Pentru Socialism, noiembrie 1969 (Anul 19, nr. 4907-4932)

1969-11-19 / nr. 4922

t PENTRU SOCIALISM Miercuri 19 noiembrie 1969 Proiectul de lege pe care-1 pre­zentăm este menit să definească rolul, organizarea și funcționarea miliției romăne — una din pâr­­ghiile de înfăptuire a politicii partidului și statului nostru în domeniul apărării cuceririlor re­voluționare ale poporului — să contribuie la ridicarea nivelu­­i­lui muncii desfășurate de organe­le de miliție în apărarea proprie­tății socialiste și personale ale cetățenilor, a drepturilor și inte­reselor lor legale, menținerea or­dinii și liniștei publice. In proiect sunt prevăzute atri­buții privind apărarea proprietății socialiste — temelia o­rînduirii noastre — și a celei personale a cetățenilor, prevenirea și desco­perirea cu operativitate a infrac­țiunilor, identificarea și prinde­­rea infractorilor. De asemenea, sînt prevăzute atribuții referitoa­re la apărarea drepturilor și in­tereselor legale ale persoanelor, siguranța circulației pe drumuri­le publice, eliberarea și contro­lul actelor de trecere a frontie­rei, ținerea evidenței populației și eliberarea actelor care certifică identitatea, domiciliul și cetățe­nia. Stabilind distinct atribuțiile și sarcinile organelor miliției, pre­cum și mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul respectului fată de le­ge, față de om și adevăr. In a­­cest sens in proiect se prevede că organele miliției își desfășoară în­treaga activitate pe baza și la executarea legii. Refer­indu-mă la unele atribuții mai importante ale miliției, în legătură cu care proiectul de le­ge aduce unele elemente noi, unele precizări și cesare, menționez clarificări ne­faptul că se stabilesc condițiile în care ofi­țerii și subofițerii întreprind mă­suri milițienești în scopul com­baterii infracționismului și al menținerii ordinii. Așa spre exemplu proiectul pre­vede că atunci cînd există date și indicii temeinice referitoare la pregătirea săvîrșirii unor fapte prevăzute de legea penală, orga­nele de miliție iau măsuri pentru stringerea și verificarea probelor, identificarea și prinderea infrac­torilor. In acest scop miliția efec­tuează investigații, constatări teh­­nico-științifice, rețineri de per­soane în cazurile stabilite de lege și alte activități de cercetare pe­nala, menite să contribuie la sta­bilirea adevărului și tragerea la răspundere penală a celor vino­vați. In executarea atribuțiilor ce le revin, ofițerii și subofițerii de miliție vor avea dreptul și obli­gația de a conduce la sediile or­ganelor de miliție pe cei care prin acțiunile lor periclitează ordinea publică, viața și integritatea cetă­țenilor. Proiectul de lege prevede că organele de miliție execută atri­buțiile ce le revin din hotărîrile Consiliilor populare și deciziile Comitetelor executive, le infor­mează periodic despre starea in­fracțională, măsurile luate pentru­ prevenirea și descoperirea in­fracțiunilor, asigurarea pazei în orașe și comune, precum și cu privire la ordinele și instrucțiuni­­le primite de la Ministerul Afa­cerilor Interne și la măsurile ce se impun a fi luate pentru apli­carea lor. In întreaga lor activitate orga­nele de miliție au primit și pri­mesc un prețios sprijin din par­tea oamenilor muncii, educați de partid în spiritul respectării legi­lor, al cinstei, dreptății și echită­ții sociale. Sprijinul activ al ma­selor de cetățeni a constituit și constituie pentru miliție o cheză­șie a îndeplinirii în bune condi­­țiuni a sarcinilor ce-i sînt încre­dințate. Pornind de aici, proiectul prevede posibilitatea organizării grupelor de sprijin ale miliției for­mate din cetățeni care se bucură de stimă și respect în rîndul lo­cuitorilor și care se oferă volun­­tar să sprijine organele de mili­ție pentru menținerea ordinii pu­blice, precum și pentru preveni­rea și descoperirea infracțiunilor și contravențiilor. Faptul că în activitatea sa mili­ția se sprijină pe participarea lar­gă a cetățenilor rezultă și din acele prevederi ale proiectului ca­re precizează că organele miliției colaborează cu organele și orga­nizațiile de stat și obștești, cu organele presei, radioului, televi­ziunii și cinematografiei în scopul creării unei puternice opinii îm­potriva celor care încalcă legile, pentru prevenirea și descoperi­rea infracțiunilor și fiilor, apărarea avutului contraven­obștesc