Patria, iulie 1925 (Anul 7, nr. 139-164)
1925-07-01 / nr. 139
I Iulie 1925 credința în legea strămoșească și în tăria ființei noastre, numai bucuria jertfei pentru înălțarea poporului sunt pavăză mântuitoare pentru consolidarea, propășirea și înălțarea României Mari“. După ce și-a terminat discursul fiind călduros aplaudat, dl ministru Constantinescu comunică. P. S. Sale că dăruește suma de lei 200.000 din care să se creeze un fond pentru a se da burse absolvenților meritași, cari se vor specializa în ramura agriculturei. După dl Constantinescu vorbește dl ministru Moșoiu fost elev al liceului din Brașov, urându-i ca în general o întrecere culturală, care a început pe întreg cuprinsul țării, să fie între semene cea dintâi. Apoi unii miniștri au părăsit sala. Omagiul bisericilor Din partea bisericei române unite, în numele I. P. S. Sale mitropolitul dr Suciu și a școalelor din Blaj, a vorbit P. S. canonic Macavei următoarele: „Aduc, la praznicul existențai de 75 ani a acestor școli, salutul altor școli, ceva și mai vechi, ridicate însă și susținute tot cu aceleași jertfe, tot cu acelaș gând, ca să fie „lăcaș al științii și al virtuții“ — școli întemeiate tot pe frica lui Dumnezeu, carea este începutul înțelepciunii, și ai cărei susținători sunt tot așa de hotărâți, ca și dvoastre, să le păstreze pentru totdeauna în vechia lor tradiție de muncă și de creștinătate, de dragoste pentru neamul din care facem parte. Aduc salutul Mitropolitului dela Blaj, care, ca și Mitropolitul Sibiului, ca și marii lor înaintași, dintre cari vomu aminti și eu mai ales numele marelui Andrei Baron de Șaguna — au socotitit și socotesc și astăzi pilda omului din Evanghelie, care și-a vândut toată averea ce o avea și s’a dus de a cumpărat moșie ca comoară — cea mai scură comoară, prin care un neam poate să-și asigure trăinicia și veșnicia: comoara cărții, comoara învățăturii, comoara culturii românești. Ne asociăm și noi, cei veniți din cetatea de pe malul Târnavelor, la bucuria și mândria dvoastre, a celor cari stat în fruntea acestor școli astăzi, și a celor cari ați bătătorit în anii de elevi scările acestor mărețe și, mai presus de toate, românești palestre ! Am venit aici și am găsit urmele înaintașilor noștri și ai dvoastre așa precum la Blaj păstrăm și noi pulbere adusă de pe catedrele de aci. Am găsit aci urmele acelora, pe cari i-a unit un ideal comun: școala româneasca, chezășia viitorului, cheia unității sufletești a neamului românesc de pretutindeni. Am găsit aci urmele atâtor apostoli porniți din școala mai veche de la Blaj, aruncând semința, aruncând lozinca : „școli sunt de lipsă, școli“ — și aruncându-o în pământ prielnic și roditor aici în Brașov, între harnicii și devotații negustori și cetățeni. Am găsit urmele unui loan Precup, a unui Vasile Oroianu învățător la 1846, rămas la Brașov până la moartea sa! Urmele lui Andreiu și Iacob Mureșan bătrânul. Am găsit urmele profesorului de fizică dela Blaj, G. Bariț, neobosit în îndemnuri pentru deschidere de școli, dascăl, vreme de 9 ani, aci la Brașov, angajat cu 200 de floreni de argint pe an, muncind mai târziu, alăturea de alt Blajan, — Iacob Murășan, — între cei 6 membrii ai primei eforii a acestor școli, colaborator neobosit al vrednicului de pomenire protopopul Popazu, mijlocitor de înțelegere între reprezentanții celor 2 biserici: sf. Nicolae și Adormirea Maicii Dlui, acela care fu al doilea împlântând sapa la punerea temeliei acestor ziduri, în ziua de 26/14 Septembrie 1851, punând prima temelie la biblioteca școlilor și „și mai târziu fiind unul dintre cei mai de frunte sfetnici în toate afacerile publice românești și, în