Patria, mai 1922 (Anul 4, nr. 94-115)

1922-05-03 / nr. 94

3 Mata h­it­ VANZAREA ALTOILOR DE TRANDAFIRI A ÎNCEPUT-O IOSIF TUROS, firedinăria Ar­­tieîîcâ Cluj, Ca­­lea Victoriei 94/b 472 2­3 Dacă doreşti să cumperi Mobile * piane să nu-ţi pară rău de chel­­tuelile unui drum până la Târgul-Mureş, şi să vezi uriaşele, splendid aranjatele 37315—300 saloane de mobile a lui Székely și Réti Fabrică de mobile transil­văneană, Societate pe Acții. Lloyd S82 LOUIS CZAGO CLUJ, STR. ŞINCAI Nr. 2, s’a deschis atelierul de lăcătuşerie 367 13­ 50 primeşte ori­ce lucrări de această branşă ca: storuri de prăvălii, umbrare de galantare, uşi de aer, construcţiuni grele precum şi ori­ce fel de reparări. Reprezentant­e GRÜNVALD J. şi SZÁNTÓ D. fabrică de storuri şi oţel Oradea-Mare. Reprezentantă din România SUCCESORUL LUI PETRU J----­CZETZ TELEFON 2-AS CEA MAI MARE ÎNTREPRINDERE DE POMPE FUNEBRE DIN ARDEAL Furnizorul angajat cu contract al spitalului 1198 96 100 Corpului VI. Armată, şi clinicelor universitare CLUJ, Strada IM. Iorga 2 IOAN COSMA FABRICANT DE FUNII Cluj,­­Str. G. Tămaş (Galamb) 14. Primeşte ori­ce comandă în ce priveşte branşa acea­­stă, precum şi orice funii pentru economie. ... Pârghii de m­oară pre­cum şi funii de trans­misiune speciale. Ni-a sosit cel mai sigur preparat pentru stârpi­­rea insectelor. Face stăr­­pirea pe lângă garanţie Gratz STRADA ŞAGUNA No. 16. Interprind pic­tarea camere­lor, Văpsirea de Firme şi tot felul de lucrări în branşa aceasta.:: Telefon 749 Publicaţiune Composesoratul urbarialist din Co­muna Chiherul de sus în baza decisi­­unei comisiunei administrative judeţene nr. 254/920 în ziua de 22 Mai St. R. 1922 ora 10 a. im. În casa comunla din comuna Chiherul de sus judeţul Mureş-Turda vinde prin licitaţie publică, orală, împreunată cu oferte scrise, ma­terialul lemnos de pe suprafaţa de pă­dure de fag de 142­5 ing. cad. prevă­zută în amenajamentul aprobat cu or­dinul nr. 112897/904 din clasa econo­mică B, seria 1 parcelele 1 şi 3 a cârui volum conform estimaţiunei făcută de regiunea silvică s’a stabilit la 23182 m8 lemn de construcţie, 6955 m5 lemn de foc. Preţul de care Începe licitaţia s’a stabilit la 264.278 Lei sub­ care m­a­te­rialul lemnos nu se va vinde, pom­­posesoratul nu garantează nici întin­derea pădurei pusă în vânzare, nici ca­litatea şi nici cantitatea materialului, stabilite de organele silvice. Garanţia este de 100% din preţul de strigare, adecă 26.428 Lei, care trebue depusă înainte de începerea licitaţiei în efecte garantate de Stat. Ofertele închise, cari vor conţinea : garanţia şi declaraţia, că amatorul cu­noaşte condiţiunile de licitaţie şi con­tract şi le consideră ca obligatoare, tre­­buesc înaintate înainte de începerea li­citaţiei prezidentului, sau persoanei în­sărcinate cu conducerea licitaţiei. Ofertele întârziate şi ofertele ulterioare sau telegrafice cum şi ofertele, cari con­ţin dispoziţiuni contrare condiţiunilor de licitaţie şi contract nu se acceptă. Pădurea este situată în hotarul co­munei Chiherul de sus—Săcădat la o depărtare de 2—3 km. dela calea fe­rată Tg.