Patria, iunie 1922 (Anul 4, nr. 116-139)

1922-06-24 / nr. 134

24 iunie fül . I MICA PUBLICITATE D­e vânzare 2 maşini nouă de făcut ţigle marca „Hornyod“ cu aranja­ment complect, cu preţ conve­nabil, tot acolo se găsesc ţigle betonate formatul ţigli Eternit. Mázsa Comp. Intreprenori zugravi Cluj, Str. laşilor (Szamos) No. 18. 666 7­12 Dr. Andrei Szálmán zugrav şi văpsitor de case şi mobile. Lustruitor de aramă. M'am mutat în casele mele proprii din Sf. Muzeu­lui Nr. 6 , 674 5­­6 D­e vânzare o casă, Stada Izabella Nr. 4. In caz de cumpărare se poate prelua locuinţa, eis­iorica P­ ălării din Viena în de­pozit, primesc refor­marea şi pregătirea. De­pozitul de mode RAGÁNYI, Cluj, Str. N. Iorga 6. 149 70-100 i iaci dureşti si cumperi Mobile * piane sft nu-ţi pară rău de chel­­tuelile unui drum până la Târgul-Mureş, şi să vezi uriaşele, splendid aranjatele 873 50 -300 saloane de mobile a lui Székely şi teri Fabrică de mobile transil­văneană, Societate pe Acţii. Vogi sas păduroşi, „Ţară de peste pădure*,­ Ţară de „peste munţi“! Ţară plină da atâtea daruri dumnezeeşti! Pământ ro-­ ditor, păduri cu tot felul de lemne şi fiare sălbatice, munţi ce ascund bogă­ţii de aur, de sare şi de cărbuni, munţi ce şi-au deschis sânul să verse râuri binecuvântate peste văile şi câmpiile tale! Ţară întinsă! Hotarele taie ajung până unde se sfârşesc poalele dealurilor, copiii munţilor ce te înconjoară. Ţară frumoasă! Tu toate le ai, ca să poţi fi fericită! . . . Şi Totuşi ce gemete înfundate se ridică prin văzduhul tău şi se resfiră de­­­­parte peste hotarele tale! Câmpia dela Apus şi câmpia dela Răsărit-Miazăzi sunt cutremurate de suspinele tale. Par’că Ţările acestea n’ar st­a inimă. Par’că tu ai fi inima smândurora. Două puteri de Stat se frământă în toată fiinţa lor de grija ta. Una de durere, alta de ciudă şi­ de necaz; una de nădejde, alta care te ţine în ghiare, îngrozită de frica viitorului tău.­­ Una are credinţa nebună, că numai aşa te va putea stăpâni până la sfâr­­­­şit, cum te stăpâneşte de 900 de ani, [daca fiii ce-ţi scormonesc brazda, ce-ţi­­răşunesc livezile, poienele şi coastele cu turmele lor, dacă fiii ce scot mă-j f­runtaiele scumpe ale munţilor tăi, de­ 1800 de ani, dacă aceşti fii ai tăi îşi’ D­E VÂNZARE 2 RESTAU­RANTE, unul rangul plin cu aranjament complect, celalalt renovat cu aranjament. Precum şi un ho­tel cu aranjamentul complect, Informatiuni: Tordai György Cluj, Str. Ioan Gorun (Fogoly) Nr. 4. 682 1—2 S tudent în litere, caută un post pentru înainte de masă într’un biuron. Adresa la administraţia ziarului. 1—3 .KRISTÁLY“ C L U J • Văpseşte şi cu­răţă lână, tort şi blăni. — Comenzi prin poştă se execută prompt şi conştiincios. :: 599 17—100____________ vor pierde limba ale cărei sunete dulci­­ şi aşezare netedă a vorbelor le-au adus pe buze deodată cu armele Ro­j­mei biruitoare. Cealaltă nu­ are altceva comun cu tine decât sufletul copiilor de sub oblăduirea ei, care este tot una ai sufletul copiilor tăi, nimic altă” decât dragostea, ce a sădit o Dumnezeu în­­sufletele celor născuţi dintr’o mamă, dragoste cara e cu­ atât mai fierbinte, cu cât copii sunt mai bine crescuţi. Atâta că această Putere, cea