deosebi, în afacerile școlare, la care dăduse dovezi, că se pricepe așa de bine“ — cum spune istoriograful acestor școli neuitatul Andrei Bârseanu. Dar am venit, și pentru ca să aducem omajul nostru acelora, cari au jertfit și au muncit pentru cultura neamului românesc aci, în jurul ori în lăuntrul acestor ziduri, am venit să slăvim pomenirea atâtor profesori, directori, efori ai acestor școli, cari vreme de 75 ani au revărsat lumină, au revărsat încredere, au revărsat statornicie, au ținut trează conștiința și nădejdea unor zile, cari aveau să vină în viitor. Oratorii, cari vor vorbi după mine, desigur, cu mai multă competență vor evoca umbrele mari ale cinstiților negustori, ale modeștilor preoți, umbrele acelora, cari și-au trecut din mână în mână făclia luminii, umbrele profesorilor devotați chemării lor, umbrele marilor directori: Gavrilă Muntean, dr Meșota, — aceia care între anii 1872—4 — precum ne spune Andrei Bârseanu în istoria acestor școli — se gândea dimpreună cu unul dintre cei mai distinși membrii ai corpului profesoral de la gimnaziul din Blaj, la organizarea unor conferențe comune a tuturor profesorilor de la școlile medii române din Ardealul de ieri! Vor evoca azi oratori icoana lui Virgil Onițiu, icoana bătrânului și chibzuitului Andrei Bârseanu. Vor remarca munca lor și a colaboratorilor lor. In fața dvoastre, a celor pe cari recunoștința — o recunoștință atât de firească — v’a adus la serbarea almei mater, ca să retrăiți, o zi măcar, amintirile anilor de elevi, ca să retrăim cu toții trei sferturi de secol, din însăși istoria renașterii noastre culturale, așa de mult legate de aceste școli, — în fața dvoastră cuvântul meu nu poate să adaugă decât o frunză în cununa de laur ce trebue să împodobească pururea acest altar al culturii românești, ca un prinos de admirație și de recunoștință a unui neam întreg. Și, în fața acestui altar, dvoastre, foști și actuali elevi, și noi toți, vom face o juruință. Vom munci, vom jertfi, vom lupta, pentru ca el să rămână totdeauna a ceea ce a fost în trecut, în legătura firească și organică cu biserica, limpede isvor de cultură românească și creștinească, sentinelă și depozitar al tradițiilor celor mai bune ale neamului nostru!“ * Au vorbit apoi pe rând aducând omagii și salutând marea sărbătoare a liceului ortodox din Brașov, reprezentanții bisericilor: romano-catolică, luterană, reformată, evanghelică maghiară și reprezentantul religiei mozaice. Salutul Academiei Române In numele Academiei Române, Sextil Pușcariu profesor la Universitaatea din Cluj aduce salutul înaltei instituțiuni la marea sărbătoare a liceului. D-sa spune: „Vin, în numele Academiei Române, să aduc urările cele mai calde acestei școli care a dat, din rândul profesorilor și elevilor ei, numărul cel mai mare de academician. Nu mai puțin optsprezece bărbați au ilustrat și decât ilustrează încă cea mai înaltă instituțiune culturală din țară, în frunte cu cei trei mari directori, Gavril Munteanu, Meșotă și Virgil Onițiu și cu neuitatul Andrei Bârseanu. Eminentul chimist Teclu și învățatul slavist Ioan Bogdanu au fost elevii acestei școli, pe a cărei scări de piatră urcau odinioară pașii de copil ai lui Titu Maiorescu însuși. Trei din cei mai iubiți profesori, Vasile Goldiș, Branișce și regretatul Gheorghe Valeriu D ma au fost proclamați membrii de onoare imediat după Unire, alături de arhiereul Ilarion Pușcariu, membri mai vechi. Domnii Gh. Bogdan-Duică, O. Goga, A. Lapedatu și I. Lupaș, precum membrii corespondenți domnii O. Ghibu, și G. Popa-Liseanu și I. Ursu sunt elevii liceului din Brașov. Acum 59 de ani la Bucureși și acum 75 de ani la Brașov