-Mureş—Snata. Condiţiunile de licitaţie şi contract se pot vedea la Prezidentul Com­posesora­­tului Chiherul de sus şi la Ocolul silvic Snata. Chiherul de sus, la 10 April 1982. Salin Grama 452 2­ 3 prezident Direcţiunea Căilor Ferate Someşene^ Concurs Publicăm concurs pentru furnizarea alor 650 vagoane (­ 100 g) lemne de foc de fag despicate. Ofertele în scris şi în pl­ic închis sunt a se înainta până la 20 Mai. a. C. Condiţiile de furni­zare se pot vedea la Direcţiunea C. F. S în Dej. Direcţiunea Căilor Ferate Sormeşene — 50.000 de români mpn mal altuia să sprijinească Barh­eria Românească din str. Universităţii nr. 6 (vis-a-vis de chinematograf). 23324­2» Rag sprijinul on. public. Gheorghe T­ ittufih No. 5852/A IV. Publicaţie Un Intravilan cu intindere de cca 1 jugher aflător în Cluj, calea Casianu fostă Györgyfalvi Nr. 42, pe care este clă­dită o locuinţă cons­turătoare din trei camere, bucătărie baie şi o moară cu circulaţie bună cu 2 pietre mânată de putere electrică,­­ aranjament de lo­cuinţă şi lucruri preţioase anticae, se vor vinde în licitaţie spontană ţinută la faţa locului în 11 Mai În ora 3 după masă. Condiţiunile licitaţiei se pot vedea în biroul advocatului Dr Elîl­l lacordl în Cluj Str. Regina Maria 3. 476 î­i Lupta pentru existenţi Mulţi se întreabă din ce trăesc felu-i ritele vietăţi ce mişună necontenit, în­ j­eosce, şi’ncolo, în lumea mare. Unde locuesc, cum se hrănesc şi cu ce se’mbracă mulţimea de oameni ce po­pulează uscatul şi străbate mările şi oceanele? Căci oricât de productiv ar fi pământul şi ar da, din îmbelşugare, hrana trebuincioasă vieţuitoarelor, unul sau doi ani, totuşi s’a constatat, că populaţiunea creşte cu mult mai re­pede, decât se produc alimentele co­respunzătoare întreţinerei ei. Şi,­­dacă, în evoluţia vieţei, n’ar muri o parte din fiinţi, atunci s’ar spori până într’atâta, încât n’ar mai avea ce mânca şi nici loc unde să se poată mişca. Natura a creat viaţa pe pământ dar a fost foarte econoamă în ceea ce priveşte spaţiul şi hrana. Din pricina aceasta se dau atâtea lupte crâncene între fel de fel de vietăţi. De aceea atâtea suferinţi. E constatat, că orice individ mai tare caută să di­strugă pe cel mai slab, pentru a-şi a­­sigura întreţinerea vieţei şi păstrarea neamului său. Dar în lupta pentru existenţă, ori­ce fiinţă este înzestrată de la natură cu câte un mijloc de apă­rare împotriva celor mai tari decât ea­­i de atac contra celor mai slabi. Aşa de pildă, potrivirea coloanei corpului unui animal cu aceea a locului unde trăeşte îl fereşte de a fi văzut de du­şmanii lui şi-i înlesneşte vânarea prăzii. Coloniile,­in cari trăesc unele organisme inferioare, alcătuesc un fel de train mai lesnicios între nişte indivizi cari muncesc împreună, în diferite direcţii, pentru a-şi putea menţine viaţa. Paraziţii, aceşti musafiri nedoriţi de nimeni, caută să trăiască din hrana câştigată de cei muncitori, fără să aducă nici un folos socr ţâţei din cari fac parte. La razele calde ale soarelui nu pot creşte sămănăturile, prea des sămânate, din lipsă de loc, deoarece plăntişoarele cu rădăcini mai lungi şi mai adânc vârâte în pământ, iau hrana celor mai slabe, caii, neavând cu ce se hrăni, se usucă, mor. Multe din rădăcinile plan­telor sunt roase de vermi, ori larvele diferitelor insecte. Insectele sunt mân­cate de șopârle, iar acestea formează hrana plăcută a barzelor. Omizile, di­strugătoarele frunzelor de pe arbori, sunt mâncate de păsări. Multe din acestea înveselesc natura cu cântecele lor, însă, adeseori unule din ele îşi sfârşesc viaţa in ghiarele sfâşietoare ale uliului, pe cari, ochin­­du-l el din zbor, aşteaptă momentul po­trivit pentru a le închide gura pe veci.! Peştii cei mari şi