Patria, octombrie 1922 (Anul 4, nr. 212-236)
1922-10-14 / nr. 223
Cluj, SlmM.tttl4 Octomvrie 1922 UN LEU EXEMPLARUL iA*iS£»5%ii'i*rf.■'LVv'îrfi.-tGh/aVIL*. ~î? tf/nHWilWilA.« asaii. . .i^£ui Anul IV. % Numârul 223 Cum vede situaţiunea poporul... 'UA, ■.'I Zilele trecuta am stat d vorbă cu un om din popor, un rau român dintr'o fruntaşa comună a Câmpiei Ardealului. Şi din vorbă Sn vorbâ sm »tjuns la »treburde'ţănf*. Fi*ta blajină până alunei airanului s’a intunecat de-odată. »Cum merg treburile pe la noi? Râu, rău ca la toată ţara. Mă ’ntrebi da ce merg rău ? iu să ţi spun eu de cenuşa cum văd şi înţeleg eu lupurile. Şi sşi cum le vad şi ie înţeleg eu, le v£d şi le înţeleg toţi ai noştri... s „Cotmanyu“ (Kormány guvern) a luatf ţera îa arendă, sntinap de tot. Trebueţ să plătească Stata!ti multe milioméi şi să-i mai şi rămâie? Şi de unde să şi scoaţă aceste railioane şi să-i mai şi juratic? Dela slujbaşi... Par slujbaşii noştri vechi, slujbaşii ! noştri ardeleni sunt oameni săraci, ei! ţi’au de tmnde plîti ca sâ fie lăsaţi în I rlujba sau să li se de«?? slujbe saşi! bune... Şi-eşa sunt daţi ,'efară. .Cor-! niaoyu” «duce alţi oameni cari au de unde plăti. Să ţ: spun o pildă. ,Feteou“ nostru din gară ('önök-şef) cică , a dat vreo 10.000 de lei pentru slujba lui. Be unde sî-i soaţâ şi să i ma: ş' rămâie? Cere iria cei caii au treburi cu e!ea ,fetea". Iţi trebuie un vagon? Ai să bagi mâna în buzunar şi să-i dai. Şi ţi-o bai şi dai, ce să faci? Şi ca cu fenecul nostru stăm cu toţi slujbaşii. Ori unda te duci, trebuie să ţi bagi mâna la buzunar şi să dai, dacă vreai să-ţi facă ispravă. Dar au şi ei, bieţii, deplate. Şi ei şi-au băgat mâna în buzunar şi au dat „corraanyului“ ca să ?j:r gă unda au *mnfls... .Corma ny.i“1 e de vină la toate. El e de vină, dar pentru vina lui Ionei, ţărănimea nevasta proastă, plătim... E râu, tare rău au ţera aceasta da ă ia a?âadă la „comnny11 şi de .cor.may‘ subarendată la slujbaşi...* Ţara e scoasă la mezat! Cine dă mai mult ? Aceasta e Icoana pe de guvernarea lutrală o reoglindite în sufletul naiv şi cinstit al poporului. .. Scoasă la mezat os pa vremea fausrioţilr, când ciocoii luau in antepriză veniturile domneşti şi ala Statului prin licitaţiune. Ca pe vremea aceea de stricare de mora-’uri şi falşi ficare de caractere despre bani poţi citi în orice manual de istorie .Corupţia morală în Stat şi inisocifisite ajunse la culme. Umiliră, nedemnitatea şi linguşirea fură împreunate cu făţărnicia, m.aduna, delaţiunea. Fiecine caută să şi potrivească treburile ori să şi croiască un drum în lume cum va putea , minţind, pârând, înşelând, falsificând, cumpărând Scrupule morale nu existau .. .“ Olgarhia liberali, lipsită de orice scrupul morel şi preocupată numai de interesele partidului pe care se sprijineşte, nici or căutat măcar si se dea seama de urmările voribile ale dispreţului ei faţă de legi. N’a căutat să-şi dee seama cum se vor restrânge în sufletul şi judecata mîss.lor popula»re: înregimentarea îa partidul liberal a tuturor celor cari nici odată n’au avut vre- o legs tară sufletească cu poporul; scoaterea din arsenalul pdlititai opiniei publice româneşti a trădătorilor cauzei româneşti şî impunerea lor în muntea unor slujbe însemnate; fraudele electorale, cu respingerea candidaturilor, tastai cinelor sau felsinesirii proceseior verbale, cari au făcut din alegeri o bătaie de joc; brutalitatea tolerată sau chiar protejată a organelor administrative, a jandarmeriei şi a u nor agenţi recrutaţi din tot ce are societatea mai rău; suspendarea sau mutarea la puncte îndepărtate a funcţionarilor ardeleni