Patria, ianuarie 1937 (Anul 19, nr. 1-23)
1937-01-03 / nr. 1
. i 4£i/u Anui al XlX-le« Nr. 1 ia ifi m ?’ , DIRECTOR* Dr. AUREL BUTEANU «fo] Redacţia şi Administraţia« Strada Regina Maria Nr. Si Telefon: la-31 ' ABONAMENT: Abonament anual —, -----Lei 700.—» Fracţiuni de an, lunar------------Lei SOt— Pentru funcţionari, anual-----Lei 600.TM Fracţiuni de an, lunar —-----------Lei 65.— Preoţi, înv., stud., tirani anual — Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar---------Lei 45.— Pentru autorităţi, iat. bănci, etc. Lei 100#.— . ■ In străinătate dublu. Organs ai Partidului Jafiaitfil Turine ss Duminecă 3 Ianuarie 1937 An vechiu an nou Cu ziua de astăzi s’a înscris in prugul vremii anul 1936. Primit cu mari speranţe de pace, de progres şi de bunăstare, — dacă el a reuşit să liniştească întrucâtva valurile crizei economice, in schimb se închide în împrejurări de îngrijorări şi tulburări politice dintre cele mai grave. In ordine internaţionala, anul 1936 a însemnat începutul unor acţiuni menite să treacă mult încă în anii ce vin. El a adus călcarea brutală a pactului dela Locarno şi zonei demilitarizate; înarmarea Germaniei în cursul acestui an s’a desăvârşit în proporţii înspăimântătoare şi în mod făţiş; problema abisiniană în acest an a fost soluţionată la sfârşitul unui abundent seceriş de vieţi; flăcările războiului civil din Spania continuă să ardă în vâlvătăi îngrozitoare, ameninţând să treacă şi să cuprindă şi vechea casă a Europei; tronuri s’au zguduit şi s’au schimbat regi în acest an, care a mâncat în ceeace priveşte ameninţările tot mai grave ce se ridică împotriva păcii o recrudescenţă a revizionismului, sprijinit şi subliniat de cuvinte ca acelea rostite de către d. Mussolini la Milano. Acestea sunt câteva linii principale ale anului ce a trecut, în domeniul întâmplărilor internaţionale. In ce ne priveşte, aceleaşi îngrijorări şi aceleaş frământări, poate şi mai accentuate în anumite privinţe decât în alţi ani. Politica noastră externă a înregistrat şi înregistrează oscilaţii ■ *.• . -h ii - »!■ -.'Ic »M«. i-o datoresc factorilor oficiali, deşi brutala înlăturare a dlui Titulescu învederează că nici cercurile oficiale nu au fost streine de unele manifestaţiuni adânc îngrijorătoare. Partide politice şi oameni politici cu pretenţii de importante roluri viitoare, au acţionat şi acţionează în vederea devierii axei politicei noastre externe tradiţionale înspre Berlin. In manifeste incendiare se cere, spre marea satisfacţie a adversarilor noştri şi a taberei revizioniste, sfărâmarea legăturilor care urnesc ţările Micei Înţelegeri, afirmându-se cu o vinovată uşurinţă că Mica Antantă nu există şi că nici nu are rost să existe. In politica internă propriu zisa, manifestaţiunile de anarhie şi de disordine sunt tot mai dese, atmosfera de ură mergând până la crimă devenind tot mai încărcată. Glasul provinciilor unite în loc să fie ascultat cu înţelegere, este înăbuşit şi în presă şi în parlament, aşa cum s-a întâmplat recent dlor Ghiţă Pop şi Pantalippa. Şi în timp ce partidul naţional- ţărănesc a primit repetatele şi impresionantele mărturii de încredere ale ţării, atât la alegerile parţiale, cum au fost cele de la Mehedinţi şi Hunedoara, cum şi la toate alegerile comunale, — în dosul culiselor se urzesc cele mai înverşunate comploturi ale tuturor respinşilor sufragiului universal şi se pun la cale combinaţii oculte de aventură pentru înlăturarea acestui partid, crezându-se