tari mănâncă pe cei mici, iar albinile harnice, cari sunt atât de bine organizate în viaţa lor socială, în lupta pentru existenţă, totuşi în timpuri de nevoe, când nu-şi mai pot aduna hrana din flori, omoară pe se­­m­enele lor pentru a le lua mierea. In natură deci e o luptă pe moarte şi pe viaţă, nu numai între fiinţe de neam deosebit, ci chiar între indivizii aceleiaşi specii şi rase. Şi lupta este cu atâta mai straşnică, cu cât se dă între indivizi de aceeaşi forţă. Dar, dacă di­feritele vietăţi, în lupta ce o poartă între ele, întrebuinţază numai mijloa­cele cu cari le-a înzestrat natura, apoi omul, fiinţă inteligentă, stăpânitorul creaţiunilor de pe pământ, născoceşte fel de fel de arme numai şi numai să poată învinge pe confratele său. Pre­tutindeni se luptă popoare contra altor popoare, cari se opun intereselor lor, de­oarece orice naţiune tinde la reali­zarea idealului ei. Dar cu cât un popor este mai civi­lizat, cu atâta îşi dă seama mai bine, că trebue să existe între clasele sociale, ce-i compun, o armonie desăvârşită , pentru a putea să-şi menţie viaţa şi să meargă pe calea progresului. In lupta dintre oameni se întrebuinţează nu nu­mai arme materiale, ci şi psihologice. Uit, viclenia, minciuna, linguşirea, abu­zul de putere, apucăturile criminale, cari de cari mai curioase, după priceperea inventatorului, fac unora viaţa amară, luptând cu diferite mizerii pentru a-şi câştiga pânea zilnică, iar altora le în­lesneşte un traiu de lux şi de corupţii. Dorinţele­­şi patimile, încătuşate în su­fletele mici ale unor vânători de măriri în societate, mai ales atunci când nu le merită, caută să-şi deie curs liber, în paguba oamenilor muncitori şi modeşti, precum şi a generaţiilor tinere ce vor forma lumea de mâne. Iar când pati­mile au intrat prea mult în joc, atunci începe lupta înverşunată între antipatii şi simpatii. Oamenii conştienţi de sine îşi dau bine seama ce griji grele apasă asupra noastră în prezent şi la câte Încercări deosebite suntem supuşi, când ne gân­dim la viitor. Trăim în timpuri de re­naştere, în care trebue să se nască uma­nitatea de mâne, care, prin opere de înfrăţire, să se poată nimici ura şi des­frâul. Dar omul în viaţa lui mai luptă şi cu alte greutăţi naturale, cum e să­răcia solului în substanţe hrănitoare pentru plantele de cultură, uscăciunea, seceta sau umezeala prea mare, totuşi prin o muncă producătoare învinge multe piedeci, uşurându-şi astfel traiul. Şi, după cantitatea şi calitatea muncii (fie ea intelectuală sau fizică), se poate cunoaşte un individ sau o naţiune, cât de destoinică este de a putea concura cu forţele economice sau culturale ale altor popoare. Fiecare lucrează pentru­­ca să aibă cu ce trăi, iar din prisosul muncii lui să poată ajuta Statul cu toate instituţiunile sale şcoală, biserică, tea­tru, armată ş. a., deoarece acestea, prin originea lor, au de scop binele tuturor claselor sociale. Orice popor, menit de a trăi în vii­tor, caută să deie copiilor o instruc­ţiune şi cultură serioasă, căci numai astfel se va desvolta în ei simţământul naţional, care a mişcat toate popoarele în timpul de faţă, cerând fiecare respec­tarea drepturilor lor la o viaţă liberă. Căci după cum prin lovirea cremenei sar scântei, tot aşa prin deşteptarea minţii tineretului prin învăţături folosi­toare, va izvorî , lumina, mărirea şi de­votamentul, aceste comori sufleteşti ce vor străluci în