ceri nu putea« să centifice interesele partidului la patere cu interesele superioare ale Satului , credeau Că legile au surtadus număr pentru ca să fie căleşte în picioare. In locuirea a estor slujbaşi cu elemente streine de sufletul poporului, necunosestoare ale situsţiuifor locale speciale şi inspirate numai de dorinţa de a se face cât mai indispensabile ceor cari le-au trimis; imposilitatea de a obţinea satisfacerea celor mai juste ecren dacă ele nu sunt însoţite de graficaţii băneşti compromiţătoare pentru prestigiul autorităţilor publice; comedia de ua fast ridicola Improprietări cu asistenţă de miniştri şi arhierei, cu porţi de triumf şi banchete costisitoare, — şi, ca să complectăm acest tablou trist, cele vreo 100 de milioane şi mai bin vitiuite pentru o serbare, căreia guvernul i a luat caracterul istoric snaţional, coborându o la un act politic de partid ? Maeeele populare au fost răccolte din apatia şi letargia lor de prăbuşirea unei lumi pe cara clasele stfijânitoare căutaseră să li o prezinte ca o instituţiune divină eternă la conştiinţa tânără şi încă tulbura a unei lumi nouă, mai bune, mai drepte ! pentru toţi, ce trebuie să vie — ele se frământă, judecă şi fac distincţumi ,între prieteni şi duşmani. Instinctul necesităţii unei ordine legale, sentimentul că este posibilă o aşezare a lumii nouă pe rimalii cari alături dedatorii îngăduie un locşor modest şi drepturilor — n’a dispărut încă din i sufletul lor. Ele mei aşteaptă, mai I cred, mai speră —• și judecă .. . Iudecă apoim jujdecă ţăranul no- Istru de pe Câmpia Ardealului Judecă jeu elementele de judecată pe cari, le dă guvernarea de opt luni a oligarhiei liberale. Şi judecata lui se rezumă in suspinul amar: Avem un guvern arendăși! I mmm me • T — Terorismul fasciştilor. Se pare, dik Itr.nici, cu guvern şi parlament a a■ jur.s să fie condusă de teroa e» f*sciştilor. Pini acum partidul politic atât de apropiat suficteşte de cei ce spriji- I nesc in Ungari« regimul lui Horthy, se mulţimea sa masacreze pa comunişti,. Is£ şi impună voinţa în coasil ile mv-ui-ţ cipale. Azi ei operează împoriva parf lamer tului, tfi prizind cu deman&Lwja jEAageroese şi atacuri vehemente pe toată lumea. I In urma atitudinelor, a demorstraţilor făcute pentru a aduce hotărârea i jdizolvării Camerei, se pare că însuşii i guvernul italian şi-a pierdut rapul. O telegramă din Roma educe ştirea, ’ că sub presiunea fasciştilor Camera au fost disolvaţi, publicându-se alegerii nouă. Parlamentul nou sles va avea ca întâia datorie să aducă o nouă legei electorală, ss Intdegs după vederile fasciştilor, ce nu sunt siguri, că vor câştiga mari majorităţi în alegeri. 0 măsură, expulzările Mentalitatea aridă a guvestanţilor noştri a inventat cu prilejul incoro* nării o rouă ilegalitate, ale efrei dureroase consecinţe se vor răsfrânge nu asupra lor, ci asupra nenorocitei acesteia Şi de ţări, bătuţi de Dumnezeu şî bântuită de toate r?rilr. Esta vorba de o recentă dispoziţie a guvernului dlui Bratism, de a trimite peste graniţă pe toţi srjinii alături în ţară, pentru o mai mare siguranţă a serbărilor încoronării. Măsura aceasta abitram luată fără nici o judecată mai temeinică va avea în primul rând ca urmare o atitudine analogă faţă de cetăţenii români din ţările jicnite. Ca un prim început foile din Capitală semnalează iritarea justificată a reprezentaţilor Satelor bresate prin dispoziţia nesocotită a guvernului. Miniştrii plenipotenţiari, intre ceri şi al Poloniei au făcut demersuri pe lângă guvern, să revină asupra acestei măguri, care nu numai că Irită raporturile noastre de alienţk şi