că nesocotirea ţării va putea fi continuată fără primejdii. In timp ce la hotarele noastre se aude tot mai ameninţător zăngănitul de armă, homunculii politicei româneşti se agită în sterpe frământări de meschinării criminale. Anul 1936 se inchee cu dureri, cu mizerii, cu îngrijorări. Anul 1937 se naşte în mijloc deprimejdii şi de ameninţări, în bubuit de tun care ar putea să se generalizeze, în ciocniri de interese şi de idei care pot să dea joc planetei. “ :MjSA^fnn tj'p: -j^"»'f iipLjysJ I cu Licăriri HaBt.* Toate prevederie ei şi toate prognosticurile sunt pesimiste. Să credem însă şi să nădăjduim că după cum bucuriile prevăzute ale anului 1936 au fost schimbate cu dureri şi cu îngrijorări, anul 1937 născut în ameninţări şi primejdii ar putea să fie totuşi un an de bună pace, de progres şi de biruinţă a binelui şi a adevărului. „PATRIAU.» Cuvântul M. S. Regelui către ţară M. s. Regeie a rostit joi seara la Radio din Castelul Pelişor de la Sinaia, următorulmesaj către ţară: __ A devenit un obiceiu care-Mi place de a întrebuinţa acest nou mijloc, ca in aceste prime clipe ale noului an să pot spune întregului Meu popor: La Mulţi ani. Ş-i aduc urarea mea caldă de dragoste, ca anul care începe acum, 1937, să aducă tării şi poporului prosperitate, pace şi voe bună. * Cu tot dragul, ca in toti anii, mă voiu strădui ca ţara noastră, cu ajutorul oamenilor de bună credinţă şi sprijinit pe dragoste şi credinţă, să pot să o aduc să facă un pas înainte pe calea progresului, pe calea propăşirii şi a binelui. Am siguranţa că dragostea care izvorăşte din sufletul Meu către poporul Meu va fi pricepută şi Mi se va răspunde cu aceiaş dragoste şi cu toată încrederea. Toată munca Mea, toată voinţa Mea e pusă pentru ,a face bine şi pentru a conduce acest popor, care Mi-e atât de drag, la destinele sale naturale. Din adâncul sufletului şi cu toată nădejdea în zile bune şi fericite zic tuturor: La mulţi ani. * Max Scheler Intr’Un referat al său despre filosofia germană contimporană, Scheler face justa remarcă cu privire la distincţia ce trebue operată între ţinuta literară şi cea ştiinţifică a filosofiei. Fără a contesta valoarea celei dintâiu, după Scheler nu se poate tăgădui faptul că, numai Cea de a doua formă a gândirii îndeplineşte integral menirea filosofării. Totuş vremile mai noui au sporit lucrările din domeniul filosofiei literaturizante, modificând şi concepţia fundamentală a acestei îndeletniciri. împrejurarea aceasta a provocat odată şi protestul lui Husserl, într’un articol apărut în primul număr al revistei „Logos“ („Die Philosophie als strenge Wissenschaft“), un protest, restrâns de altfel la cadrele stricte ale ştiinţei, rostit în acord deplin cu demnitatea spiritului obiectiv al cercetărilor ştiinţifice, în care întemeetorul fenomenologiei se’ndreaptă hotărît îfPgQtjrirtţ încarcăriles dă * face I din preocuparea strict ştiinţifică a ■ filosofiei o concepţie subiectivă despre lume şi viaţă (Weltan-ß schauung).a Obiecţia lui Husserl nu se restânge la contestaţia aceasta, indicând şi modalitatea prin care confuziile acestea pot fi definitiv înlăturate, şi anume prin stabilirea unei metode ştiinţifice adecvată filosofiei. După Husserl toate fluctuaţiile prin care au trecut rezultatele cercetărilor filosofice, de la sfârşitul evului mediu până în zilele noastre se datoresc exclusiv împrejurării că, intenţia filosofiei vechi — a unui Platon, Aristoteles sau chiar Toma din Aquin — de a întemeia o metodă definitivă proprie filosofiei, a fost cu desăvârşire abandonată, tema ei de căpetenie reducându-se astfel la tălmăcirea personală a vieţii şi lumii bizuită incontestabil pe anumite aptitudini de pătrundere şi pe spirit şi adâncă1® dar lipsită da rigurozităţii investigaţiilor ştiinţei şi de obiectitivitate — aceasta mai ales după Kant, — însuşiri care singure asigură valabilitatea necesară şi universală ale formulărilor ei. Din acest motiv Husserl renunţa la strălucirea gândirii filosofice, reclamând în locul ei caracterul evident al adevărului, spiritul îl substitue cu severitatea metodei, preferând claritatea evidenţei formulărilor profunde. Ca exemplu Husserl ne aduce precisiunea metodică a ştiinţelor exacte, adăugând însă numaidecât, ca unul care e tot atât de iniţiat în domeniul aritmeticii, ca şi în problemele dificile ale scolasticei, că o altă confuzie inadmisibilă constitue adoptarea,pur şi simplu a metodei ştiinţelor pozitive în domeniul cercetărilor filosofice. Argumentaţia lui Husserl atinge în acest punct tocmai acea acuitate datorită căreia a isbutit într’un răstimp atât de scurt să impună filosofiei oficiale a tinereţii sale autoritatea fenomenologiei. Un vechiu principiu ne învaţă că metoda trebuie să se conformeze întotdeauna sistemului, iar aceasta să fie adaptat,la obiectul disciplinei. Or filosofia nu e matematică, dar ei comportă anumite aserifinări cu ea, după cum păstrează puncte comune şi cu alte ramuri spirituale, care nici nu sânt de natură ştiinţifică. Ea în definitiv, ca o sinteză reflexivă a vieţii, întreţine raporturi cu toate ramurile ei ele manifestare. Prin ceea ce se distinge însă de acestea în genere, este caracterul ei prin excelenţă ştiinţific. Pe când însă ştiinţele speciale sânt legate de un obiect precis, obiectul filosofiei consistă în atitudinea de a privi totul ştiinţific sub specie aeternitatis. De aici rezultă o anume metodă precisă, care ea singură e capabilă a restitui filosofiei prestigiul ei de odinioară, asigurându-i aceeaş autoritate ca şi a ştiinţelor exacte de azi. Metoda aceasta a fost amplu studiată şi elaborată minuţios de Husserl, cunoscută fiind azi sub numele de fenomenologie, — curentul care a stârnit o revoluţie în domeniul filosofiei egală numai celei determinate la timpul său de criticismul kantian. Acestui curent i s’a ataşat şi Max Scheler din tinereţe, după ce încercase o emancipare de stibt kantianism încă în calitate de dis- cipol de al lui Eucken. Astfel nu e decât firesc ca să conteste Scheler I titlul ştiinţific al filoafiai litaraturizante, chiar şi în cazul când este profesată de im geniu reprezentativ ca Friedrich Nietzsche, întreg curentul acesta care procedează asemenea plăsmuirii poetice, deci în chipul elaborării artistice, — cu profunzime, talent şi vigoare sugestivă, — dă un netăgăduit impuls preocupării filosofice, sămănând o mulţime de idei, însă cu preţul abiterii directivei fundamentele a filosofiei de la făgaşul ei originar. Astfel modalitatea aceasta a filosofiei pune accentul prea mult pe partea interesantă, a expunerii, neglijând problema mai dificilă a adevărului. Deplasarea aceasta axiologică are consecinţi dăunătoare, căci îndepărtează prin virtuozitatea ei stilistică pentru timp îndelungat înţelegerea filosofică de la procupările ei prin firea lucrurilor dificile, neavând nici avantajul unei opere de vulgarizare, în urma profunzimii ei, care rămâne inaccesibilă