timpuri seculare spre fe­ricirea neamului. Şi, după cum atomii unui corp solid, ce au fost disociaţi (din cauza unor puteri streine, cari au lu­crat asupra lor), se unesc din nou între ei şi mai tare pentru a forma iarăşi so­lidul, îndată ce puterile streine, ce i-au despărţit, s’au nimicit, tot aşa şi mem­brii unei naţiuni, în vinile cărora mai curge un sânge strămoşesc, se vor ci­menta prin armonia sufletească dintre clase pentru a se putea apăra contra duşmanilor, cari ar îndrăzni să atace pământul, limba şi cultura ţării. E constatat, că cu cât la un popor se găsesc mai mulţi oameni cu o cul­tură temeinică şi experimentaţi în lupta pentru existenţă, cu atâta mai bine merg in acea ţară trebiie el Dar viaţa unui popor, ca şi a unui individ, de­pinde de caracter, care îl face să lu­creze în anumită direcţie şi de inteli­genţă, care-l face să se gândească şi se vadă lucrurile într’un chip ce depinde de sensibilitatea lui şi de sentimentul ce se naşte în el. Când lumina ştiinţei va vedea păsurile şi nevoile societăţii şi va îndepărta deşertăciunile omeneşti, cari încurcă planurile celor cu suflet curat, ce ar voi să lucreze spre binele general al naţiunei, atunci realitatea cu nemiloasa săgeată a adevărului va ni­mici pe nesimţite favorurile şi va în­trona dreptatea. Timpul va arunca asupra faptelor urâte vălul uitărei şi a impersonalităţei şi se va privi fără patimi şi părtinire cot ceea ce trebue de făcut în folosul ţârei. Numai astfel vom fi vrednici de urmaşi ai eroilor noştri, cari şi-au văr­sat sângele pentru a ne apăra dreptu­rile noastre şi a ne da sfânta libertate. GA. V. Secrieriu, profesor — Cluj. Dacă voiţi serviciu promt şi în mni­bune, faceţi comanda la depozitul de lemn® descongestiona staţiunile, va cere o cheltuială de aproximativ 25 milioane livre aur aproximativ 600 milioane franci aur. Dar ne dăm tot aşa de bine seamă de faptul, că sute de mii de vagoane de lemne aşteaptă în pădurile noastre şi în gări pentru a fi transportate în porturile noastre şi de acolo în ţările unde vor fi schimbate în aur, mai mult decât suficient spre a acoperi­ aconturile primite în vederea capacităţii de pro­ducţie a României. Cunoaştem tot atât de bine starea budgetului nostru, care a suferit de pe urma greutăţilor inerente oricărei peri­oade politice de tranziţie, dificultăţi, care au împiedecat încassarea impozi­telor şi revenir­ea la un regim normal fiscal. Soluţiile Dar în acelaşi timp ştim, că ţara este înzestrată cu destulă energie şi bogăţie spre a întâmpina cheltuielile necesare pentru restaurarea regiunilor devastate şi­­ unei desvol­ări viitoare şi că avem oameni experimentaţi, energici şi devotaţi inte­resului public, care sunt gata să facă sacrificii utile pentru ţara lor. Prima noastră grije va trebui să fie să echilibrăm budgetul, plătind datoria internă, să realizăm condiţiunile nor­male da transport, să consolidăm dato­ria noastră externă şi să onorăm toate angajamentele noastre. Pe această cale România va avea satisfacţia de a şti, că şi-a făcut în­treaga datorie faţă de propriul ei popor, şi faţă de lume, şi că poate conta cu încredere pe cooperarea prietinilor ei din afară și pe reîntoarcerea anilor de belșug. Mauriciu Blank oncertisi traam­nei Aibecla Cionca-Pipoş Sâmbătă seara, după cum am amin­tit, a avut loc în sala prefecturii, con­certul marei noastre pianiste Aurelia Cionca Pipoş. Pentru publicul