prietenie actuală, der pot avea o dureroasă repercusiune fi asupra legăturilor noastra viitoare. Clei fiecare eximlat, căruia îi s’a răpit în mod limtfi o existenţă cinstită, devine in patria hi un egent primejdios de propagandă împotriva ţării, care l’a maltratat. Pe de altă pstters e o enormă greşeală, să se creadă, ci fiecare cetăţean strein este un element periculos pentru sigurareţa noastră foternă. Ori o selacţiune, în felul cum sa practică la noi totrs elemet-tele bune şi rele este o imposibilitate. Şi iarăşi fără nci un motiv prlpabil nu se poate expulsa un stăţeare stron, care îndeplineşte astoi în ţară o muncă cinstit!, fara a prejudiţia dispoziţiile legale, cari reglementează raporturile trtra popoare. Ori crede guvernul liberal, ca poate ,ălia în picioera şi aceste legi cu acelaş cinism, cu care iscală peste noastre. Atunci se vede, că seînşeală amic. Căci dacă felul opozţiei de a se opune măsurilor srbita e aie guvernului, îl lasă rece, nu tot a^i de rece îi vor lăsa măsurile represive, ce le vor lua ţăriie jicnite. Deocamdată e vorba, că Polonia a suprimat v?za paşrpoartelor rou?â'i* şt:, ca un răspuns la tratamentul inadmisibil, ce se aplică cetăţenilor acestei ţ'iri, îşi dă guvernul seama de dificultăţile create cetăţenilor proprii, prin aceasta măsură provocată din vina sa? S’a gândit dl Brătianu, că Polonia este linia cea mai listicioasă şî mai ieftină de trecere în ţări e Apusului, a tineretului nostru, care pleacă tocmai în vremea aceasta în studiu? Dar legăturile comerciale şi industriale distruse din cauza expulzării, pentm că o mare parte din streinii aflători la noi sunt însărcinaţi de afaceri ai Instituţiilor şi stabilimentelor din ţara de origine? Dar cea mai grea lovitură dată de dispoziţia nesocotită şi pripită a guvernului este desigur împotriva meseriilor de tot felul, deoarece majoritatea expulsaţilor o formează meşteşugarii specialişti streini. După ce în ţară avem numai câteva şcoli inferioare de meserii neglijate şi acelea, după ce meseriaşii noştrisu o instrucţie destul de redusă şi sunt avizaţi pentru a-şi perfecţiona cât de cât meşteşugul la instrucţii, ce i-o pot da streinii specialişti şî cu cunoştinţe superioare, iată că ne pomenim că şi aceşti instructori benevoli sunt ridicaţi din ateliere şî tum’şi la urma lor, pentru că dl Brăbanu nu are încredere în zilele solemne sie încoronărrii în desiaîfresul muncitorimei streine, care s-ar fi văzut de treaba ei, mai ales ca prin felul ei de a vedea în irurile şi prin programul politic ce o călăuzeşte, muncitorimea nu stă din calea unor estfel de serbări. Astfel printr’o dispoziţie uşuratică ni i s’au despopulat atelierele şî ni s’a demontat întreg mecanismul tinerei noastre industrii, care îşi găsise în specist- Hştli streini pomotorii ei cei mai «sldei. In felul acesta nu-a succes, să ne facem de râs în feţa streinâtăţi şi să ne compromitem în aclaş timp şi interesele noastre proprii. ware Din trecutul presei Celebrul istoric Bucklesre,în a sa .Istorie a civilizaţiei engleze“ c&tare, rânduri de data despre presă. — Cale dintâi gazete ce apăr, au în 11996, apăreau apti mânat. Cel dintâi ziar a apărut sub domnia Acnei. Ia l»nul 17 şi au început si ia parte şi în discuţiile politice, pâaiv. stun-.i publicaseră numai j »noutăţi*. Acestei schimbări i-a premers cu î câţiva anii răspândirea de mici şi ieftine broşuri politice. Era deci clar că sa va începe ■o mare mişcare pentru răspândirea aceîor comentarii politice. Dcu zeci de ani după moartă» Annei transformarea era desăvârşita și presa deveni întâi» oară in istoria lumii un exponent si