vrednicii bărbați ai unei generații de idealiști, au aprins câte o candelă înaintea celui mai pur și nobil ideal: idealul național integral. Untdelemnul din care a fost hrănită flacăra ei a fost din cel mai curat iar cei ce au veghiat ca flacăra să nu se stângă n’au cunoscut oboseală și șovăire. Precum Academia Române, înființarea ei, a cuprins în sânul dela său românii de pretutindeni, astfel la școlile din Brașov veneau profesori și elevi din toate părțile și dela ele roiau pe întreg cuprinsul românesc apostolii culturii și credinței într’un viitor de aur. Când ungurii n’au lăsat să ființeze în țara lor decât trei licee românești întregi, ei nu și-au dat seama că astfel crează cele mai vajnice lăcașuri de înfrățire românească. Precum râurile românești își poartă, toate, apele spre Dunăre, astfel veneau la Brașov elevi din tot Ardealul și veneau, de dincolo de munți, Bănățeni, Crișeni și Maramureșeni. Bucovina însăși trimetea profesori și elevi, iar pe calea băjenarilor munteni de odinioară, coborau fii ai Regatului liber la poalele Tâmpei, atrași de faima școalelor brașovene. A fost chiar o vreme când valul de redeșteptare națională a adus spre locul în care această idee se cultiva cu mai multă căldură, fii ai Iugoslaviei și Cehoslovaciei de mai târziu. Astfel s-a plămădit în școale, asupra căreia planează binecuvântarea lui Șaguna, sufletul românesc al unui șir întreg de generații. Am venit mulți și de pretutindeni la această serbare a dragostei și recunoștinței, precum se adună pasările la cuib. Oriunde, în hotarele României întregite, ar fi așezată casa care ne ar fi văzut născându-ne, când rostim cuvântul „acasă“, fiecare din noi simte că de această vorbă se leagă și amintirile sale — senine și frumoase — de la alma mater din Brașov“., Salutul „Asociațiunei“ Dl Vasile Goldiș, prezidentul „Asociațiunei“ și fost profesor al liceului din Brașov, a pronunțat următoarea cuvântare : „Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român“ ia ca bucurie parte la sărbătoarea liceului ortodox român „Andrei Șaguna.“ „Asociațiunea“ de la Sibiu și liceul de la Brașov sunt două surori dulci. Piatra fundamentală a acestui liceu a fost binecuvântată de același geniu al neamului nostru. Amândouă aceste instituțiuni sunt răsărite din înțelepciunea pătrunsă de credință. Prin statornicia fără egal, aproape 2000 de ani, în conservarea ființei sale distincte între neamurile lamei, poporul românesc și-a afirmat definitiv dreptul său de a participa la realizarea civilizației umane, prin libera valorificare a tuturor virtuților, facultăților și aptitudinelor sale firești. Această libertate — condiția fundamentală a oricărui progres în lume — s’a câștigat prin secularele suferințe și jertfele supraomenești ale părinților, moșilor și strămoșilor noștri. In numele acestui ideal al libertăților naționale, au fost întemeiate de generația mare ce ne-a precedat, și aceste două instituțiuni de cultură, liceul din Brașov și „Astra“ de la Sibiu. Liceul a răspândit lumină iar „Asociațiunea“ sentimentul solidarităței naționale. Toată fericirea noastră de azi este rezultatul eforturilor mistuitoare ale înaintașilor noștri din mormânturi. In fața suferințelor îndurate de ei și a jertfelor aduse cu nădejdea idealului visat de dânșii pentru urmașii lor, noi avem acum două îndatoriri: Să ne închinăm cu pietate memoriei celor trecuți dela noi și să cinstim patrimoniul sfânt moștenit de la dânșii, trecându-l neprihănit și sporit generațiilor viitoare. Făcând asemenea făgăduință în acest moment al aducerii aminte, doresc liceului „Andrei Șaguna“ din Brașov să-și continue gloriosul trecut prin noul