, el s’a sfârşit... dar începură atunci bate-,riile marei şi misei diplomaţii pentruca să deposedeze Italia da fructele viato lui sale Dar voi, Români, voi cari păstraţi spiritul nemuritor al lui Machiavelli, în timp ce noi ceilalţi ne mulţumim a păstra cu plesitate corpul său In „Simtă Cruce“, voi aţi sfârşit repede cu întorsăturile mai mult sau mai puţin sincere dela Londra, Paris şi Versailles şi ett toate excomunicările „Consiliilor supreme“, voi v’aţi gân- dit bine să trimiteţi ambasadorii voştri!... urmaţi In Capitala inamică pentru ca să prezinta cererile legitime şi să facă... adiţiunile voastra Iată pentru ce Italia nu respiri; ea este lovită de nelinişte dureroasă. Dar va veni încă ziua când tinereţea noastră eroică, care roti cu sângele ei zăpezile de pe Adamello şi stâncile de la Corsa şi malurile Piavri, va voi să dea patriei salvarea sa, e de vărata sa înviere, ritmul sin de respiraţie vitală, la care are dreptul Italia, după ce a dat lumii virtuţile geniilor sale, forţa săbiei sale. Şi atunci eu sunt sigur încă, fraţi români, că patria noastră va avea alături de ea pe sora ea ia lalimitate şi credinţă, şi pentru aceea acelaş entuziasmul .celor douăzeci de ani trecuţi, ca odinioară pe malurile „Poa-ului şi fie Dîmboviţei voastre- Astăzi încă strig din toate puterile sufletului meu „Trăiască Români! ! Trăiască România!" Aosta, C Mai 1921. Sfisio QlgUo• Tos prarid: fondatorul „Cordo-Krstees"-ei. Bibliografie " — „Câteori, Anul XIV, Nr. 18. — Redeșteptarea“, Anul XII, Nr. 9. — „Gazeta Antreprenorilor*, Anul I, Nr. 20. —Anuarul liceului român grăniceresc din Năsăud Anul 1920/21*. — „Buletinul Iostitutului Meteorologic Central pe luna Iunie 1921* cu următorul sumar: „ Starea timpului In România; Precipitaţiunile atmosferice; Starea agricolă; Starea timpului la Bucureşti, Copou, Bolgrad, Transilvania ţi Basarabia; Moaitef.tntun:la electrice; Meteorologia romi temperate ţi circulaţia generală a atmosferei de prof. Bjerknes ; Lista precipitaţiunilor în Aprilie, „ Mai ţi lume a. e.; Diferite tabele atmosferice. III. Agârbicesnu: .Zilele din urmă ale căptanului Pârvu* Ed. Pasul Sura. , „ „TrSsurica verde*, Ed. Cartea Românească. , , ,Ceasuri de seara*. El I • Cartea Românească. , , ,Popa Man*, Ed. Steinberg. , „ „Luncuşoara în I "aresemi. Ed. Steinberg. „ „ „De la ţară", Ediţia III, Ed. Steinberg. Regenţa japoneză I Londra. — Din Tokio se anunţă că boala mandonul s'a agravat foarte mult. Hirohio, moştenitorul tronului, a preluat teririgenţa. (ATR.) Noul numiri la ministerul de domenii Au fost numiţi pe ziua prezentării la posturi, urmatorii midiei veterinari : Robert Himig, medic al plişii Orna- 8 biului din jud. Alba Inferioară, Mihail StrişneSu, medic al circ. Vălenii de Munte, Mayer Anton, medic al plişii Vin,ui de Sas. (jud. Turda- Ariaş) ; dr. loan Bogdan, medic în plasa Lacul (judeţul Caraş-Sevarin), precum şi urmnorii funcţionari: Maximilian Hoffman, inginer agronom, inspectorgreoi cl. 1.; Ion Budin, şef de birou cl. I., şi loan Naon, şef de birou cl. 1. la serviciul regional zootehnic din Chişinău. I Pretenţiile Austriei Paris. — Ziarul .Le Temps*, das*minte ştirea că Iugoslavia ar fi cerut să i se dea voe să participa la conferiţa dela Veneţia. Acelaş ziar al cl Austria va pretindă un alt teritoriu curat german, dacă va fi silită să renunţa la