și personal, a tuturor valorilor orînduirii noastre socialiste. Proiectul de lege stabilește sar­cini de cooperare a miliției cu celelalte unități și organe ale M.A.I., C.S.S. și M.F.A. în înde­­plinirea unor atribuții privind securitatea statului, paza frontie­rei de stat, apărarea locală anti­aeriană și a altor atribuții pre­văzute de lege. Pornind de la faptul că aplica­rea și respectarea întocmai a le­galității în activitatea miliției și, în general, realizarea sarcinilor ce-i sunt încredințate de partid și guvern sunt direct condiționate de nivelul politico-ideologic, de pregătirea profesional juridică și de cultură generală a cadrelor, în proiect s-a stabilit că pregătirea personalului militar se face în școli militare de ofițeri, de maiștri­ militari și subofițeri, centre și cursuri de perfecționare și că pentru satisfacerea necesarului de specialiști ce nu pot fi pregătiți în școlile militare pot fi angajați absolvenți ai institutelor civile de învățămînt superior. LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Expunerea la proiectul de lege privind organizarea și funcționarea miliției prezentată de deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne CUVÎNTUL DEPUTATULUI GHEORGHE POP Hxaplinind proiectul de lege privind executarea pedepselor, apreciez că el conține importan­te prevederi care au ca scop fi­nal reeducarea celor care au săvîrșit fapte penale și preveni­rea săvîrșirii de infracțiuni. Mi-au atras in mod deosebit aten­ția prevederile proiectului legii prin care se asigură reeducarea condamnaților prin muncă. In acest fel ei pot deveni oameni utili societății noastre. In proble­ma reeducării condamnaților, pro­iectul de lege nu se mărginește numai la prevederea unor măsuri pentru perioada executării pedep­sei, ci instituie obligația pentru organele de stat competente de a se îngriji de încadrarea în mun­că a celor care și-au executat pedeapsa. Printr-o astfel de reglementare, cel care a executat o pedeapsă privativă de libertate nu este lăsat în afara societății noastre, fără ocupație și posibili­tăți de existență, expus tentației de a săvîrși noi infracțiuni. Obligativitatea asigurării unui loc de muncă conform pregătirii, prevăzută în proiectul de lege, prezintă o deosebită importanță, ea fiind o expresie a grijii statu­lui față de om, o garantare a dreptului la muncă, asigurat de Constituția țării, pentru toți mem­brii societății.Munca de reeducare începută în locurile de deținere este nece­sar să fie continuată și după eli­berarea deținuților, în care scop conducătorii unităților socialiste, unde sunt repartizați foștii con­damnați care au executat pe­deapsa, trebuie să-i încadreze în producție finind seama de pregăti­rea profesională ori de calificarea obținută la locul de deținere și, bineînțeles, de dispozițiile legale referitoare la condițiile cerute pentru angajarea în anumite munci sau exercitarea anumitor profesii. Consider că un rol deosebit de important trebuie să-l aibă și co­lectivele de muncă în care sunt repartizați cei puși în libertate. Ele nu trebuie să-i izoleze, ci să exercite în permanență o influen­ță pozitivă asupra lor, determi­­nîndu-i să respecte din convingere regulile privind disciplina muncii și normele de conviețuire socială. In calitate de deputat și lucră­tor al Comitetului executiv Consiliului popular județean Ma­al­ramureș, asigur Marea Adunare Națională că consiliile populare din județul nostru vor lua toate măsurile pentru traducerea lui viață și îndeplinirea îndatoririlor ce le revin din legea pe care o dezbatem astăzi. Aspect din Liberia nr. 1 din Sighetul Mam­al­iei. Lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste CAPITOLUL I Dispoziții generale ART. 1. Gestionar, în înțe­lesul prezentei legi, este acel an­gajat al unei organizații socialis­te care are ca atribuții principale de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosința sau ținerea, chiar temporară, a unei de­organizații socialiste, indiferent de modul de dobîndire și de locul unde se află bunurile. ART. 3— Poate fi gestionar cel care a împlinit virata de 1 1 ani, a absolvit școala generală sau o școală echivalentă și are cunoș­tințele necesare pentru a îndepli­ni această funcție. În funcție de complexitatea gestiunilor, de natura și valoarea bunurilor și de cunoștințele ce le implică