Patria, februarie 1946 (Anul 27, nr. 1-8)
1946-02-17 / nr. 1
DUMINECA, 17 FEBRUARIE 1946 Anul XXVII. Nr. 1. W&.iOrganul Partidului Naional-T" ”----Redacţia şi Administraţia: Cluj, Strada Regina Maria Nr. 36. Telefon: 218 Director: ZAHARIA BOILA Redactor girant: GH. V. GIURGIU Prim-colaborator: VICTOR IANCU Abonament lunar: 5000 Lei Publicaţiuni după tarif. „Imoralitatea poate stăpâni vremelnic într’o societate, dar mai curând sau mai târziu adevărul triumfă (Iuliu Martin, nu discursul, program rostit la 11 lunie 1906, un Parlamentar maghiar). REAPARE „PATRIA** In primăvara anului 1919, cu puţin după instalarea celui de al doilea guvern revoluţionar al Transilvaniei, — intitulat modest „Consiliul Dirigent“, — apare la Sibiu din iniţiativa d-lui Iuliu Maniu ziarul „Patria“. Organizat de profesorul Silviu Dragomir, pe atunci şeful presei ardelene şi pus sub direcţiunea mult apreciatului scriitor ardelean Ion Agârbiceanu, deşi decretat oficiosul Partidului Naţional Român, a cărui emanaţie era Consiliul Dirigent, ziarul „Patria“ se situa totuşi oarecum deasupra zbuciumărilor şi patimilor politice considerându-se gazeta românismului întreg şi nu monitorul unui singur partid. Poate că la această situaţie a contri- buit şi împrejurarea, că directorul ei, de fire puţin belicos, în schimb pătruns de un naţionalism înflăcărat, căuta să evite polemicele şi manifestările mai tumultoase. Mai credem, că însuşi misiunea Partidului Naţonal Român era privită ca al unui arbitru deasupra luptelor fratricide, ajunse de pomină şi cam atâta timp au amărât sufletul fraţilor noştri din Vechiul Regat. Dar zilele senine trecând repede, Partidul Naţional Ardelean a fost el însuşi târât în vârtejul luptelor politice. „Patria“ a devenit deci, vrândnevrând, un organ de luptă aprigă, păstrând totuşi, întotdeauna, un ton urban şi o atitudine demnă. In orice împrejurări însă „Patria“ a rămas un stindard nepătat al românismului şi o tribună temută a democraţiei curate şi integrale. Vremuri grele s-au abătut apoi asupra Neamului Românesc. Regele Carol II, care jurase pe Constituţie, călcându-şi jurământul, a deposedat naţiunea română de drepturile sale, a proclamat dictatura şi a impus ţării în regulament ticluit în laboratoarele unei Camarile veroase şi inconştiente. Un astfel de regim păcătos şi incalculabil în urmările sale dezastruoase nu putea fi sprijinit de nici un Român bun şi cu atât mai puţin de ziarul „Patria“. A urmat deci suspendare ziarului în anul 1938. Mai târziu pârcălabii fascişti ai lui Horthy, cel mai autentic satelit al Germaniei hitleriste, au trecut şi ei ziarul „Patria“ pe tabloul publicaţiunilor interzise de a apărea în Nordul Ardealului. Dar noi fireşte am putem socoti aceste suspendări şi oprimări drept măsuri legale, cari pot întrerupe o continuitate. Mai curând le vom socoti deci rezultanta unei forţe majore şi considerăm prin urmare că „Patria“ se găseşte azi în anul al XXVII-lea al existenţei sale... Reapariţia „Patriei“ însemnează că vom continua munca noastră de la punctul unde am fost opriţi. „Patria“ reapare azi la Cluj pentru a afirma primatul poporului românesc asupra Transilvaniei. Acest primat nu se întemeiază, cum foarte greşit afişează unii, numai pe superioritatea numerică a populaţiei româneşti pe pământul Transilvaniei. Nu ne refugiem nici la argumentul istoric — deşi faţă de formula statului milenar noi opunem cea a statului bimilenar, care îşi trage originea sa din Cetatea Cetăţilor şi nu din călimara cutărui profesoraş numit cu protecţie în clasa V-a de salarizare. Acest primat se în-Am fondat cu 27 ani in urmă ziarul năzuinţelor româneşti „Patria“, în scopul întăririi conştiinţei naţionale şi cetăţeneşti a Românilor din Transilvania desrobită şi pentru a sluji ideile mari ale libertăţii, drep tăţii sociale şi democraţiei româneşti, cari au călăuzit întotdeauna Partidul Naţional Român şi Partidul Naţional-Ţărănesc. „Patria“ şi-a împlinit în tot timpul existenţei sale menirea sa până a venit urgia dictaturii, sub loviturile căreia a căzut ţinând cu destemeiază pe superioritatea culturală a Românilor, cari au moştenit arta de a fonda, de a organiza şi de a desvolta state de la strămoşii lor, stăpânii necontestaţi de altădată ai Europei. Dreptul nostru asupra Ardealului este de acum definitiv recunoscut, nu numai de către marii noştri Aliaţi din primul război mondial, ci şi de Rusia Sovietică, admirabila putere victorioasă din al doilea război mondial şi care doreşte în primul rând să facă dreptate tuturor popoarelor. Primatul românesc nu însemnează însă nici tirănie, nici naţionalizare cu forţa, nici privilegii. Nici Romanii şi nici urmaşii lor, celelalte popoare latine, nu căutau să câştige prietenia popoarelor străine cu fierul. Primatul românesc însemnează deci în primul rând libertate