clujan, din care foarte puţini au avut până acum fericirea să audă pe artista atât de sărbătorită în vechiul Regat şi în streinătate, seara de Sâmbătă a fost prilejul unei înalte sărbători artistice. Tot ce a avut publicul clujan mai select, mai iubitor de muzică, nu nu­mai români, ci şi concetăţeni unguri, germani şi evrei, s’au grăbit să audă pe aceea despre care ştiau demult că-i 0 glorie a muzicei române. Dela I. P. S. episcopul Ivan şi măestrul G. Dima, până la studenţi universitari şi eleve, s’au grăbit să audă pe dna Aurelia Cionca-Pipoş. Apariţia ei a fost întâmpinată de un ropot de aplauze care nu mai conte­neau. Intr’o linişte adâncă au fost as­cultate toate bucăţile cântate. Şi după fiecare, ovaţiile publicului creşteau mereu, serbătorind cu însufleţire pe marea artistă, care a făcut o aşa de profundă impresie. Două frumoase jerbe de flori au fost oferite, în mijlocul ovaţiunilor. Publicul românesc a rămas nu nu­mai încântat ci şi mândru, că în acest oraş, în mijlocul unor oameni cari îşi cred încă până azi rasa lor superioară, din toate punctele de vedere, geniul românesc s’a arătat atât de strălucit în concertul doamnei Aurelia Cionca- Pipoş. Buletinul Clujului Miercuri, 3 Maiu 1922 Teatrul Naţional: Aida. Teatrul Maghiar: Micul conte. Biblioteca Universităţii: deschisă între orele 8—1 a. m. şi 3—8 p. m. 1 Biblioteca Populară: deschisă între­­ or­ele 6 a. m. 9 p. m. ___­___ Liberalii îi şi economia Ardealului — Chestul gazului metan la Cluj — Propuneri cari nu se­ rezolvă de trei ani — Ce foloase ar do­bândii oraşul — Lib­erații au toată voinţa... să cointereseze afacerea — De ce o­­societate particulară? — Primarul Clujului chemat la Bucureşti Intenţiile liberalilor de a se înfige în economia Ardealului, cu ac­el spirit de acaparare care marghează toate opera­ţiunile lor cointeresate, su­nt pe cale de a lua forma cea mai e­videntă, şi în ce priveşte terenul eco­momic din Ardeal. Ne vom ocupa aici de c­hestia adu­cerii gazului metan la Clu­j, pe care fratele Vintilă, înţelege s’o exploateze pentru casa familiei, priv­nd oraşul nostru de un bun, care, pe­ drept cu­vânt trebue să-i aparţie. Propunerile aducerei gaz­ului metan la Cluj, au fost formulate d­e consiliul oraşului, încă de acum trei ani, şi pre­zentate apoi, rând pe rând, guvernelor cari s’au perindat.­­ Un edil al primăriei îmi f­xplica zi- Ide trecute, foloasele cari ar decurge pentru oraș, realizându-se aceasta im­portantă operă economică.­­ Prin puterea motrică a gazului me­tan, orașul ar lua un avânt­ industrial, care l-ar pune printre cele întâi centre, din acest punct de vedere.­­ în acelaş timp toţi cetâiţenii ar re­simţi imediat o mare economie, în pungele lor particulare, pen­tru lumină şi încălzit pe reclamă astăzi mari chel­­tuieli.­­ Şi edilul primăriei ne dă, după sta­tistică următoarele cifre edificătoare: numai pentru încălzit, Clujuil consumă combustibil în valoare de 60 milioane anual, reclamând 30 mii Vagoane de lemne pe an. Prin aducerea gazului metan, oraşul nostru ar realiza o astfel de economie pentru cetăţenii particulari, încât aceş­tia ar trebui să cheltuiască pentru lu­mină şi căldură la un loc, cifra de circa 10 milioane pe an. Prin urmare numai în ce priveşte combustibilul de încălzit, ar fi pentru cetăţeni o econo­mie de peste 50 milioane anual. De aici se poate deduce, ce s’ar putea realiza pe terenul industrial, prin