eforturi întru mărirea națiunei române : vivat, crescut, florent“. Universitatea din Cluj la sărbătorirea liceului După dl Goldiș, vorbește în numele Universităței din Cluj, dl prof. I. Lupaș, fost elev al liceului din Brașov, spunând: „In numele Universității din Cluj am însărcinarea de a exprima, cu acest prilej festiv, sentimentul de gratitudine și admirațiune pentru întregă opera culturală, științifică și educativă săvârșită de către profesorii și elevii liceului „Andrei Șaguna“ timp de trei sferturi de secol. Universitatea noastră are cu un motiv mai mult de a participa la această serbare, fiindcă ea s’a putut bucura, chiar de la începutul naționalizării sale de concursul unor elemente valoroase recrutate dintre foștii elevi ai acestui liceu. Numărul lor ar fi fost și mai considerabil, dacă moartea nu ar fi răpit în cursul anilor de război pe Alexandru Bogdan, pe Tit Liviu Blaga și pe neîntrecutul educator Virgil Onițiu, care ar fi putut să îndeplinească, fiecare în specialitatea sa, o însemnată parte din munca constructivă reclamată de organizarea și naționalizarea Universității românești din Cluj. Ne simțim datoria mulțumi corpului didactic al acestui liceu și pentru stăruința nepregetată, ce desfășură în timpul de față, spre a da Universității noastre studenți cât mai bine pregătiți pentru munca științifică, ce au de îndeplinit în cursul studiilor universitare. Ca o mângăiere și răsplată pentru osteneala dv. în această privință, permiteți-mi de director și dlor profesori, să vă amintesc faptul îmbucurător, că foștii elevi ai acestui liceu sunt aproape la toate facultățile Universității noastre printre studenții cei mai buni și că unul dintre ei a publicat în vara anului trecut cea dintâi lucrare științifică, Isvorâtă din efortul intelectual al unui student adăpat exclusiv la izvorul de lumină al Universității românești din Cluj. Este frumoasa monografie istorică întitulată „Avram Iancu și epoca sa“. Vedem în aceste fapte semnificative tot atâtea dovezi, că testamentul cultural al întemeietorilor și directorilor din trecut este respectat și acum, de profesorii acestui liceu, ca o literă de Evanghelie. Ca fost elev al acestui liceu îmi reamintesc cuvintele, cu cari neuitatul nostru director și îndrumător s’a despărțit de noi trimițându-ne în lupta vieții: „să știți, dragii mei, că eu voiu urmări cu atențiune isprăvile voastre în orice brazdă a ogorului nostru național veți săvârși munca voastră; dacă veți să reușiți în viață, să aveți totdeauna însuflețire pentru ideal, hotărâre de a lupta pentru biruința luminii și să credeți, dragii mei, să credeți în Dumnezu.“ iată lozinca scumpă, care dorim să călăuzească munca tuturor profesorilor și elevilor liceului „Andrei Șaguna“ și în prezent și în viitor. Dorim să continuați buna tradiție, care formează titlul de glorie și garanția viitorului pentru acest liceu, dând universităților noastre și tuturor domeniilor de viață națională a Statului nostrul elemente tot așa de bune, productive și devotate, cum au fost cele de până acum. Darul Primăriei Brașov al Schnei primarul orașului Brașov, aducând prinosul de recunoștință al acestei comune, pentru făuritorul de virtuți cetățenești, care este liceul „Andrei Șaguna“, anunță că consiliul orășenesc a hotărât să dăruiască acestui liceu întreaga terasă a pieței Berthelot situată în fața școalei, care va fi împrejmuită cu grilaj de fier. In acest scop Primăria a votat o sumă de lei 400.000. Asistența primește cu vie satisfacție cuvintele dlui primar, care este ovaționat. 11 PATRIA g L. m^LOCOMOBILE*" m cu benzină ASTRA m m 6HP. — 14 HP. depozit ia IBLAGA, CLUJ| !...................................................................................