opiniei publice. Cea dintâi observaţie parlamentară asupra acestei noui puteri e cea făcută de Danvers într’o corbare din 1738. Ea merită să fie reprodusă din parte fiindcă caracterizeazâ o epos’. Acest I legiuitor zice: „Eu cred că poporul Marei Britanii a condus de-o putere despre a cărei Iautoritate supremă n‘a fost faci niciri vorba până atăzi. Această putre nu e voinţa “nelimitat a principelui, nici cârmuirea prin paramant, nici tăria armatei sau influenţa clerului, nici tirania fustei. Ci e domenia presei, flucrurde cari umplu gazetele noastre sunt citite cu mai multă cinstire decât legile parlamentului, şi pirerile unui gazetar a mai mare trecere şi greutate decât ale celui mai seamă politician“. Credem că nu mult după aceea aproape în fiecare Stat european putea să se facă aceeaş mărturisire. Fireşte presa nu şi-a păstrat totdeauna acelaş presigiu. Au fost perioade când importanţa ei se refusese la inexistenţă. S’ar putea constat» f .la greutate o dependenţa ascendentă şi descendentă între vata presei finsistentul da guvernare parlamentar. Legiuitorul englez ale cărui cuvinte la aut dat şi care-şi face mărturisirea ca oarecare amirăciune nu şi-a dat seama de aer astă dependenţă, altfel poate n’ar fi lua totul în sarcina presei. Fra îndoială istoria se repetă cu oarecista mici viriaţiuni pe aneeus temă. Analogiile se impun în tiară de vrer-’e noastre. Citind cuvintele lui Danvers rostite cu două sute de ani in urmă îţi vine aproapo să crezi c^ au fost spuse într’o clipă de in- ispiraţie profetică vizând epoca noastră. Câît de frumos ar putea totuş sa fiaidul presei din viaţa cultursă, economică, politică a neamurilor. De noi cari cunoaştem interdependenţa factorilor istorici, pentru anumite rele nu vom osândi esclusiv prr.sa, ci un întreg sistem social, voinţa tot proprie. Sub regimul ficţiu- mei parlamentare trăim cee mai Uîitisi z're ale vieţii noastre politice. O atmos- [ : Ură greş, imposibilă, apasă asupra ţării ] ' noastre. Toată lupta pentru întronarea! .Egalităţii, toată energia desfăşurată de; Jdediştii poporului nostru, cari au pre-; Jzut.mtr’o regenerare politică, s’a uzat mii folos; sistemul nenorocit el parlamentarismului comandat îţi îndeplineşte Îsîfidiitor rolul de Acţiune constituţională, j după c-tre toste legile emană de la voinţa unui singur om, dublat, cu pa- I tori discreţionare. Parlamentul ţării noastre s’a deiscris ca o simplă adu*ie a clubului I liberal, In mijlocul unei apatii generale. Nici-o însufleţire, nici-o idse mai deosebită nu preo..upă rândurile parlament tarilor liberali. Toţi îşi au privirile aţintite asupra şefului autocrat, înfaţa căruia se proştern cu fefielă, îndocolu şi spinările cu toţii, muţi de supunere orubS. Ioti’un astfel de parlaminî, unde mamlucii nu îndrăsnesc să-şi ridice capetele înainte; stăpânîlor, este uşor de înţeles, cu opoziţia n’ate ce căuta, spre a fi martosă la scenele edemei degradatoare pentru fiinţele omeneşti. Doamne, până când va mai ţine această comedie const.tuţcnală, care se joacâ de atâ’s. vreme în paguba ţirii ? N’am ajuns orrfe îpcâ la acel punct culormnant, când răbdarea popo-I rului spectator să se fi terminat în faţa batjocurii, ce i aş rsduce da căte vvsta actori neruşinaţ’, cari îi despok, de orice demnitate? Cissul dreptăţii tiv bus să fi® aproape, căci rş* parlament, ca cel de astăzi e o ruşine ccf tru ţara noastră. .. fPtfMEWUPitCT Dl Viatilă Brâtîi nu a deschis un credit de 600 milioane pentru ajutorarea funcţionarilor publici. Spre a se despăgubi, a intervenit pe lângă ministrul comunicaţiilor, ca din seria accidentelor de cale ferată, să renunţe la unii singur. Câştigul realizat din . . . psgubde ce nu s’«1. ma? produce la uh singur s.ceideit, sr «chivale suma dată sjuîor funcţionarilor. Ministrul d- justiţie a întocmit un tablou de graţieri. pjfobabefi este vre’un msmbm in ■ fluent al partidului liberal, care nu găseşte a'tis soluţie pentni a reuşi să ss . . . fvaoueze de la Văcăreşti. • Sau poate rari mulţi............ „Seziunea j . v } extraordinară“ j j Joi, la 12 octomvrie, s'a deschisf j „seziuttea extraordinară* a parta \ \ mentalul pentru a lua vacanţă pârti i j la 23 Octomvrie. S'a dovedit ast- t s fel, ceeace știam cu topi, că gttvsr. I j nul și a convocat majorităţile pentru * a le avea la îndemână pentru participarea la serbările încoronării, Dl Bratianu voia să-şi adune pe membri clubului său numai azi. Vineri, dar a chemat cu o zi înainte, pentru ca azi călindatul arată. 13 Octomvrie, număr neagreat de cai superstiţioşi. Aşadar guvernul e în siguranţă. Repnemiarţi „naturii" sunt la Bucu- reşti şi trenuri speciale îi vor aduce la Alba Boia. Se ştie, că actul încoronării presupune doi factori principali: naţiunea şi Suveranul. Guvernul e acum la adăpost, „naţiunea" e la Bu cureşti, „legal reprezentată prin mem- brii clubului liberal, şi sunt gata sdj plece la Alba-Iulia, pentru ca în nu- mele naţiunii să investeze pe Monarh cu drepturi suverane. Se ştie cum au primit, la rândul lor, dreptul da a reprezenta voinţa na - ţională, „deputaţii" libsroi, peste noapte, s’au trezit cu majoritatea voturilor, căni la încheierea votării din ziua întâie aici aveau o minoritate ridicată. Dar toate aceste sunt mazere pe pe- \ reze: lucruri vechi, lucruri uitate: azi, ei reprezintă „noţiunea* şi în seziuni extraordinare, şi la actul încoronării. Guvernul liberal, şi frunte cu dl Brătianu, are conştiinţa liniştită, pen- tru ca viu prin lovituri de Stat şi falsificarea rezultetului alegerilor, se poate tulbura conştiinţa unui om care a avut şi vremenirea să sâvărşască tot ce i mare şi nemuritor în istoria ţării româneşti. Liniştit, că are ,naţiunea, cu dânsul, în fvunţia acestei naţiuni pleacă la Alba-Iulia să-şi scrie ultimă capitol din cartea gloriei familiare, şi apoi va curma „vaianţa" şi va redeschide „sesiunea extraordinară“ a clubului liberal Nu înţelegem de altfel de ce-i mai smite „seziunte extraordinară", când din punct de vedere de drept constituţionul şi guvernul dlui Brătianu, şi parlamentul sau e ceva extraordinar, în înţelesul, că iasă cu totul din cadrele prevăzute de vieaţa de Stat constituţional. Parlamentul — Continuam lungi ficţiuni — Guvernul a găsit nimerit să convoace, Corpuriia Legiuitoare în sesiune extm-; ! ordinară. iJriesta deschiderel ade&toi; parlament cu o lună înainte de sasiu-j ‘nea ordin&ră nu este prin nimic motivată, întrucât guvernul putea prii* ‘simple decrete și sub rezerva ratifică;'ei; 'ulterioare da totire C^meită șl Ssnct ssi ipună îa aplica» orice ar fi voit Ls noi p^rlamsntul este voîct- guvernului,! : nimic altceva. Iar voinţa chiar a guveenului aste şl ei redusă la voința unuij singur om, care ss chîamâ Ionel BrH-| tianu, când nu este substituit prin fra-iţele său Vintilă. Sub liberal cartensimtol e o ficţiune, jonomialitate păstrată, sub care se ascunde cel mai urbt absolutism politic. Corpurile Legiuitoare nu sânt decât isistple biuroui de înregistrare a diferitelor proiecte de legi, pe cari miniştrii le aduc la îngiduirea şefului autocrat, compus din dubla fiinţâ a lui Ionel şi Vintiă Bătianu. Şi vai de a sat membru al guvernului, care sub liberali îşi închipuie că poate avea o peninelitate, că poate, avea