Pentru Socialism, ianuarie 1970 (Anul 20, nr. 4959-4982)

1970-01-13 / nr. 4966

CONSILIUL DE CONDUCERE MEREU ÎN MIEZUL ACTI­VITĂȚII DE PRODUCȚIE Cu toate implicațiile create de condițiile climaterice nu prea fa­vorabile, bilanțul economic al a­­nului trecut înclină spre pozitiv în cooperativa agricolă din Seini. Această stare de fapt derivă din­­tr-o activitate rodnică depusă de consiliul de conducere, caracterizat prin multă inițiativă, operativita­te și spirit de răspundere. Cifrele și faptele sunt concludente, con­stituind de altfel cel mai bun ar­gument în această privință. Răsfoim planul de producție pe anul 1969, împreună cu inginerul Aurel Pop, membru în consiliul de conducere, părtaș activ la reali­zarea sarcinilor economice. Ne oprim la fiecare capitol mai im­portant. Mai întâi, producția glo­bală stabilită de adunarea genera­lă la o valoare de 3,2 milioane lei a fost realizată, ba și depășită cu ceva. La producția marfă există o depășire de circa 100.000 lei. Cele mai bune rezultate se remarcă în zootehnie. In loc de 395.000 lei cit s-a preconizat, veniturile au atins peste 600.000 lei. La această per­formanță au contribuit. sporirea producției animaliere și valorifi­carea superioară a produselor. A­­mintim, în această ordine de idei, faptul că 300 miei au fost livrați la export în condiții foarte avanta­joase. Nu este de neglijat nici un alt factor; planul la lapte și lună pe cap de animal a fost depășit, permițînd livrarea unor cantități mai mari de produse decit cele prevăzute în contract. Semnificativ este de asemenea, faptul că, excepție făcînd activi­tățile anexe, toate sectoarele eco­nomice și-au realizat planul. Bu­năoară, în loc de 215.000 lei plan, din pomicultură s-a vărsat la bu­getul cooperativei 250.000 lei. La culturile de bază, grîu și po­rumb, planul la fel este îndeplinit. — La ședințele bilunare de con­siliu, spune inginerul — noi nu ne-am mai pierdut, așa cum era obiceiul în trecut. In problemele mărunte și am analizat de fiecare dată situația concretă dintr-un sector sau altul, luînd măsuri N. S. DOROLȚAN (Continuare în pag a 2-a) Pe aici au trecut construc­torii... Foto: 1. DEAC Masă rotundă cu șapte conducători auto din Sighetul Marmației Optică strâmbă Ne găsim la Autobaza de transporturi din Sighetul Marmației. Tema pe care o a­­bordăm cu tovarășul Ilie Roza (șeful auto­bazei) este optica omului de la volan, pris­ma prin care acesta privește interesele ge­nerale, onoarea întreprinderii, notiunea de cinste, grija fața de avuția obștească, con­cretizată in bunurile materiale care îi sunt încredințate. Desigur, ni se înfățișează un tablou al progreselor reale ce s-au făcut în privința măririi răspunderii șoferului fată de atribuțiile sale. Dar numărul celor care se abat în mod repetat de la disciplină, care comit infracțiuni și contravenții este încă destul de mare. Numai în lunile noiembrie și decembrie, suma totală a amenzilor plicate se ridică la peste 120.000 lei, iar pro­­­­porția șoferilor indisciplinați este de cca 40. Din dialogul nostru s-a născut ideea or­ganizării unei mese rotunde cu cîțiva con­ducători auto cu grade de pregătire diferite, de pe mijloace de transport diferite, spre a le cunoaște părerea. Și iată-ne la sediul comitetului de partid. — Eu socot cinstea ca un lucru de mare preț, își exprimă părerea Ion Ilieș, șofer de cursă lungă cu o vechime de 20 de ani la volan. A f­ cinstit în meseria noastră în­seamnă in primul rînd a te purta corect cu beneficiarii. In cariera mea nu m-am pre­sat niciodată la „găinării", cîștigul mi l-am asigurat prin muncă, prin sudoare. Am stră­bătut cu mașina tara în lung și-n lat, n-am fost găsit niciodată cu călători frauduloși, organele de control m-au găsit întotdeauna în bună regulă. Mă mîndresc cu meseria mea, iar atitudinea unor tineri mă mîhnește profund. Nu mă pot lăuda cu o asemenea ve­chime. Sunt insa de acord cu cele spuse înainte, intră în discuție Vasile Orza, șofer pe autobuz. Privind cinstea, mi-aduc