publicului neiniţiat. Interesant, rămâne însă faptul că Scheler însuşi nu e pe deplin străin de modalitatea aceasta a filosofiei. Căci ceea ce domină în personalitatea filosofului literaturizant este elementul temperamental. Nietzsche a fost înainta iaeeeeeeeet»tttît de toate un geniu, şi recunoscând acesta afirmam rarele calităţi de sensibilitate, pe care şi Kant în teoria geniului ne face să le întrezărim. Or temperamentul este un element esenţial de alungul întregei cariere de filosof al lui Scheler, care va rămâne printre capetele cele mai iscoditoare şi interesante ale filosofiei contimporane. Fritz Heinemann îl caracterizează în felul următor: „La Max Scheler, un spirit genial de cercetător, care privind fenomenele prin sfera perspectivei istorice şi a ştiinţelor naturale, şi care a dovedit aptitudini de creator mai ales în sociologie şi psihologie, se întrunesc ambele domenii, gândirea filosofică tinzând cel puţin spre începuturi noui, cuprinzând în aceeaş privire natura şi istoria, instinctul şi spiritul, pe om şi pe Dumnezeu. Scheler va reprezenta o forţa covârşitoare cu posibilităţi de înrâurire în cercurile cele mai largi ale ştiinţei şi culturii, şi a fost ca atare un factor al istoriei spiritului şi omenirii, înzestrat cu o putere de plasticizare în adevăr uimitoare şi cu posibilităţi asemănătoare de asimilare ale aparatului psihic, cu un creer de o de Victor lancu alirat. Muzeul Asociațiunii SIBIU. Reeditarea cazului Lindnsigh, New York 2 (Rador). Familia miliardarului Mattson a depus suma de 22.000 dolari, ca răscumpărare pentru fiul ei răpit de bandiţi. Suma a fost ridicată de un om de încredere al bandiţilor. Cu toate acestea până în prezent copilul nu a fost restituit. Ziarele cred că iarăși se va reedita afacerea Lindbergh și cu odrasla miliardarului Mattson a murit, încă din primele zile ale răpirei. Urarea de Anul Nou a Suveranului Festivitatea din Sala Tronului Voiu sta la veghe, fără prihană şi fără odihna ca liniştea şi proprietatea ţării să se întărească Alsa, Bucureşti, 2 (Sic). Peri dimineaţă s’a sărbătorit în Capitală cu un fast deosebit ziua Anului Nou. La ora 12 s’a oficiat la Patriarchie un serviciu religios la car a asistat M. S. Regele, membrii guvernului, corpul diplomatic şi reprezentanţii autorităţilor civile şi miliare. După terminarea serviciul religios Suveranul a trecut în revistă garda de onoare aliniată in faţa Sfintei Patriarchii după care întregul cortegiu s’a îndreptat in uraleie mulţimei spre palatul regal din Galea Victoriei. In sala Tronului Suveranul a primit felicitările guvernului, bisericii, corpului diplomatic şi ale autorităţilor. Primul a luat cuvântul I. P. S. S. Patriarchul României, dr. Miron Cristea, care într’altele a spus următoarele: In numele meu şi al bisericii noastre, al căruia prim credincios eşti Maiestatea Ta. Iţi doresc un an nou cu bine şi sănătate şi rog pe Dzeu ca să-ţi păstreze energia tinerească, voia de muncă şi zilnicile preocupaţii, precum pentru progresul bisericii aşa şi pentru tot ce este de interes naţional, pentru a întări aşezămintele şi posibilităţile de lucru, ca mai failes cei fără nici o avere decât munca braţelor lor, să-şi poată câştiga o bucată de pâine zilnică pentru ei şi familiile lor. Să trăiţi Majestate împreună cu Marele Voevod Mihai şi întreaga familie re gală. ..Mii iii RĂSPUNSUL SUVERANULUI. Tuturor le-a răspuns M. Sa Regele, spunând următoarele: Domnule Preşedinte, înalt Prea Sfinte