ief­tinirea puterei motrice, şi uşurinţa de a o căpăta în cele mai bune con­­diţiuni. Pe­ropunerile făcute guvernului, primăria locală a cerut să i se aprobe concesiunea gazului metan din tere­nurile de la Zau, arătând că exploa­tarea o va face cu ajutorul unei so­cietăţi, urmând ca întreaga întreprin­dere, să rămâe bunul orașului, după amortizarea capitalului, pe care so­cietatea o va băga în aceasta afa­cere. Era, desigur, lucrul cel ma firesc, ce s’ar fi putut concepe, în scopul de a înzestra orașul cu un bun, de care să se poată folosi liber, într’un timp apropiat. La stăruinţele primăriei, făcute în această chestiune, şi guvernului li­beral, fratele Vintilă s’a lăsat greu. Tratativele urmate însă, au avut da­rul se facă pe edilii noştri să înţe­leagă că ministru finanţelor are toată voinţa... să cointereseze în aceasta afacere şi partidul d-sale. Liberalii sunt pentru aducerea gazului metan la Cluj dar în­treaga operaţiune de exploatare vor s’o încredinţeze unei socie­tăţi ad-hoc, după chiluil şi asă­­mănarea societăţilor cointere­sate liberale, care n­u va fi su­pusă obligaţiunilor concepute de consiliul oraşului nostru şi nici nu va lăsa oraşului perspectiva de a intra vre-odată în posesiu­nea bunului, ce s’ar crea prin aceasta.* Edilii oraşului nostru care au luat, în mod indirect, cunoştinţa de inten­ţiile fratelui Vintilă, se întreabă me­reu, nedumeriţi: n de ce vrea dl Brătianu o societate particulară Răspunsul îl vor căpăta, poate, chiar mâine. Dl Pop primarul oraşului îm­preună cu Hosu primul notar, au fost invitaţi la Bucureşti ca să tra­teze cu dl V. Brătianu chestia ga­zului metan. Rămâne de văzut acum, dacă edilii noştri, proveniţi de cursa care a urzit-o financiarul casei Brătianu, vor şti să apere îndeajuns, interesele oraşului, în numele căruia au fost chemaţi. Cehas * \ Catastrofa din Lupeni Joi în 27 Aprilie la ora 12.30 o groaznică explozie dintr’o mină de cărbuni a Societăţii Uricani Valea Jiului din Lupeni, a pus capăt vieţei la 82 muncitori care lasă în urma lor peste 120 copii orfani şi câteva zeci de văduve. Catastrofa s’a întâmplat între urmă­toarele împrejurări: In mina Aranka se lucra la facerea unei galerii de legătură Intre două coridoare. Pentru înlesnirea lucrului, se folosește de explozibi­l. In peretele de dărâmat s’au fost montat­e cartușe explozibile, care aveau să fie aprinse cu curent electric, fără să se fi observat din partea mun­citorilor că în coridor sunt gaze. Oamenii retraşi în ascunzişuri, la avizul telefonic al explodatorului , explozia s-a produs aprinzându-se gazul metan din coridor. Explozia gazului a fost aşa de puternică, că pe o di­stanţă până la 600 m, jur împrejur în întreg labirintul de galerii şi până la ascenzor, a omorât orice vietate, om sau cal, a răsturnat vagonete, a încovoiat sine, iar fumul a eşit pe deschizătura ascenzorului. Singur 1i oameni au rămas în viaţă dintre cei intraţi în lucru. Văzând fumul cei dela supraţă, au bănuit că în mină s’a în­tâmplat ceva neobişnuit. Intrebându-se prin telefon şi signalându-se, s’a con­statat, că din mină nu vine nici un semn de viaţă. Inginerul minei dl Lehotzky cu prima echipă de salvare s’au coborât în mină pentru a veni în ajutorul celor din interior. Era prea târziu, moartea distrugătoare îşi termi­nase lugubra-i operă. Cei cari au închis ochii au scăpat de grijuri şi de suferinţe — în schimb însă pentru