dela Ră­­sărit-Miazăzi, trebue să se simtă da­toare a nu lăsa pe copiii aceleiaşi mame să fie striviţi undeva. Şi nu dragostea singură, chiar trebuinţa ei de viaţă ar cere să caute ca fraţii supuşilor săi să nu piară nici unda. Dar, în casa altuia nu ai drept să te amesteci — aşa zic astăzi cârm­uitorii de ţări. Şi totuşi ei se apucară să tacă rând în Turcia. Şi totuş încă de mult auzit-am pe Ion Brătianu, ministrul cel mare, zicând: nu pot suferi ca pe sora mea s’o bată cumnatul, şi eu să stau cu mâ­­nile în sân. Pentru aceasta, Transil­vanie mândră, durerile tale umplu de tristeţă crăimea­ vecină. Iacă de ce su­ferinţele năduşite ca şi vaetele adânci­­ ale fiilor şi fetelor tale strâng pumnul­­fraţilor liberi şi închid bucuria suro­rilor de peste hotar —­ căci trebue să­­ rabde tăcând — ştie Dumnezeu până când... Iată de ce Crăimea stă­­tpână atâta te-ar strânge în braţe de­­ să-ţi iasă şi sufletul! Ea se zbate ca domnul fără nădejde, căci duce luptă cu firea... Dar tu, ţară a nenorocului, rlângăe-te ai credinţă, e vremea aproape să ţi­ se sfârşească tot chinul! Când prea­­e încruntat Asfinţitul, m­­­sare Soarele în geană şi atunci — atunci urmează furtuna curăţitoare!... Ori va porunci Dumnezeu vânturilor și vijeliei să stea? Ori ne­­va trimite El Bunul pe împăciuitorul, să prindă de m­âni Nedreptatea, punând pe tot natul la locul ce i­ se cuvine? Chinuitorii tăi, Transilvanie tristă, necinsteau acum 307 de ani, numele Împăratului dela Viena. Ei se smul­geau din puterea stăpânului lor după drept şi-şi întindeau mânile către îm­părăţia păgână. Atunci Mihai Vodă, domn fără păreche în trecut, să fugă de împăratul, să nu poarte ruşinea, să nu, ierte ocara. El avea drept şi dato­rie s’o facă. Slujise creştinătăţii, slujise împărăţiei, purtând război minunat ca păgânii. Şi iată că Domnii tăi, Ardeal preţios, erau să-i taie legătura cu Fraga, unde şedea împăratul atunci. Asta el nu putea să o rabde. Dar Ru­dolf II fu blând cu vătămătorii şi în­delung răbdător cu ei. Şi apoi el avu nenorocul să asculte de sfetnici prea mici pentru timpul cel mare şi să pună la locul cel mai bun un general rău, cu sufletul negru, urmărind ale sale măriri. Şi blândeţa aceasta şi şo­văirea de sus şi strâmbătatea şi necre­dinţa stăpânitorilor tăi mici de jos şi trufia lor şi duhul lor de asuprire către vecinul Român şi trebuinţa ace­stuia de viaţă nouă pentru neamul său aveau să-ţi aducă, Transilvanie scumpă, fulger şi rrăznet dela Răsărit şi apoi — potop de necazuri dela apus. Şi târguiala cu ei şi bânuelile lor şi ale sfetnicilor împărăteşti, şi ura generalului şi sălbaticu-i dor de a fi singur, de nime umbrit şi stăpânitor pe rodul muncii altuia, puseră capul Domnului Mare care a văzut printre veacuri. Şi de păcatul de atunci tu sa­feri şi astăzi... Dar tu prinde inimă şi nu lăsa mâhnirea să te cutreapă. E un împărat puternic un iubitor de dreptate la Apus, şi un Mare Crai luminat priveşte la tine cu drag din­spre Răsărit. Şi se spune, se pare, se vede că-s prietini. Şi Im­păratul ştie, ci poporul tău, adevăratul tău popor­­ a fost în veci cu credinţă şi pricepe că dela dânsul aşteaptă ca să-i facă rândul dreptăţii. Şi Craiul dela hotar îţi iubeşte poporul. Şi atâtea păţanii­­ din vremuri ce se urmară nu pot săi nu deschidă odată mari ochii datori să-ţi vadă un s­uflet şi la fapte bune şi drepte să îndemne. Dar păţaniile mo­şilor trebuesc cunoscute după adevăr. La această cercetare ne întoarcem.