gestionarea lor, ministe­rele și celelalte organe centrale stabilesc: a) categoriile de gestiuni pen­tru care gestionarul trebuie să fi absolvit liceul ori o școală pro­fesională în specialitatea cores­punzătoare gestiunii sau o școală echivalentă și să aibă un anumit stagiu în munca de gestionar; b) categoriile de gestiuni pen­tru care funcția de gestionar poate fi îndeplinită și de cel care a împlinit vîrsta de 18 ani. ART. 4 -1- Nu poate fi gestio­nar cel condamnat pentru săvâr­șirea vreuneia dintre infracțiunile prevăzute în lista anexă la pre­zenta lege, chiar dacă a fost grațiat. Nu poate fi angajat sau trecut in funcția de gestionar cel aflat în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvîrșirea vreuneia dintre infracțiunile pre­văzute în lista anexă. Dacă în cursul urmăririi penale, al judecății sau după condamna­re a intervenit amnistia, cel care a săvîrșit vreuna dintre infracțiu­nile prevăzute în lista anexă nu poate fi gestionat timp de 2 ani de la data intervenirii amnestiei. Cel căruia i s-a suspendat con­diționat executarea pedepsei nu poate fi gestionat în cursul ter­menului de încercare și 2 ani de la expirarea acestui termen. Prin „săvîrșirea infracțiunii" se înțelege comiterea oricăreia din­tre faptele prevăzute în lista ane­xă, pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice. ART. 5— Organizațiile socialis­te sînt obligate să ceară organe­ Ministerele și celelalte organe centrale stabilesc funcțiile prin a căror ocupare angajatul dobîn­­dește, potrivit alineatului 1, cali­tatea de gestionar. Aceste funcții sînt denumite, în cuprinsul pre­zentei legi, funcții de gestionari. ART. 2 — Sunt considerate bu­nuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mijloacele bănești sau orice alte valori­­lor miliției relații cu privire la antecedentele penale ale celor ce urmează să fie angajați sau trecuți în funcții de gestionar. Organele miliției sunt obligate să comunice aceste relații în ter­men de cel mult 30 de zile de la primirea cererii. ART. 6 — Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în funcția de gestionar va prezenta o dovadă eliberată de organizația socialistă în care a fost anterior Încadrat, din care să rezulte dacă a pro­dus pagube avutului obștesc, na­tura acestora și dacă ele au fost acoperite. Această dovadă poate fi cerută de la ultimul loc de muncă și de organizația socialistă care ar urma să facă angajarea sau trecerea în funcția de ges­tionar. Organizațiile socialiste sunt obligate să elibereze sau, după caz, să comunice dovada prevă­zută în alineatul 1, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii. In raport cu cele arătate în dovadă, conducătorul organizației socialiste va hotărî asupra anga­jării sau trecerii în funcția de gestionar. ART. 7 — In cazul în care gestiunea este încredințată mai multor persoane, angajarea sau trecerea în funcția de gestionar se face cu avizul scris al celor­lalți gestionari. Angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcție din sub­­ordinea gestionarului se face cu avizul scris al acestuia. ART. 8 —­ Angajații sezonieri sau temporari pot fi gestionari, cu respectarea condițiilor prevă­zute în prezenta lege. ART. 9 — Conducătorii organi­zațiilor socialiste, angajații cu atribuții de control financiar, precum și contabilii, cu excepția acelora care sînt încadrați în unități mici determinate de ministere și celelalte organe centrale, nu pot face operații de primire, păstrare și eliberare de bunuri, bază de cotă procentuală, cuantu­mul minim al garanției în nume­rar va fi echivalent cu cîștigul mediu pe o lună, iar cel maxim cu cîștigul mediu pe trei luni. ART. 13 — Garanția în nume­rar se reține în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din cîștigul mediu pe o lună, după caz. Dacă, din cauza altor rețineri, ratele în contul garanției în numerar nu pot fi reținute, gestionarul este obligat să le depună. Pentru angajații temporari, alții decit cei prevăzuți la articolul 10 alineatul ultim, precum și pen­tru angajații sezonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar obligativitatea depunerii, la încredințarea gestiunii, a garan­ției integrale în numerar. ART. 14 —- Ministerele și cele­lalte organe centrale stabilesc, in funcție de complexitatea gestiuni­lor și de natura și valoarea bu­nurilor, cuantumul