-l=i==!===s^^ ^ ^ Prețuri de plată foarte avantajoase ^ jd n AAA 'Mfcy A 'Wt!» A fii fi III III "SSL' III 'S SS' | Salutul foștilor elevi In numele foștilor elevi a ținut un emoționant discurs dl Mihaiu Popovici. (Ii vom publica în numărul de mâne). Mai vorbesc din Clinciu, în numele Asociației profesorilor secundari, donând suma de lei 50.000 pentru un cămin al studenților brașoveni, și dr Micu în numele macedonenilor. La ora 2 și 30 festivitatea a luat sfârșit. Banchetul La ora 3 a avut loc un banchet de 500 tacâmuri în sala Cercului militar. Autoastat: I. P. S S. Mitropolitul pentru Suverani, pr. dr Blaga pentru mitropolit, dni. Glojaru în numele Eforiei școlare pentru guvern, dl Piicu pentru armată, general Olteanu comandantul Corpului V, inginer Istrate, fost elev absolvent al liceului promoția 1873, prof. Sextil Pușcariu, P. S. S. episcopul Teculescu, Clinciu etc. etc. Banchetul s-a terminat la ora 6, Festivalul de la Teatrul Național Conferința dlui prof. G. Bogdan- Duică Seara la ora 8 și jum. a avut loc un frumos festival, la care s’au produs numai foști și actuali elevi ai liceului. Festivalul s’a început cu „Sfânta zi“ executată de corul mixt al liceului și cu acompaniamentul de orchestră. A urmat apoi o conferință a dlui prof. G. Bogdan-Duică, vorbind despre foștii profesori ai liceului „Andrei Șaguna" pe cari oratorul îi împarte în trei categorii : 1. Profesori a căror activitate s’a mărginit numai la catedră, 2. aceia cari au fost autori de manuale didactice și 3. acei cari au avut o întinsă și rodnică activitate culturală și in afară de zidurile școalei. Conferențiarul a fost viu aplaudat. Restul programului cuprinde: Canto de da Hortensia Saftu de la Conservatorul din Cluj, Declamație de dl Ovid Popovici, Doine și arii din „Boheme“ executate de artistul Indrieș de la Opera din Cluj și câteva bucăți de cor mixt, sub conducerea maestrului Oancea. Festivalul s-a terminat după ora 12. Ziua III. Ședința festivă a „Asociațiunei“ Din cauza timpului ploios, suprimându-se din program excursiunea proiectată la „Poiană“. Luni dimineață a avut loc în sala festivă a liceului „Andrei Șaguna“ o ședință a secțiilor literare științifice ale „Asociațiunei“ sub prezidenția dlui Vasile Goldiș. Participă un public numeros. Dintre membrii celor două secțiuni sunt de față dnii G. Bogdan-Duică, prof. Moroianu, prof. I. Lupaș, prof. O. Ghibu, Șt. Meteș, I. Lapedatu, Tiberiu Brediceanu, prof. Ghidionescu, pr. dr Blaga, V. Osvadă etc. Cuvântul dlui V. Goldiș Deschizând ședința, dl Vasile Goldiș prezidentul „Asociațiunei“ spune: „Am convocat o ședință a secțiunilor literare și științifice ale „Asociațiunei“ spre a sărbători liceul și școalele românești din Brașov. Am simțit această necesitate, deoarece cum am spus și ieri, între liceul din Brașov și așezământul „Astrei“ au existat cele mai strânse legături. Marele Andrei Șaguna a fost și întemeietorul „Astrei“ și a stropit cu aghiazmă piatra fundamentală a liceului ortodox din Brașov. El a fost chiar primul prezident al „Asociațiunei“. Din cei 9 prezidenți de până acum ai „Astrei“ 3 au fost din mijlocul profesorilor din Brașov. Aceștia sunt: G. Barițiu, Andrei Bârseanu și vorbitori. Am convocat această ședință, spre a sărbători și pe acel pe care-l regretă lumea românească, pe Virgil Onițiu, care a fost cel dintâi prezident al secției literare a „Astrei“, care își avea atunci sediul la Brașov. Trebue să se știe că profesorii acestui liceu au dat o contribuție valoroasă în activitatea de până acum a „Astrei“, iar foștii elevi ai acestei școale sunt propagandiștii