Si-mon. Dacă vor cere plebiscit pentru Ungaria da Vest, Austria va inzista să se facă plebiscit și In tirolul da Miazszi. (ATR.) Inaugurarea monumen- tului M. S. Reginei la Oradea-Mare StrSlucîta primiră a Reginei — Recepţiile la garfi. Aspectul oraşului — Soleihnitatea desvetirei monumentului Reginei — Discursurile ţinute Agenţia telegrafică română, comunică următoarele despre serb rile de azi dela Oradea-Mara cu prilejii desvedrei monumentui M. S. Regine Mana. Oraşul are aspect de sărbătoare. Toate casele sunt impodobte cu flori şi cu covoare. Doamngil străzilor sunt în şireii ţărani, veniţi din toate comuadle Bihorului, elevi de şcoală şi armata. Trenul regal a sosit ln gara Oradea la ora 9 32 m. Pentru primirea M. S. Reginei se aflau pe peronul girat toţi reprezentanţii autoritâţilor civile şi militare. Din trenul regal s’a coborât M. S. Regina, A. S R. Principesa Marioara, dl ministru Goga ca doamna. Dela gară s’a format un imectant cortegiu care a plecat în piaţa Regna Maria, în faţa teatrului orăşenesc, unde a fost aşezată statuia şi tinde ce află tribuna regală. Aci M. S. a fost întâmpinată de episcopul Corogariu şi de reprezentanţii înaltului cler. Urmează serviciul divin şi sfinţirea apei După terminarea serviciului divin ara los desvelirea stamei iar episcopul Gorogatu rosteşte o entuziastă cuvântare, la apoi cuvântul ministrul Goga fl dl general Moşoia. Urmează dl Marin Ştefănescu care ţine o cuvântare în numele Universitîţei din Cluj. Dsa face cn rezumat al luptelor din trucul v Dl Badea, primarul Oradiei Mare ţine o cuvântare în care spune că statuia turnată in bronz, va reprarezenta iubirea şi credinţă noastră faţă de prima Regina a tuturor românilor. Dl Vasile Dimitriu, fost rector, în numele societăţei „Cultura Poporului* vorbeşte de rolul culturei pe care M. S. Regna și Dinastia 11 vor avea pe viitor. Urmează defilarea fecalelor, a poporului și a trupelor. Infirătoarea crimă din Teiuş O lofiorătoMB eiimft s’a pstreapt la noaptea de 4 Septemvrie la banca „Isvorul* din Teiuş. [ Bandiţii, în număr de 5, Kauîa, tradus pe la 10 seara in localul băn-l cei, știind că dirtctorul E. Sima ern petrecere, de unde au luat cassa de* băni ducând-o intr’o meg^z'e din a-[ ceeași clădire, pantru ua sst fel să", Soda opera mai bine. Aeo'o u au încercat să o desfacă cu vîrsta pile mari, însă neizbutind, «ui așteptat venirea directorului, care Iocuia in bancă. f Sosind pe ia 2 rospres», și ceiân-[ cîu- i-se ch?ile dela caesă, d rectorul a refuzat să le dea, întrucât cu le avea. Fiind atacat de bandiţi, a scos revolverul. Insa fu înjunghiat cu o pilă în gât şi astfel osau in nesimţire Apoi an împuşcat cu propriul său revolver, omorându-1. Bandiţii s'au făcut nevăzuţi, furându-i hainele şi banii ce-i avea asupra lui. Sporsnța din Alba-Iulia face cercetiri. Până acum s’an arestat mai]; malta persoana și sunt pe artneia crl-I m'nalilor. j EXPROPRIEREA IN ARDEAL — Magistraţii cari vor prezida comisiile de ocoale — — Ministerul de justiţie a delestat pe urmi torii msgistraţi cari vor fi preşadinţii comîsiunîlor de ocoale. Aceste comisuni vor facs i nori rile de aplicarea legai pentru reforma agrari îa Ardeal. Judeţul Arad, dnul Livia Tamossn, la comisia de ocol Arad. M. Erdos, la comisia de ool Bateai. P. Palade, la comsia de ocol Ghişiniu. L Pop, la comisia Halmaj