garanțiilor în numerar între limitele prevăzute în articolul 12, precum și ratele la care se referă articolul 13 ali­neatul 2. Ministerele și celelalte organe centrale pot stabili, în cazuri jus­tificate, garanții în numerar sub minimul prevăzut în articolul 12 sau scutirea de garanție. ART. 15 — Garanția în nume­rar va fi depusă de către organi­zația socialistă la Casa de Eco­nomii și Consemnațiuni, înscri­­indu-se intr-un carnet de con­semnare pe numele gestionarului. Carnetul de consemnare va fi păstrat de organizația socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanția. Pentru garanția depusă, Casa de Economii și Consemnațiuni acordă o dobîndă de 1,5 la sută pe an. ART. 16 — Garanția in nume­rar și dobînda aferentă pot fi ri­dicate de către gestionarul titu­lar al carnetului de consemnare la încetarea contractului său de muncă sau la trecerea într-o funcție pentru care nu se cere ga­ranție, în situația în care nu a cauzat o pagubă sau cînd paguba a fost acoperită în întregime. Organizația socialistă este obli­gată, în aceste cazuri, să elibe­reze gestionarului, în termen de cel mult 10 zile, carnetul de con­semnare împreună cu o comuni­care către Casa de Economii și Consemnațiuni în care să se arate că titularul are dreptul să ridice garanția. In cazul transferării gestionaru­lui într-o altă funcție pentru care de asemenea se cere garanție, carnetul de consemnare în care au fost înscrise sumele depuse drept garanție va fi trecut la noul loc de muncă, procedîndu-se, atunci cînd este cazul, potrivit articolului 20. Cînd gestionarul a cauzat o pagubă în gestiune la locul său de muncă și aceasta nu se aco­peră integral în termen de o lună de la obținerea titlului executoriu definitiv, organizația socialistă se va despăgubi din garanția în numerar constituită in favoarea sa­in situația în care sumele de­puse drept garanție au fost ridi­cate, în întregime sau în parte, de organizația socialistă pentru a se despăgubi, gestionarul este obligat să reîntregească garanția în numerar în rate lunare de 1/3 din salariul tarifar sau din cîști­gul mediu lunar, dispozițiile arti­colului 13 aplicîndu-se în mod corespunzător. ART. 17 — Casa de Economii și Consemnațiuni are obligația să elibereze sumele depuse drept garanție, după caz, a­ titularului carnetului de con­semnare, pe baza comunicării fă­cute de organizația socialistă și a prezentării carnetului; b) organizației socialiste, pe ba­za cererii acesteia și a unei copii certificate de pe titlul executoriu definitiv obținut împotriva ges­tionarului. ART. 18 — In vederea consti­tuirii garanției suplimentare, imo­bilele se evaluează în conformi­tate cu dispozițiile legale pri­vind modul de stabilire a des­păgubirilor pentru terenurile construcțiile care trec în proprie­și­tatea statului prin expropriere. Bunurile mobile se evaluează la 50 la sută din prețul de vîn­­zare cu amănuntul. In cazul în care bunurile mobile nu au preț de vînzare cu amănuntul, evalua­rea se face de organizația so­cialistă în favoarea căreia este constituită garanția, care va consulta, în caz de necesitate, or­gane de specialitate. ART. 19 — Pentru bunurile imobile constituite garanție, or­ganizația socialistă va cere inscripția ipotecii, care se va dis­pune pe baza cererii și a con­tractului de garanție. Bunurile mobile constituite ga­ranție rămîn în folosința gestio­narului sau a terțului garant, du­pă caz, și nu vor putea fi înstrăi­nate fără înștiințarea prealabilă a organizației socialiste. In cazul în care bunurile con­stituite garanție sînt urmărite si­lit de alți creditori, gestionarul sau terțul garant, după caz, este obligat să înștiințeze de îndată organizația socialistă. In situația în care terțul garant n-a făcut această înștiințare, rămîne obligat să acopere pagu­bb­­ele ce s-ar cauza de gestionar în limita valorii bunurilor consti­tuite garanție. Orice micșorare a garanției a­­trage obligația reîntregirii de în­dată a acesteia. Art. 20 —. Garanțiile vor­ fi re­calculate periodic în funcție de schimbările intervenite în salariul tarifar al gestionarului, precum și în specificul și valoarea bunu­rilor gestionate, procedîndu-se la modificarea corespunzătoare a contractului de garanție. In cazul în care, în urma re­calculării, este necesară comple­tarea garanției in numerar, se va proceda conform articolului 