Patriarch, Ţin să vă nulţumesc pentru cuvintelece mi le-aţi rostit în numlee ţării şi al bisericii, în această primă zi a Anului Nou. Este o zi în care avem datoria de a ne gândi la anul care a trecut şi mai ales să ne pregătim pentru anul ce vine. Anul care a trecut cu toate că a fost plin de griji, cu Voia lui Dumnezeu şi cuminţenia oamenilor, a trecut in pace Şi a dat anumite semne de înviorare şi prosperitate. Fie că aceeaşi credinţă supremă şi aceeaşi cuminţenie să ne păstreze şi anul ce vine, ca un in de belşug. Acum doi ani tot cu un asemenea prilej, am dat o indicatiune de program de guvernare, program care se rezumă intr'un singur cuvânt: Gospodărie. Văd cu plăcere că în anumite ramuri ale activităţii noastre publice s'a ţinut oarecum seamă de acest sfat şi că acest simţământ tare e prima grije a acelora cari sunt chemaţi a guverna este de a apăsa din ce în ce mai mult pe acest sentiment de gospoaauc.: — /„ce ULIt te UL ce mm u apucai cu năuc un Uur și tioiurU de esne 'o cer unu un mut ti culă u tulul oi ioc miorilor acestei (ări. __ ___ Care vor pineu /1 realizările anului 193/ nu este lucru s o spunem aci. ştiu totuşi cu sunt trei comandamente superioare cari vor cere pentru tură once sacrii teu: asie oştirea, sunt arămurile şi este sănătatea pupică. Acestea, ca toate mijloacele restrânse pe care te avem la îndemână, se vor putea înfăptui in parte, dacă la chiverniseala lor va sta acel spirit de strânsă şi cuminte gospodărie. Atât guvernanţilor de azi, cât şi celor cari in decursul vremurilor, vor fi chemaţi să conducă această ţară, le dau acest sfat. Dacă vor să păstreze un renume, dacă vor să fie iubiţi de această ţară, şi dacă vor ca eu ca Suveran, să le dau tot sprijinul, pe care trebuie să-l dau guvernelor mele, aceasta va depinde înainte de toate numai şi numai de sentimentul absolut de gospodărie şi utilitate publică. Ţara aceasta şi întregul popor al meu să fie convinşi că din acest loc, unde mă găsesc prin voinţa acelui Atotputernic şi prin voinţa odorului meu, eu sunt acela care voiu sta straje neclintită pentru ca acest desident al meu si al tării, să i se îndeplinească toti aceia care . vor sii aibe, o t •••-.». f,-ea. ;n • Astăzi voiu ace apel ia cei pesimist;, u cdt crezi că rău, cu atât trebuie să-fi dai silinţa ca ele să meangă mai bine. De aceea apelul meu la Unire, apelul meu la colaborare sufletească, pe care an de an şi zi de zi lam făcut conducătorilor acestei ţări, să îndreaptă astăzi către aceia care văd mai mult rău decât bine şi care deci trebuie să priceapă că orişice patimă personală trebuie dată la o parte şi că numai satisfacerea intereselor ţării poate să îndrepteze răul pe care-l văd ei. Urând tării şi poponului meu un an nou fericit, plin de prosperitate şi de linişte, îmi reînoesc făgăduinţa, că voiu fi acela care fără prihană, şi fără odihnă voiu sta de veghe ca această linişte să se păstreze şi această prosperitate să se întărească. Aşa să-fi ajute Dumnezeu! » M. S. REGELE CAROL AL II-LEA ) Guvernamentalii spanioli se înarmează cu febrilitate LONDRA, 2 (Rador). .. Se anunţă că ntra 18 şi 31 Decemvrie au trecut, prin jordanele, spre Mediterană 11 vapoare sovietici şi unul spaniol. In aceiaşi perioadă au trecut, în sens invers, 15 vapoare sovietice şi unul spaniol, toate deservind interesele guvernului din Valencia. In adus timp agenţia „Havas" anunţă că în Mexico au fost aduse până acum 6 aivioane tip tiCurtis Condor“ putând