al. N. Giluateanu, la comisia Ineu. Petra Popovici, la comisia Maria Ridna. C. Vasiliu, la comisia Perieș. Iuliu Solyomogi, comisia Sina. Judeţul Alba de Jos: dnii Emil Fally, comsia Abrud. Olt. Aceleiresau, comisia A lui Smpronia Muntesna, comisia Alba Ialia E Gheţii, romtea Blaj. V. Buţurasau, comtea Cornu-Sibiului. Aurel Moldovan, comisia Uoara. Judeţul B’hin: dnii Adalbert Holta*yar, comisia Afeşd. I. Pogaar, comsia Bsius Ioart Horvath, comisia Oom. Aguatin Bolsas, comisia Margha D. Anghelescu, comisia Osola-Mare. Adalbert Argay, comisia Podul-Seudor. Alexandru Kotvelyesî, comisia Sadoata-Mare. Carol, IPgP, contate Tima. Salvator Mihail comisia Vasiiu. Judeţul Bistriţa : dnii H. Caudate, comisia Biatriţa. Alex« Davîdu, comi- I Bla Sfialicî Staf. Barmin, c omida I Botina Veche. Judeţul Braşov dnli C. Ganea, comisia de ocol Braşov. Judeţul Cara? Severin: dnii ADragomirescu, romi din Bocşa B Dobja, comisia Rozoviei. M. Mîhnileecu, comisia Caransebes. Al. Arhim, comisia Fiaet. G. Giorgessu, comisia Oravia-Montani, I. Dobrotescu, comisia Orsova. D. Janaulssaa, comisia Issaa-Montani, D. Bo. Leon, comisia Teregova-Judetul Cinedali G. Szolcul, comisia Georgen I. Al. Ciurev, comisia Mercurea-Cracului. Județul Cojocna; dnii Rancanu, comisia Cîuj-rraal. A. Lethvay, comisia Goda. G. Popescu, comisia Huedin. Exil Marasten, «- «misia Mociu. Al. Csiper, comisia Teaca. Judeţul Făgăraş; dnii L. Pandrea, comisia Făgăraş. Al. Socaciu, comial» Şercata. Tr. Stoica, comisia Zîrneşti. , Judeţul Lugoj, d. P. Maier, comi sia Lugoj. Incartiruirea la Cluj — noul regulament al Incartiruirel — Oficial de locuinţe se tastai razi In mod ficial Primăriei, etajul I, uşa Nr. 34-86. \ Rgistratomi oficiului sa gfsesta tot, In ed.fleial Primaiiai ofsgiul I., usa, Nr. 6 [ Către oficiul da locuinţe numai îa] scris se vor putea adresa. Cereri etc. verbale cu sunt admise. 'Publicului e interzis a căuta contacte cu personalul oficiului, iar personaluki e interzis a pertracta eu publicul. Petiţiile in scris, sa vor putea înainta la reg'Bteaturu oficiului zilnic, e* excaptia Lumraecilor şi sărbătorilor legale Inaite de masă, dela ora 8—12. Fiecare petent va primi cumirul actului său. I La oficiul de locuinţe zile de primire vor fi s«atâmânal. Miercuri ţi Bămbită a. m. dds ora 9—12 Ia zilele aceste publicul va putea lua informaţii pe baza numărului primit dela registratură. In afară de Miercuri şi Sâmbătă intrarea sub nicisn prticol nu va fi admisă. Petiţiile vor fi dezbătute în şedinţele comis unei de înapartirnire. Săptămânal se ţin două şedinţe. Marţi şi Joi. Numai petiţiile funcţionarilor publici vor avea curs. Petiţiile vor conţinea următoarele: 1. Clauzuia şefului prin care se vai 'adeveri că paternul e funcţionar pu-j bui şi vor fi Unirile cu agilul ofioiului. 2. Auditarea locuinţei actuale sau a faptului că nu are locuinţa, ca in lipsa locuinţei unde stă. 3. Trabiul prescris de lege. Poliţiile, cari nu vor întruni condiţiile arătate în § 8 vor fi respinse. Petenţii sunt invitaţi în interesul lor propriu şi pentru a inlesni situaţia oficiului de locuinţe, a arăta locuinţele sau camarila cari ar putea fi rechiziţionate. Sunt luai rugaţi a evita seducerea oficiului prin date false, cari îngreunează funcţonarea oficiului şi întârzie rezolvarea pe tiplor. Hotărârile Comisiunei dezacvartirare vor fi afişate