cei mai fervenți ai „Asociațiunei“. Despre ei va vorbi de prof. Lupaș. Am convocat această ședință și pentru un scop mai intim: serbăm azi noi 25 ani de la înființarea secțiilor liiterare și științifice ale „Astrei“. Despre aceasta va vorbi dl prof. Ghibu, prezidentul Secțiunei școlare. Astăzi secțiunile acestea s’au reorganizat și au sediul la Cluj. Și cred că e bine să arăt că aproape unanimitatea profesorilor Universităței din Cluj s’au atașat „Astrei“. Aceste două secțiuni vor începe deci o viață nouă. Țin de-o plăcută datorință să vă fac cunoscut că Ministerul instrucțiunei publice, apreciind activitatea celor două secțiuni în noua lor organizare, le-a pus la dispoziție pentru anul curent suma de lei 80.000. De acum va începe o nouă viață culturală în mijlocul poporului român. Din această viață vor răsări vremile bune ale neamului nostru". Dl Goldiș declară deschisă ședința festivă a Secțiilor literară și istorică ale „Asociațiunei“ și dă cuvântul dlui prof. Ion Lupaș. Cuvântarea dlui I. Lupaș Am sarcina — începe dl Lupaș — de a vorbi despre foștii elevi ai acestui liceu și de a arăta condițiunile în cari ei au putut să promoveze marile interese ale „Asociațiunei“, pe toate terenurile culturale. Noi vă pot face o expunere prea amănunțită, nici să întru în analiza lucrărilor foștilor elevi, ci vom lăsa viitorului să vorbească și să așeze toate valorile. Vom aminti însă despre foștii elevi ai acestui liceu, cari au adus o contribuție de mare valoare în viața neamului nostru. Printre aceștia au fost Ioan Mețianu (mai târziu mitropolit), Meșota și Titu Maiorescu. • Trebue să constat un fapt istoric de succesiune și anume: după ce steagul cultural român a căzut din mâna lui Titu Maiorescu, tot de un fost elev al acestui liceu a fost ridicat. După modesta mea părere nu este o simplă întâmplare. La liceul „Andrei Șaguna“ s’a creiat o tradiție, care nu mai îngădue a produce simpli muncitori, ci dă stegari ai culturei și ai științei. Nu vom pomeni numele nici unuia dintre vii. Voi aminti numai că acela care este un prinț al poeziei este un produs al liceului „Andrei Șaguna.“ Amintesc de asemenea pe profesorul de la Sibiu Ion Crișan. Să mai amintesc apoi ce a făcut liceul acesta prin elevii săi, în domeniul bisericesc ortodox? Ar trebui să vorbesc o săptămână. Munca foștilor elevi se resimte în tot pisul. E de ajuns să spun că dela Turnu-Severin până la Galați și dela Oradea până la Chișinău, în toate orașele și la toate instituțiile găsim foști elevi de-ai acestui liceu! Și dacă ar fi să aratăm întreaga lor opieră până la unire ar fi să povestim prea mult, sau să arătăm vechea virtute de a nu se teme de moarte, care a îndemnat pe atâția foști elevi să treacă munții și să intre ca voluntari, mergând la moarte eroică? In orice domeniu se va găsi contribuția eroică a acestor elevi. De aceea avem datoria să rugăm pe directorul acestui liceu, să deschidă un pantheon, pentru păstrarea imaginelor acestor elevi. Așa de pildă mă surprinde lipsa portretului regretabilului Alex. Bogdan. Dar fiindcă sărbătoarea de azi are caracterul unui priveghiu, îmi îndeplinesc o datorie de a ceti un pomelnic al foștilor elevi cari au ocupat și ocupă locuri de cinste în viața culturală a neamului. Poezie și arte. 1 St. O. losif, O. Goga, I. U. Soicu, L Blaga, A. Cotuș, Z. Bârsan, I. Indrieș, D Mari , Gh. Qârda, I. Bian Lemeni, frații M.«ximian, Ag. Bena, Al Chia. Filologie și folclor: A. Bârseanu, S. Puș stiu, Enea Hotioș, A. Banciu, O. P Lisseanu, I. Popovici, C. Lacea, N. Suilcă, I Trian Suciu. Istorie: t I Bogdan, t L Sârbu, 1 I. Crișian, t I Moldovan, I. Clinciu, Al. Lapedatu, l m %i 1mmmm I I