**) Este în această descriere un ciudat amestec de accente lirice cu tonul isto­­ric-narativ, de reflexiuni politice cu aluzii şi vaticinaţii de ordin naţional, pe cari la 1907 — în Ungaria lui Ap­­ponyi sau în Banatul lui Burdia — nu cuteza oricine să le exprime nici măcar în această modestă formă de pareneză. După .Vestitele fapte şi perirea lui Mi­hai Viteazul* poveşti („deduse“) de entuziastul bănăţean Damaschin Bo­­jâncă la 1830 în „Biblioteca Româ­nească* a lui Zaharie Carcalechi, după chibzuita carte publicată la 1858 de ardeleanul Aron Florian despre „Mi­ll­ai II. Bravul* — vasta şi temeinica monografie a părintelui dr. I. Sârbu este fără îndoială, cel mai important prinos de recunoştinţă adus din par­tea celor desrobiţi eroicului desrobitor dela 1600. Păcat, că autorul ei s’a co­borât în mormânt, fără să fi avut no­rocul de a-şi vedea opera aceasta ter- r minată. I. Lupaş. „ Cu inima înfrântă de durere aducem la cunoştinţă tuturor rudeniilor şi cunoscuţilor noştri că unicul şi mult iubitul nostru fiu NUŢU după scurte şi grele suferinţe la vârsta de un an a încetat din viaţă azi la 22 Iunie 1922 la orele 91­, p. m. înmormântarea va fi Vineri -23 Iunie la orele 6 p. m. în cimiterul central din loc. Dormi în pace suflet blând.­­ II deplâng nemângăiaţii părinţi: Dr. Marcă Bula­n. Dr. Földes Dr. loan Buia De vânzare In apropierea oraşului sunt: A Pomărie mare, loc de fânaţ ff cu mai multe edificii econo- fi mice şi de locuit. — A se J® adresa în str. Bartha Miklós 3. ffl 684 2-3 *T­wmrrrrnrrirn^TrTfrTrTbniii'rii'r'itnirf'i'ini'iTnTinrTnTîi'i'm­­i'‘irrTirTrinmfiiirrrr Atențiune! Joi pe la orele 7 sa permit Drept­­ul Austriac ediția „GRILL“ pe calea dintre Otel Central până la podul cel mare de fer din Calea Regele Ferdinand. Este rugat flăto­­rul să-l predeie la proprietarul Dr. Simion Nemeş advocat şi deputat în Str. Iuliu Maniu 34, sau la Poliţie unde va primi remuneraţia cuvenită. 687 1­1 „COSINZEANA“ SMf cea mai plăcută, mai interesantă şi trifil mai distractivă revistă românească din Ardeal. Înfiinţată în anul 1911, ilustrată bogat cu vederi din toată lumea deschide, începând cu 1 Iulie a c. O nouă serie de abonamente MJI­­ pentru suma de 50 Lei pe Vi an . Adresa: Cluj Piaţa Cuza Vodă Mo. 16.5 Daci voiţi serviciu prora! $1 lemne hmm, faceţi ceminte la mpoziul de Semne A sosit un mare asortiment de III I fiii dim V lena Tot acolo se află tot felul de pă­lării palma și togă, renovarea și vopsirea după moda cea mai nouă, primesc cu garantă. 