transporta 16 persoane. Avioanele au fost demontate la Vera Cruz şi îmbarcate pe vasul spaniol „Motomar" care le-a transportat la Valencia. Pe aceiaşi cale au mai fost cumpărate câteva duzine de avioane de vânătoare cari deasemenea vor fi trimise în Spania. In acelaş timp preşedintele Republicei Mexico a făcut cunoscut că a trimis guvernamentalilor din Spania arme şi muniţiuni în valoare de 1.500.000 dolari. României” De sărbători poşta ne-a adus prospectul unei importante lucrari ce urmează sa apara in cursul anului 199l. Li vorba al „Enciclopedia romăniei" redacta ia am vrei volume man, cuprinzând 11OUO pagini cu zoua toco montaje si fotografii si 510 harţi in culori şi planşe. Volumul I. va cuprinde materialul poliic-administrativ, volumul al doilea materialul economic, iar volumul al treilea materialul cultural, toate trei însumând un inventar al României moderne, cuprinzând condiţiile de viaţă şi manifestante poporului românesc, pe pomul polnic-administrativ, economic şi cultural. Nevoia unei enciclopedii a României este simţită de multa vreme dar mai ales dela razooi încoace, tingura lucrare de acest fel, cea a lui Diaconovici nu şi-a men păstrat in cea mai mare parce aecav caracterul istoric, cuprinsul ei fiia depăşit demult. trinasaşi proporţiile ei, enciclopedia ,poiierva“ deja ului, nu putea împlini decât parţial şi în condiţii moueste nevoia unei enciclopedii de informare general şi de accumemare. Ţari cu mult mai mici decât noi şi cu posibilităţi materiale mult mai reduse şi-au împlinit in mod serwincit nevoile culturate. Ungaria bunaoara are mai multe enciclopedii temeinic întocmite şi cine rea aviuie, lexicoane istorice luxoase cari constitue poaoaoa bibliotecilor, monografii complete in cate trei-patru volume mari pentru fiecare judeţ, dicţionare raspanane. Toate acestea in afara lucrărilor de pură specialitate cum avem nan. / ruiţionarul sivcwfvmi&i sau Atlasul timvei romane. lata dec/, iniţiativa tipăririi unei „Enciclopedii a României' este un fapt culturat din primul ordin . Prospertul subliniază că la lucrarea wjcasta au colaborat 150 de personalităţi culturale şi cu ironiei a doua volume puse sub tipar la Monitorul Oficial şi manprimeriile statului, vor apare in cursul lunii neoruane. Planul Enciclopediei României nu este acela al dicţionarului alfabetic, ci unul sociologic, subiectul I fiind tratat in cadre si manifestam. Am parcurs Lista colaboratorilor întrelor doua volume, pentru ca cea a colaboratorilor volumului cultural va fi data publicităţii numai in La coroane. Am găsit, fireşte, in majoritatea sdrobitoare, nume de specialişti, ceea ce garantează exactitatea lucrării dar ceea ce ar putea sa fie in pagubă acelei vieţi lăuntrice a cărţilor de acest fel, care apropie sufletul cititorilor. Din lista colaboratorilor lipsesc numele cari să reprezinte contribuţia provinciilor unite. Ardeleni am găsit abia vreo doi. Nu este vorba aici de nici un fel de regionalism şi nu am vrea să fim înţeleşi greşit. Dar sunt cadre şi manifestări speciale de viaţă în provinciile unite, care sunt cunoscute mai adânc de către oameni de cultură şi de specialitate ai acestor provincii. Cum este firesc, realităţile locale işi au cunoscătorii lor, şi dintr’o lucrare ca Enciclopedia României“ nu poate lipsi contribuţia de muncă a provinciilor. Sunt însă aceste câteva observaţii făcute doar pe marginea prospectului. Aşteptăm apariţia lucrării, care e menită să umple un gol simţit.