un rol nai deosebit decât acela de a sta la ordinul celor diri fraţi, etiri singuri îşi împart intre dânşii puterea de « condec«? tara. Deşteptăciunii» celor doi camemi, cărora le-a căzut pradă destinele frumoasei noastre ţări, o vedem cu toţii. In chestiunile externa nu existsttici-o orientare, totul e lăsat la voia întlmnării, iar în chestiile întarna nepăsare» B.Stienitor în faţa tuturor neajunsurilor, de cari suferă poporul, a atins culmea. Sub aceste auspicii se redeschid Corpurile Legiuitoare, cari reprezintă aşa de puţin voinţa naţională, ca şi miniştrii ! România şi Liga Naţiunilor , • Dl C. Qissescu, delegatul României la L'gu. Naţiunilor a acordat reprezentantului ziarului »Le Temps* un intervii w In care a precizii punetele din activitates L’gei Na'ţ’unilor cari intere* swză în np«daî România. Primul punct era privitor In articolul 10 din pactul de garanţie pria oase membrii Ligei ss obligă să se ajute reciproc — ca caz ds atac Uiprovocst — politiceşte, economiceşte şi chiar ca ajutor mUitar. Din nenorocire, conferinţa a admis supresiurea garanţiilor unitare, iar Germania cere iainte da a intra ?n Ligă să se suprime şi ajutoarele diplomatics şi economics, aşa încât membrii Ligei fiind izolaţi, situaţiunea ar deveni foarte periculoasă pentru fiecara în paste. Dl Disses ’U Asigură că a combătut din toîte puerile această propunere a deligatuluî csnsdisn, care la foc să fie respins?, ea a fost trimisă spre studiu îa secţiunea respectivă. Cea de a doua chestiune era cea a ‘ minorităţilor St precizase rusul întâi o potedară îa virtuîea căreia Societatea Naţiunilor, . la cererea unui Stst să posti rec’arasi comMuni ds enchetî ri funcţionari ?!xtti •fo teritoriul eeluiislt Stat. Această ar fi însemnat organiz&rea unui Stat îa St*te. România s’s raliat la 'ntârvinți* dcjjeg*tului francez Hapotaux pentru * *âîSF**Cfcfc CD»“ i Ucs să se respingă această propunere ? perlfiuloâsi pentru independenţa Statelor cu minorităţi compacte. I SF«Mf»IOP »»«WBWgHWMongBBwaaaBaaas ; U t mteMim&mî iui Cofumb Încă înainte de izbucnirea războiului, se pornise între cele douizeci şî una republice ale America de Nord și de Sud o mișcare, ceutea înt 'acolo să ridice un monument vre dnic bărbatului, „care a dăruit lumei celei vechi o lume nouă.*1 Ivindu-se războiul, plănul acesta a fost pus de-o parte. Acum ideia a primit un nou îndemn și anume printr'un memoriu înaintat ministerului american de război de către directorul vămilor republice Dominicane W. Pillifnß. Acesta spune în memoriul său că e o datorie de onoare a Americei de-a realiza în fine planul monumentului lui Colomb. Cu privire la locul unde sa fie ridicat e luat în combinaţie San Domingo, care e şi de altfel numit leagănul Americei şi pe care însuşi Columb l-a ales sieşi ca o timpde odihnă. Autorul memoriului nu se’ndoieşte o clipă că acest apel va găsî o vie aprobare în întregă America. San Domingo e prea sărac pentru a îndeplini singur aceasta datorie de onoare. Deşi cu ocazia jubileului de 400 ani din descoperirea Americei, republica a desvâluit în catedrală o statue a lui Columb, aceasta însă nu poate fi privită ca un monument naţional. Se vorbeşte de o costă arhitectonică care în mărime şi executare să ţie mijlocul între domul invalizilor din Paris și monumentul lui Grant din New-York. Monumentul să fie" întovărășit de-un far uriaș, fiecărui lumini săpate vaselor calea spre port. Situaţii din Orient Expunere» lul Mussets. Kemnel . la ziua de şapte Octombrie a a vut vioo odiiţi solemâ a Adunatei naţionale turce de la Aagors, Generalismul Kemal Paşa a ţinut cu acest prilej