519 £8 150 Cu stimă EMIL KOHM m AteMer aranja! cu electrică ^ ! **) Voi. II, partea I, pag. 251—253. Cursele de automobile de pe Feleac Clasarea provizorie a participanţilor — Banchetul din parcul oraşului — Toasturile — Vizitele A. Sale regale In cursul zilei de ieri — Plecarea concurenţilor Un deosebit interes a arătat publicul cluj­an pentru cursele de coastă organi­zate de A. C. I. C. pe dealul Feleacu­­lui. Deşi începutul concursului era a­­nunţat la orele 3 d. m., încă de pe la ora 1, un număros public se îndrepta către locul concursului. Pe la orele 4 d. m. prima maşină condusă de A. Sa regală începe cursa urmărită cu vie a­­tenţie de spectatorii celor două starturi. Participă la concurs treisprezece ma­şini, Întrucât una fiind deteriorată a fost retrasă. Terminându-se o serie de curse, comisarul general ia dispoziţia unor curse de corijare, la cari se în­scriu mai mulţi concurenţi, printre cari şi A. Sa. Iată rezultatul în ordinea plecării Con­curenţilor. Menţionăm că acest rezultat este provizoriu întru­cât urmează să se calculeze după categoria şi greutatea maşinei. Parcursul a fost de 3 km (in­tre km 156—159). Iată timpul parcurs concurenţi: La orele 8 seara A. C­­. C. a oferit în cinstea A. Sale regate un banchet de aproape 200 tacâmuri la restaurantul din parcul oraşului. Participă în afară de concurenţi, membrii Automobil­ Clu­bului şi reprezentanţii autorităţilor. D Teodor Mihali, preşedintele A. C. I. C. tpastează pentru Alteţa Sa Regală, ară­tând în câteva cuvinte importanţa auto­mobilismului. Alteţa Sa regală răspunzând toastează pentru A. C. I. C. Mulţumeşte pentru frumoasa primire ce i s’a făcut la Cluj şi îşi arată încrederea că Automobil- Clubul regional din Cluj va continua desvoltarea ce şi a luat-o. Alte toasturi nu s’au mai ţinut, astfel că la orele 11 banchetul ia sfârşit. * In cursul zilei de ieri, A. S. regală a făcut mai multe vizite. La orele 12 A. S. a vizitat expoziţia grafică. Apoi a luat parte la comisiunea Muzeului Etno­grafic, care şi-a ţinut şedinţa sub înalta preşidenţie a A. Sale Principele Mo­ştenitor vrea să înfăptuiască acest mu­zeu în care să fie reprezentat Ardealul şi Banatul şi care va purta titlu de „Fundaţia Principele Carol pentru Ar­deal.“ Principele a numit o comisiune sub preşidenţia dlui Sext­il Puresriu, compusă din dnii Al. Lepidatu, S. Vâle­san, Em. Panaitescu, profesori la Uni­versitate. După cursa de automobile pe dealul Felea­cului, Principele a vizitat muzeul din casa Mateia şi muzeul Soc. Carpatina­­ Ardeleană din Str. Gern­erai Gherescu.­­ Seara, după banchetul din Parcul­ Carol, oferit de Clubul Automobil, a luat parte la o recepţie intimă în casa dlui prefect Meteş. Astăzi la orele 7 d­m, cei treisprezece concurenţi au părăsit oraşul nostru, continuând cursa prin Tg. Mureş-Clc- Sereda-Braşov spre Bucureşti. I Nr. T­ A. Sa Regală (Vauxhall) 3 m. 07 s. „ 2—Barth (Clem Laurin) . . 4 m. 37 s. „ 8—Macavei (Mercedes) . . 3 m. 11 s. „ 4 —Bibessu (Cadillac) ... . 3 m. 10 s. „ 5—Werner (Me­rosdes) . . 2 m. 84 s. , 6—Poly Vacas (Delahay­) . 6 m. 38 s. , 7—Serghescu (Deimler) . . 3 m. ,2 b. , 8—N’a participat „ 9—Racoviță (Hotkiss) . . . 4 m. 37 s. , 10—Vilori (Ford) . . . . 6 m. 58 s. „ 11—Mendel (Steier) . . . . 4 m. 19 s. „ 12—Dahon (Steier) . . . . 4 m. 20 s. . 13—Leonida (Fiat) .­­ . . . 4 m. 30 s. „ 14—Simon (Opel) . . . . 5 m. 27 s. Bieţii colonişti din Cluj ieşind la plim­bare în zilele aceste au avut fericirea să cetească pe la colţurile surzilor pla­cate impunătoare, cari vesteau mari e­­venimente şi cuprindeau porunci severe.