13. Dacă garanția în numerar depusă este mai mare decit garanția t§­­calculată, diferența se va elibera, în termen de cel mult 10 zile, gestionarului. In cazul în care, în urma recal­culării, este necesară constituirea sau completarea garanțiilor su­plimentare, aceasta se face în termen de 60 zile de la data re­calculării. Art. 21 — Dacă gestionarul nu constituie, nu completează sau nu aduce, după caz, garanțiile cores­punzătoare potrivit articolului 19 alineatul ultim și articolului 20 a­­lineatul ultim sau dacă, din cauza altor rețineri, ratele în contul ga­ranției în numerar nu pot fi reți­nute și nici nu sunt depuse în condițiile articolului 13, se proce­dează la trecerea sa în altă func­ție ori, dată aceasta nu este po­sibil, la desfacerea contractului său de muncă. In acest din urmă caz, privitor la drepturile anga­jatului se vor aplica dispozițiile din legislația muncii referitoare la desfacerea contractului de muncă pentru motive ce nu sínt imputabile angajatului. Art. 22 — Garanțiile suplimen­tare se urmăresc silit pe baza contractului de garanție și a ti­tlului executoriu definitiv obți­nut împotriva gestionarului. In cazul în care urmărirea si­lită a fost pornită de mai mulți creditori, organizația socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanția suplimentară are drept de preferință asupra sumelor rea­lizate prin valorificarea bunurilor constituite garanție, țn condițiile privind creanțele garantate prin ipotecă sau gaj prevăzute de dis­pozițiile legale referitoare la exe­cutarea silită a creanțelor bănești ale organizațiilor socialiste îm­potriva persoanelor fizice. CAPITOLUL ÎI Condiții privind angajarea gestionarilor CAPITOLUL III Garanții ART. 10 — Gestionarul are o­­bligația de a constitui o garanție în numerar. Ministerele și celelalte organe centrale stabilesc, în funcție de natura și valoarea bunurilor gestionate, plafoanele valorice și condițiile în care este obligatorie și constituirea unor garanții suplimentare, constînd din: a) afectarea unor bunuri imobi­le sau bunuri mobile de folosință îndelungată, proprietate a gestio­narului sau a unor terți, pentru garantarea față de organizația so­cialistă a acoperirii pagubelor ce s-ar cauza de gestionar; b) obligații asumate de terți față de organizația socialistă de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie integral, fie pentru o sumă determinată. Garanția suplimentară prevă­zută la alineatul precedent poate fi constituită și în numerar. Ministerele și celelalte organe centrale pot extinde, in funcție de natura și valoarea bunurilor, obligația de a constitui garanții in condițiile prezentului capital și asupra altor categorii de an­gajați care mînuiesc bunuri, cu excepția celor ce primesc bunuri spre a le folosi în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Nu este obligat să constituie garanție cel care înlocuiește temporar un gestionar sau cel căruia i se încredințează o ges­tiune pe o perioadă de cel mult 60 de zile pînă la numirea unui gestionar. ART. 11 — Constituirea garan­ției se face prin contract încheiat în scris. Garanțiile reciproce între ges­tionari nu sunt admise. Aceeași persoană nu poate constitui ga­ranții pentru mai mulți gestionari. Cel care constituie garanția va declara, în scris, dacă a mai constituit alte garanții. Garanțiile suplimentare se constituie înainte de încredința­rea gestiunii. ART. 12 — Garanția în nume­rar va fi de minimum un salariu și de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului; ea nu va putea depăși valoarea bunuri­lor încredințate. Pentru gestionarii retribuiți pe ART. 23 — încălcarea dispozi­țiilor legale cu privire la gestio­narea bunurilor atrage răspunde­rea materială, disciplinară, admi­nistrativă, penală sau civilă, după caz. ART. 24 — Angajații răspund material, potrivit codului muncii și prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gesti­uni prin fapte ce nu constituie in­fracțiuni. ART. 25 — Gestionarul răspun­de integral față de organizația so­cialistă pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa. Primirea bunurilor în cantități inferioare celor înscrise în acte­le însoțitoare sau cu vicii aparen­te, fără a se fi întocmit acte le­gale de constatare, precum și nesolicitarea asistenței tehnice de (Continuare în pag. a 3-a) CAPITOLUL IV Răspunderi T * -4 X v

Next