văduve şi orfanii rămăşi — după cele 82 victime ale muncei cinstite — abia acum se începe lanţul nesfârşit de lipsuri şi mizerii. După trei luni de zile sunt daţi afară din case, iar despăgubirea de câteva mii de lei ce o va plăti Societatea şi dis­­parentul ajutor de la Casa Cercuală dat celor rămaşi în viaţă, nu pot com­pensa pe cel mort. Casa Cercuală care adună de la muncitori prin patron sute de mii de lei, are datorinţa, faţă de nefericiţii orfani şi văduve să le uşureze traiul plătindu-le ajutoare proporţionale cu­­ câştigul celor morţi. Aceste ajutoare sunt juste pentru că se plătesc, nu din visteria Statului, ci tot din banul muncitorului, care expunându şi viaţa măreşte bogăţia ţărei. St. Peneş. — Informafiunl H im niiiim TTTiTiTTiaiiiwiiirTiiriî Tiin'iiTiwiiriTrawHnBffr tow — Abonaţii ziarului .Patria­ sunt rugaţi cu insistenţă a tri­mite neîntârziat restanţele de abonament Pe viitor ziarul nu se va mai trimite decât abonaţilor cari vor achita abonamentul an­ticipativ. — De vânzare, pe valea Arie­şului o casă frumoasă, compusă din 4 odăi bucătărie şi tot felul de edifice laterele, în centru, poziţia cea mai fru­moasă. Comună Românească, cu mare circulaţie, cu deosebit teren pentru di­ferite întreprinderi. Negustorie cu licen­ţia de beuturi. Se poate cumpăra şi ocupa imediat, din motive că proprie­tarul s’a mutat. — Adresa: I. POP Cluj, Str. N. Iorga No. 3, uşa 9. 483 1­2 — Postul de funcţionar de bi­rou cl. XI., la spitalul judeţean, Turda este vacant. Cererile se pot înainta acolo. 1_4 — Director, administrator, sau Procurist — fost funcţionar superior Stal­ti­ot depunând garanţie 100.000 Lei doreşte angajament Societate în Ardeal. Informaţiuni la ziar. 46» 1—» - Industria cărămidei a ora­şului Soc. p. Acţii Şi-a început activitatea. Cu începere din 2 Maiu stă la dispoziţia constuctorilor, că­rămizi ori­ce cantitate. 480 î—î — Cursurile în arta căsătoriei a a doamnei Dr. Müller născ. Lili de Dósa prepară pentru technica orientată a ţe­sutului covoarelor persianer, smyrna, kelim, sumák, mai departe învaţă ţesu­tul Gobelinurilor franceze şi suedeze. Înscrierile se fac între 10—12 în Str. Regală 33. — FUNCŢIONAR să cunoască lu­crările de birou bine, limbile ro­mână şi maghiară se angajează imediat. Adresa Berceanu Hotel Central. 2—3 — O domnişoară cu praxă de birou caută post. Vorbeşte limba ro­mână, maghiară şi germană. Adresa la administraţia ziar­ului. 1—S — IN HOTELUL CENTRAL Tn toată seara la orele 9 serata simt OLGA si TEDDI. 85u­— AUTOMOBIL de persoane se poate ÎNCHIRIA ieftin In Cluj, Str. Nicolae Iorga Nr 23. Telefon 310. 126—1* — In Grădina de iarnă a Hotelului Central înce­pând cu ziua de 3 l. c. Olga şi Teddi vor repre­­zenta tangoul de moate­­ca o mai mare atracţie pazisiana­­sei»—ro — in urma unei ingenioase îmbună­tăţiri a becurilor electrice după cât sun­tem informaţi, s’a ajuns azi, la cel mai perfect rezultat reuşind fabricei»OSRAM* să realizeze cu noile sale produse cea mai mare economie de curent şi o du­rabilitate uimitoare. Lumina cea mai plăcută, ce întrece ori­ce altă fabricaţie. Noile fabricate se află la Intreprinderea Electrotechnică TEODOR MAIOR CIUJ, Calea Victoriei 7. Telefon 577,­­ unde se execută ori­ce instalaţii electro­­technice. Proiecte şi devize grat­uit. 30 243—? ■— Au sosit modele de pălării Mag­ány­i József­né Cluj, Str. N. Iorga 6. 149 41-103 ­d­a­­fw — B" A * wife —

Next