­­ Placatele întitulate „Avis“ aveau totuşi­­caracterul unor decrete ordonanţe şi e­I erau semnate de un „comisar al cir­cu-1 laţiei*. Comisarul circulaţiei?.. Ce bi-. I diganie nouă administrativă o mai fi şi. I asta ? De când cu unificarea cu furca . I am pomenit o serie de inspectori* „con- S jsilieri“, „delegaţi speciali", cari n’aveau­ nici un rost şi constituiau fiecare în­­ I parte câte o sinecură groisă, plătită din, jsudorile coloniilor transcarpatine. Am] I crezut că este vorba de o nouă funcţie, !dar în zădar am resfoit constituţia şi­ ! cărţile da legi să aflăm în ce categorie, ! anume intră acest domn comisar al circulaţiei. Gândeam apoi, că guvernul a insti­tuit anume pe durata curselor de au­tomobil un comisar al circulaţiei sau poate clubul liberal, ori poate chiar El, Moarele şi Nepătrunsul Dalai Lama al Românilor, Ionel I -ul. Dar nu. Comisa­rul ne mărturiseşte singur, că este nu­mit de către Automobil-Club-Regional. Am luat-o rasna către Biblioteca U­­niversităţii să studiez cărţile de legi şi să stabilesc drepturile şi privilegiile a­­cestui organ constituţional. Pentru că până acum ştiam, că guvernul şi Re­­■ gele numeşte funcţionari, dar acum văd,­­ că înafară de Parlament, guvern şi rege mai este un club, care se bucură de­­ privilegii speciale. Obişnuiţi să ştim, că­­ numai Rusia cunoaşte comisari, unde comisarul circulaţiei este ministrul de comunicare?, m-am înspăimântat pentru un moment crezând, că peste noapte ne-a copleşit bolşevismul şi generalul Moşoiu este scos din funcţie. Dar nu. Aci este vorbă de un funcţionar public instituit de către clubul automobiliştilor ■ , unde dl Jahoda figurează, ca ministru fără portofoliu, şi dl Teodor Mihals este prim-ministru. Pentru că să b­ucure , cumva să credeţi, că acest comisar al ‘circulaţiei ne-a adresat vr’un apel în limbagiul sentimental al dlui Ştefănescu I Marin, ci dimpotrivă a jucat chiar ro­lul serios al unui comisar bolşevic, or-­­­donând şi dispunând. Ci­că oamenii vor­­ sta la dreapta, vitele la stânga, vehicu­­­­lele vor pleca de atunci şi atunci, tre­cerea particularilor este oprită, comuni­caţia se închide etc. etc. toate măsuri de poliţai şi toate măsuri ilegale, cari­­ nu se bazează pe nici o lege şi ordo­nanţă, ci pe simplul fapt, că­ ne găsim în colonii unde toate sunt iertate şi toate sunt posibile. Acest comisar al circulaţiei a cassat pur şi simplu atri­­buţiunile prefectului de poliţie, care sin­gur este în drept să deie astfel de or­­­­dine. Şi cine credeţi, că a fost acest co­misar al circulaţiei. Un particular, un laic, un sportman, cu un cuvânt un om, care nu cunoaşte legea şi n’are interes să o respecte? Nu. Comisarul circulaţiei, care a decretat şi a porun­cit, fără legi, şi trecând peste organele administrative existente, este însuşi dl substitut de procuror general, Ştefan­­ Cepescu. Astfel judecătorul Puşcariu, care vroia Aspecte din colonii Comisarul circulaţiei — Scandalurile din jurul curselor de automobil — Un judecător a fost arestat — Administraţia aziatică — Năzdrăvăniile liberalilor când sunt la largul lor. — O! general Petal a căzut în disgraţie ? — să treacă drumul pentru a se duce la desbateri,­ a fost oprit