şi dreptate pentru toţi deopotrivă, fără deosebire de naţionalitate, rassă şi religie. Noi nu râvnim la avutul altora, dar ce este al nostru îl pretindem cu glas puternic şi îl păstrăm împotriva oricăror duşmănii şi lucrături diabolice. Au trecut timpurile, când unii trăiau din sudoarea altora şi unele popoare din truda altora. Nu vroim să fim paraziţi şi cu atât mai puţin vom tolera paraziţii pe trupul nostru. Ziarul v.Patria“ va fi, precum a mai fost în trecut, o tribună solidă pentru democraţie, pentru adevărata şi curata democraţie. Democraţia înuitate şi neclintit curaj steagul libertăţilor oprimate. Ca urmare a luptelor hotărâte, pe care Partidul Naţional-Ţărănesc le-a purtat în ultima vreme, „Patria“ îşi reîncepe activitatea în Clujul românesc. „Patria“ va susţine ideile fundamentale ale Partidului Naţional-Ţărănesc şi străduinţele întregului popor român : suveranitatea şi neatârnarea naţională, libertatea, dreptatea socială şi desvoltarea minunatelor calităţi ale poporului român în cadrul unui region de sinceră şi adevărată democraţie. Sunt sigur, că „Patria“ zilelor grele de astăzi şi colaboratorii ei vor şti să se ridice la înălţimea vremilor de aspre şi rodnice lupte, care au îmbrăcat în glorie viaţa zbuciumată a „Patriei“ de ieri, dar obştea românească îndrumată de credincioasa şi încercata ei călăuză va morţi înainte, luptând sub imperiul ideilor mari ale partidului şi pentru realizarea programului naţional-ţărănesc. Indreptându-ne spre Dumnezeu cu gândul pornirii la drum, cerem Preaînaltului binecuvântare pentru Neamul nostru suveran, pentru Ţara Românească, pentru mult, iubitul şi viteazul nostru Rege Mihai I-ul şi mărturisim încredere deplină în izbânda, care va încununa lupta noastră. 1 IULIU MANIU semnând stăpânirea poporului, de la care după cum însăşi Cartea Legilor spune, emană toate drepturile, este de sine înţeles, că vom îmbrăţişa în primul rând interesele ţărănimei şi muncitorimei, cari formând majoritatea imensă a populaţiei, se confundă, spre norocul nostru, cu însuşi poporul românesc. Nu suntem capitalişti, nu suntem burghezi, nu suntem sateliţii capitalismului, dar nu suntem nici reprezentanţii unei singure categorii sociale. Suntem fii şi nepoţi de ţărani Români. ) *Vom fi slujitorii culturei naţionale, în orice formă şi oriunde s’ar manifesta, pentru ca ea formează cea mai scumpă comoară a patrimoniului naţional. ■ 1 ' i Jt | A Scrisul nostru se va inspira din morala creştină, pentru că această morală a fost călăuza Neamului Românesc dealungul veacurilor. Cu ajutorul ei am înfruntat toate loviturile sorţii. Vom militai pentru dreptatea socială, deoarece numai prin înfăptuirea ei integrală sperăm să fim cruţaţi de convulsiunile teribile, de care n’au fost cruţate alte State şi popoare. Vom fi crainicii armatei române, nu numai fiindcă ea formează suprema chezăşie a siguranţei Statului, dar pentru că această Armată prin calităţile şi atitudinea ei s’a dovedit a fi „Patria", oficiosul partidului naţional-ţăranesc din Ardeal, iese din nou la luptă, ca îndrumător al vechilor şi mult încercaţilor noştri ostaşi de acolo, pentru acelaş crez şi acelaş program cu care vrem să zidim noul stat naţional şi ţărănesc. Strâns uniţi în jurul steagului, pe care îl poartă în vrednicele sale mâini marele bărbat de stat şi preşedintele nostru Iuliu Maniu, îi dorim ani mulţi şi glorioşi! ION MIHALACHE (Continuare in pag. 3-a) printre cele dintâi Armate ale lumii. Vom controla sub raportul cinstei şi a corectitudinei, de la această tribună a opiniei publice, administraţia în toate ramurile ei, sprijinind în acelaş timp toate justele revendicări ale funcţionarilor. Nu se poate cere însă omenie şi muncă eficace de la oameni, cari sunt lăsaţi să moară de foame. Trebue să luăm pildă de la Rusia Sovietică şi în această privinţă, unde se cinsteşte munca, pregătirea şi ştiinţa omului. Sub raport internaţional vom susţine o politică de colaborare şi de prietenie cu Aliaţii noştri, în primul rând cu vecina noastră mare, cu Rusia Sovietică, a cărui sprijin sperăm să-l obţinem în modul cel mai larg, pentru a ne putea reface economiceşte. Vom fi mereu şi fără zăbavă credincioşi Suveranului nostru Mihai I uI, nu numai fiindcă suntem aderenţii formei de stat monarhice, ci mai cu seamă pentrucă actualul Rege s’a dovedit a fi un Domnitor înţelept şi curagios, storcjind admiraţia întregei lumi şi dragostea supuşilor săi, întrebaţi de cei, cari nu ne cunosc, ce vrem, noi vom răspunde tuturor prin cuvintele lui Mircea cel Bătrân: Noi? Vrem bună pace!... Şi de o fi cu bănat, vina nu va fi a noastră... fEd. I MUZEUl PRESEI SEVER BOCU 11MBOLIA r fertăSfL Dmni Iuliu Maniu, Ion Mihalache,Popovîci,Emil Haţieganu salută prin cuvinte entuziaste reapariţia ziarului „“ ««si D. IULIU maniu D. ION MIHALACHE ProfuL 200 Lei