discursul pă care îl reproducem rari j.is, în monorul apleezelor entuziaste de Adunatei. Mareşalul Mustafa Kemal şi-a început discursul făcând o expunere asupra operaţiunilor militare şi utilizâni şi hărţi mitare pentru demonstraţie .P îţiniemeni — a început Karaa. — resimt intima mea Satisfacţie, câaii mâ gândesc că am putut să execut, în capul trupelor mele eroice, cu o fidelitate şi o supunere exemplară militară, ordinele Adunatei, care, din nimic, a izbutit sa ajungă la rezultate actât de considerabile. Am vrut să înfăptuim obiectivele noastre naţionale fărfi vărsate de sânge; iar îmeicâile noastre au fost luate drept risi cune. »Am trebuit, îa consecinrţă, să deslănţuira ofensiv,?. Planul nostru, întocmit de Fetei Peş'a, costa, nu să pună pe duşmn pefug», dar sâ-l prirdâ şi a *1 în.buşe. La 26 August am dat ordinul de atac. Li 27 Augut adversarul era complect atrâcs îatr.’un cere de foc Circi zile mai tâ'z'a, ba poetele noastre erau înfipte în sânul dușmatiului. PHnul nostru de-al pri.ade si InA. busi a fo it pe dea-îatregul exsautat, conform datiîitelor noastre Chestia lerfe rezolvata*. I Mareşalul Komil a adus elogii arti?Ierei, pâv&l*ri«i și infanteriei otomane, [cari au făcut minuni de vitejie, »ruu- Icândt d.zordine îi rândurile grecilor. »Adversarii noștri au crezut c& nu vam putea lua Afioa- Israhissar nici pesta patru luni. Dar, aloc, a fost deajuns o o ă, turcilor, ca iA pură slăpâr; Ire pe această. piață fortificatS. I Am ttula t scopul nostru şi duicsls ■ soars al făcuşi nu va întârzia să lubească la or zont ţărei noastre“. Situaţ'» poiitî£ă Susit îa Smirne, armata a lust i cont ta au politics. Cfenerdiul Pelié 'ne-a cimunijat sS nu îndreptăm ope’ra^urilla -rokstra spre Dardamle şi lConstantiifopol şi să nu pătrundem îa izona considerată ca neutră. Atu râspuns câ eu ignorez existenta nusi Isaemenca zone şi că datoria noastrăe să urmărim pa iusuno. O nuti a paremt guvernului »•atrn Documentul acesta cuprinde două ipuncte u u!, privitor la o eraţiunhe ;miliare; altul, privitor li coaferisţi păcii. Se cerea suspendirea activităţii noastre militare. În noi avem misiunea Să esrăţim teritoriul cuprins în limitele lui aeţionari de înarab. Aduastea crede ca nu-i absolut neresar si totrebuiatăm firmele ca să obţinem realizarea obiectivelor noîsise naţionale". Libertatea Strâmtorilor „Noi am cerut libertatea Strâmatorilor în patti naţional. N’avem niei o intenţiune si aducem o ptisogere ateste! libertăţi". Ia chestia Taciei, generalisimul a declarat că „evacuarea Tracid tr-'bue să se opereze cât mai iute cu ostiaţă, căci autoritţile greceşti (?) continuă cu violenţa; iar restituirea acestei provincii Turciei, consttue o măsură urgentă, având la vedere revoluţia din Grecia. Am ccrut, în scopul acesta, tristenţa Puterilor filiale. Tr.tiativele dela Madanb, in aceste chestiuni, cortieră. Nu mai rămâne nici un obstacol rears să poată contracara reveridicţiile noastre. Armviatele greceşti sunt cu des,vârşire nimicite. Teritoriul a fost curăţit de ultimal soldat grec. Ultimul mitit cuvânt este acesta: .Părinţilor acelora care au căzut pe câmpul de onoare, eu le adresez cuvinte da mângâiere, ci fd:c tu rile noastre". Acest curs al lui Musifila Kenasl araîâ îa întregime punstul de vedere tsrcfso s ogl’rdește întreaga rus*tal tate a Taxiei de astăzi ca te, de fapt, nu este aceia dela Constentinopol, ci acria dela Angora Conștiinţa nmsuimată redeşteptată prin victoriile lui Kemal Mustafa se afirmă din ce la ce mai energie. Şi, Europa va plăti scump greşala de a nu fi isprăvit definitiv tu stăpânjited turcă pe conţineai.