şi arestat. Ser­genţii, peste cari devenise pentru o zi poruncitor , dl Copescu, au arestat fără mandat, fără drept, fără minte un ju­decător, care se grăbea la Tribunal. Ar fi păcat, să mai analizăm starea sufletească a cetăţenilor clujeni, cari au fost martorii oculari ai acestori scene ridicole şi revoltătoare. Constatăm, că neregulile şi gafele, cari s’au făcut, se datorează faptului, că la conducerea administraţiei se găsesc oameni, cari nu-şi merită leafa, pentru că să iau după bazaconii în loc să-şi facă slujba. Pe cât de drag ne este Prinţul Moşte­nitor, pe cât de mult aprobăm străduinţa lui de a ajuta sportul, pe atât de mult condamnăm procedura unor oameni, cari puşi în funcţii publice îşi fac de cap şi nesocotesc legile. Remarcăm faptul, că dl general Pe­tala, comandantul Corpului de Armată, a lipsit de la serbări și înregistrăm zvo­nul ce se colportează în tot orașul, că dsa a fost preferat întru aranjarea ser­bărilor. H. /. Consfătuiri între ministrul cultelor şi reprezentanţii biserică greco-catolice şi romano - catolice La Blaj şi la Alba-Iulia s-au ţinut in ultimile 4 zile importante conferinţe bisericeşti la care au participat mai toţi episcopii Ardealului fiind convo­caţi de ministrul cultelor, dl. Const. Banu. La Blaj au luat parte la conferinţă mitropolitul Dr. Vasile Suciu, episco­pul Dr Traian Frenţiu din Oradea- Mare, episcopul­­Hossu din Gherla şi episcopul Niculescu din Lugoj. Au mai­­participat canonici de la toate epi­scopiile şi câţiva profesori de la Semi­narele teologice. Din partea Ministe­rium cultelor au participat la confe­rinţă dl ministru Banu, dl Zenovie Pâclişeanu directorul cultului catolic, şi dl Gh. Arghirescu, consilier mini­sterial. S-a discutat situaţia de drept a bisericei greco-catolice, raporturile dintre biserica aceasta şi Stat precum­­ şi raporturile între biserica greco-cato-­ lică şi celelalte biserici. După mai­ multe conferinţe, reprezentanţii bise-­ ricii greco-catolice au stabilit textul­­ unui memoriu în care au formulat toate doleanţele şi revedicările cu pri­vire la principiile ce trebuie să cu­prindă nou Constituţie în aceste che­stiuni. Toate aceste revendicări ale biseri­­cei greco-catolice sunt desvoltate pe temeiul egalităţii de tratament, şi al autonomiei. La Alba-Iulia au participat episco­pii bisericii romano-catolice : Mailath, din Alba-Iulia, Glatfelder din Timi­şoara, Bielik din Oradea-Mare şi ca­nonicul Hamon, care reprezenta pe episcopul Szecsenyi dela Oradea-Mare. Discuţia dela Alba-Iulia a urmat în jurul aceleia? chestiuni ca la Blaj. Şi episcopii romano catolici s’au pus tot pe terenul egalităţii absolute şi al deplinei autonomii. Apoi au mai cerut menţinerea şcolilor confesionale şi li­bera dispunere de fondul religionar. Expozeul din partea bisericei ro­­mano-catolice a fost făcut de episco­pul Glatfelder. A răspuns dl ministru Banu. Conferinţele acestea au avut un ca­racter consultativ. Boala lui Lenin Berlin.