la oficiul de locuinţe, după fiecare şedinţă în ziua următoare. Pentru controlarea şi cadastrarea locuinelor, locuinţele vor fi cercetate prin două compnuni, constatatoare : din un ofiţer al armatei, un fancţionar al oficiului de locuinţe şi un sergent al Polţiei de Stat. Membrii comisiei vor fi provizuţi cu legimaţii subscrise de şeful şi prevăzute cu sigilul oficiului. Fiecare proprietar sau locatar e dator a servi comisiunei cu datele cerute, şi a permise controla asupra caselor şi carnei lor deţinute. Încât comisia de comrsia găseşte că din cutare locuinţă se poate recvita, îşi dă avizul, prin o notă numerotată, proprietarului sau tocata uruiai. Acest aviz înseamnă, că controla propuse cojunsiunei de incuartiruire e rec vi rar. din locuinţa respectivă Cei interesaţi îşi pot da îa 24 de ore excepţiunii lor la scris , reg ** stratum oficiului contra avizului. Încât exiepţiunea nu se va ridica, comisiunea de încuartiruire va hotări revira- rea localului respectiv. Fiecare proprietar sau locatar va dovedi înaintea controlai dreptul sau de a locui în locuinţa respectivi. Proprietar, contrast, bon da recvitare. Aceia, cari nu sunt funcţionari publici, şi cari au ocupat sau vor ocupa o locuinţa fără autorizaţia oficiulu de locuinţa , vor fi evacuaţi imediat cu forţa, firi a primi la dispariţie altă locuinţă, şi fără a avea drept la apel Regulamentul presant Intri In vigotre în datul publicărei. ,34 PATRIASS Moartea lui Em. Porumbaru Moare la Bucureşti, la vrâstă înaintată,Em. Porumbaru, fostul ministru de externe al României în vremea neutralităţii şi al războiului mondial. El a semnat şi a remis declaraţia de război Austro-Ungariei în August 1911. A intrat în viaţa politică înainte cu patruzeci de ani când a fost ales pentru întâia oară deputat, in mai multe rânduri ministru, Em. Porumbaru a fost un patriot luminat, care și-a dat, întreg concursul la atâtea acte mari din trecutul Regatului român. înmormântarea lui va avea loc azi joi în Bucureşt. Nouile trenuri Bucureşti-Braşov- Oradea-M. Pe ziua de 15 Octomvrie a. c., trenurile mixte actuale n-rile 527 şi 528 Bucureşti-Braşov se vor transforma în trenuri de persoane n-rile 177 şi 178 , şi se vor prelungi până la Oradea-Mare având următorul itinerariu: Bucureşti plecarea 14,45; Ploieşti sosire 10,17, plec. 16 ,37; Câmpina sos. 17,42, plec. 18,01; Sinaia sos. 19,34, plec. 19,49; Predeal sos. 20,41, plec. 21,00; Braşov sos. 22,15, plec. 22,44; Sighişoara sos. 3,23, plec. 3,31;Copşa Mică sos. 4,52, plec. 5; Teiuş sos. 6,34, plec. 7; Cluj sos. 10,53, plec. 11,23; Oradea-Mare sos. 17,45. Ele vor avea legătură în Sighişoara spre Sibiu şi Odorhei, în Copşa-Mica dela Sibiu, in Feldioara dela uioara, în Teiuş spre şi dela Arad, în Câmpia- Turdei dela Turda. La înapoiere: Oradea-Mare plec. 9; Cluj sos. 15,18, plec. 15,54; Teiuş sos. 19,58, plec 20,27; Copşa-Mică sos 22,19, plec. 22,48; Sighişoara sos. 0,25, plec. 0,39; Braşov sos. 5,37, plec. * ; Predeal sos. 7,19, plec. 7,3; Sinaia sos. 1,16, plec. 8,29 ; Câmpina sos. 9,26, plec 9,33; Ploieşti sos. 10,47, plec. 11,09; Bucureşti sos. 12,35. Ele vor avea legătură în Oradea-M dela Cheresig, Cheregean şi Vaşcău, în Câmpia Turdei dela şi spre Turda, în Feldioara R. dela şi spre Uioara, în Teiuş dela şi spre Arad, în Blaj dela şi spre Iraid şi în Braşov spre Sibiu şi Madefalău.