­­ Profesorul Klemperer care se află la Moscova îngrijind de Lenin a informat pe studenții lui că Lenin sufere de paralizie progresive. m­ma Ştmla­mmond­el­or — Limba de propunere — Ziarul „Temesvári Hírlap“, care în deosebite rânduri a publicat articole pline de batjocură la adresa Statului român, se ocupă în numărul său din 11 iunie cu... şcolile evreeşti, şi apără din răsputeri dreptul evreilor­ maghiari de a-şi educa copiii în limba ungu­rească. Se ştie că principiile stabilite faţă de minorităţile etnice, ca şi drepturile fireşti ale fiecărui popor, pretind ca instrucţia elevilor să se facă în limba maternă. Cum, până azi, cei mai mulţi evrei din Ardeal şi Banat se folosesc de obiceiu de limba maghiară, deşi sunt destui cari vorbesc în familie cu aceeaşi uşurinţă şi limba germană. „Temesvári Hírlap* ar voi ca şi în viitor să rămână tot aşa: evreimea din aceste părţi să fie o întregire a mino­rităţii maghiare. Şoviniştii noştri unguri n’ar admite ca evreii să înveţe nici în şcolile medii germane, dar încă în şcoli româneşti ! Organele ministerului Instrucţiunei, sesizate chiar de evreii şovinişti, cari revendcă pentru neamul lor nu numai religia, ci şi naţionalitatea deosebită, au pus în vedere şcolilor minorităţilor ca fiecare să facă educaţia elevilor în limba lor maternă, sau dacă nu în limba Statului. E, desigur, o anomalie, ca naţiunea evreiască să-şi facă edu­caţia în limba ungurească pe teritoria Statului român! Ei bine, aceste îndrumări luate de organele şcolare au avut darul să scoată din pepeni nu pe evrei, ci pe „Temesvári Hírlap“, organ politic ma­ghiar. Şi dă asalt împotriva celor ce restrâng drepturile învăţământului în România.­­Noi înţelegem, până la un loc, spaima elementului unguresc de la noi de a fi redus prin pierderea evreimii, care le-a fost mâna dreaptă în opera de ma­ghiarizare câtă vreme a dăinuit stăpâ­nirea ungurească. Dar nu putem pricepe cutezanţa de a încerca să dicteze Statului român, evreilor chiar, în ce limbă să-şi crească această minoritate etnică copiii? Evreimea, în toate ţările, până acum şi-a instruit copiii în limba Statului respectiv. Dacă curentul sionist va triumfa, liberi sunt evreii să-i crească în limba ebraică. Dacă nu, e evident că chiar interesul lor nu-i va mai în­drepta către limba ungurească, ci către aceea a Statului în care trăiesc. „Te­mesvári Hírlap” nu poate fi decât un advocat nechemat. Maşina ai legi­i ma­şini de părăluţe Dintr’o învârtitură , maşina de legi a votat întărirea datoriilor con­tractate de liberali prin celebrele bo­nuri de tezaur. Povestea e încă un epilog al celebrei aprovizionări ce a funcţionat în Bucureşti. Legea prin pândă adusă are amănunte surprinză­toare care dovedesc marele succes »l dlui Vintilă Brătianu. împrumutul se face pe o cotă de 60 la sută — ca la acei cămătari care dau 60 lei şi cer poliţă de 100 — consolidarea e o du­blare a datoriei care face ca dobânda să nici nu fie de 4 ci de 8 la sută. Un alt amănunt surprinzător — pe care îl pomenesc ziarele bucureştene e faptul că dobânda ar fi plătită în aur. Patru lei la sută ar însemna mai mult de sută în sută dobândă. Ade­vărul adevărat îl va simţi ţara prin impozitele care o vor stoarce şi de măduvă — căci şi după ce se vo­tează legile pândei — mai rămân mi­sterioase în confuza lor urgie. Le cu­noaştem numai după suferinţa cu care apasă asupra ţării — consoli­darea dezastrelor.

Next