aminte că în urmă cu vreo 10—11 ani am fost a­­­­mendat pentru doi călători frauduloși, ce-i aveam în cabina basculei. M-am rușinat și m-am hotărît că aceasta nu se va mai re­peta. V-o spun sincer că m-am ținut de cuvînt. — Cu­ cîștigați pe lună? — Peste 2.500 lei. — Vă iubiți meseria ? — M-ați atins la inimă. Am o fetiță care mi-e tare dragă. Pe locul II se situează ma­șina. Mă confund cu ea, cînd pornim la drum sintem­ un singur organism. Cînd ies din cursă, nu plec acasă pînă nu­ sînt con­vins că totul e în ordine. Cum trebuie să fie un șofer din punct de vedere profesional ? Asta-i! Să cunoască cu­ trei mecanici VASILE O­AN­TA ILIE BIZAU (Continuare în pag. a 3-a) T ■ Simbătă 10 ianuarie 1 a.c., a avut loc la Baia­­ Mare, organizată de Inspec­­­­toratul școlar județean, con­­­­sfătuirea, cu caracter de­­ schimb de experiență, pe tema ,,Orientarea școlară și profesională a elevilor", ca consfătuire au participat­­ un număr de peste 200 ca­dre didactice: directorii, or­ganizatorii U.T.C., profesor­r­­ii­ diriginți și psihologii șco­lari din licee, directorii coordonatori ai școlilor ge­nerale din județ. Indicațiile conținute în materialul pre­zentat din partea inspecto­ratului școlar județean, dis­cuțiile purtate de partici­panți pe marginea materia­lului și temei în dezbatere au condus spre elaborarea și fixarea unor direcții de viitor în activitatea didac­­tico-pedagogică privind o­­rientarea școlară și profe­sională a elevilor, integra­rea socială a tineretului. ■ Numărul pe decembrie al revistei orădene „Fami­lia" dedică, sub semnătura lui Mircea Bradu, o cronică la spectacolul ,,Luceafărul de ziuă" realizat de Ana­­­samblul de cîntece și dan­suri „Maramureșul". Se a­­rată că prin această mon­tare scenică „Se propunea de fapt o contribuție la școala națională de de inspirație folclorică, balet, di­recție în care nici alte an­sambluri nu încercaseră prea mult. Aceasta însemna un greu examen pentru forțele artistice ale băimărenilor". Privite­ prin prisma libretu­lui, viziunii coregrafice, par­titurii muzicale și interpre­tării „ambiția și dăruirea cu care s-a muncit de-a lungul repetițiilor au adus în fața publicului un spec­tacol care așaza acest co­lectiv la loc de conchizînduse: „suntem­ cinste", con­vinși ca spectacolul „Lu­ceafărul de ziuă" va oferi în continuare discuții intere­sante în lumea coregrafiei".­­ In cursul saptamanii tre­cute, Planetariul din Baia Mare a fost vizitat de un grup de 40 de cadre di­dactice, profesori suplinitori de geografie din școlile ge­nerale din județ, aflați la cursurile de instruire profe­sională. Cu acest prilej li s-a făcut prezentarea pla­­netariului, urmată de expu­nerea „Mișcările Pămîntu­­lui", ilustrată adecvat cu mijloacele tehnico-științifice existente aici.­­ După cum ne informea­ză corespondentul Ioan Bo­ta din Ieud, scena caminu­lui cultural din localitate găzduiește in zilele de iarnă variate manifestări cultural­­artistice. Dintre ele amin­tim montajul literar „Te slăvim Republica", călăto­ria pe harta „Noi obiecti­ve economice pe harta pa­triei", concursul „Cine știe cîștiga" cu tema „Sarcinile stabilite în Directivele ce­lui de-al X-lea Congres al P.C.R. pentru agricultura". Afluența de spectatori cu­nosc filmele prezentate in cadrul Festivalului filmului la sate. Din recentele ma­nifestări artistice semnalam­­ spectacolul cu piesa „Coșul"­­ de Hunyadi András, prezen­­­­tat de formația de teatru­­ a căminului cultural și ur­­marit cu interes de aproape 1­1 200 de spectatori* m După o binevenita și i recreativa vacanță de iarna, prielnică destinderii și pre­­­­­­ocupărilor instructiv-educa­­­­tive din cele mai diverse:­­ excursii în aer liber, zile­i de schi și patinaj, ore de l lectura din cărțile prefera­­­­te, vizionări de spectacole. * vizite în orășelele copiilor,­­ activități pionierești în școli * și casele de pionieri, carna­­­­valuri etc., tineretul școlar 1 din județ, ca de altfel din­­ intreaga tara, $s-a reluat­­ ieri, 12 ianuarie 1970, rit­­­­mul intens al muncii în­­ preajma manualelor, casete­­l­­or de notițe, cărților din­­ biblioteca, aparatelor din­­ laboratoare, sub directa in­­­­drumare și supraveghere a­­ neobosiților dascăli, pentru­­ a face din trimestrul si al ^ anului școlar 1969/1970 încă o treaptă solida în prega­­t­ã firea intelectuala și profe­­­­sionala a cetățenilor de­­ mîine ai patriei noastre so­­­­cialiste. Culturale ț La Uzinele metalurgice de meta­le neferoase din Baia Mare. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, A PRIMIT PE MINISTRUL ECONOMIEI ș 1 FINANȚELOR AL FRANȚEI Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei și finanțelor al Fran­ței, Valery Giscard d'Estaing, președintele delegației franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare e­­conomică, științifică și tehnică Oaspetele a fost insoțit de Pie­rre Pelen, ambasadorul Franței la București. La primire au luat parte Manea Mănescu, președintele Consiliului Economic, președintele delegației române la sesiunea Comisiei mix­te guvernamentale româno-france­ze, și Constantin Flitan, ambasa­dorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Gis­­card d' Estaing a transmis preșe­dintelui Consiliului de Nicolae Ceaușescu, mesajul Stat, de salut cordial al președintelui Fran­ței,Georges Pompidou, precum și urările de prosperitate ale acestu­ia la adresa poporului român și dorința ca relațiile dintre România și Franța să se dezvolte și în vii­tor în spiritul bunelor legături ce există între cele două țări. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, mulțumind pentru mesajul primit a rugat pe oaspete să transmită din partea sa președintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de pros­peritate, pace și progres pentru poporul francez și hotărîrea Ro­mâniei de a dezvolta relațiile mul­tilaterale cu Franța în interesul celor două popoare, al înțelegerii internaționale, al păcii și securită­ții în Europa și în lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a sub­liniat satisfacția comună că rela­țiile de colaborare, cooperare e­­conomică, științifică și tehnică, schimburile comerciale dintre Ro­mânia și Franța înregistrează o evoluție ascendentă în interesul colaborării și avantajului reciproc, al cooperării internaționale și păcii între popoare. întrevederea s-a desfășurat in­tr-o atmosferă cordială. Sosirea tovarășului Ion Gheorghe Maurer la Belgrad BELGRAD 12 — Trimișii spe­ciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plopeanu, transmit: Președinte­le Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni di­mineața la Belgrad, la invitația președintelui Vecei Executive Fe­derale, Mitia Bibicici. Premierul român este însoțit în vizita pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgă­­nescu, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româ­­no-iugoslavă de colaborare eco­nomică, Gheorghe Buzdugan, pre­ședintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae E­­cobescu, adjunct al ministrului a­facerilor externe, Grigore Bîrgă­­oanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministru­lui industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri și experți. (Continuare in pag. a 4-a) Plenara lărgită a Consiliului Uniunii județene Maramureș a cooperativelor agricole de producție Ieri a avut loc plenara lărgită a Consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole de pro­ducție, care a adoptat unele mă­suri organizatorice și a dezbătut documentele plenarei Uniunii Naționale a Cooperativelor Agri­cole de Producție, cu privire la organizarea, normarea și retribui­rea muncii în C.A.P. La lucrările plenarei au parti­cipat membrii Consiliului Uniunii județene, aparatul Comitetului ju­dețean de partid, secretarii co­mitetelor orășenești și comunale de partid, specialiști de la Di­recția agricolă și din unități, pre­ședinți și contabilii șefi ai coo­perativelor agricole de producție,­ alte cadre cu munci de răspun­dere din județ. Din partea Biroului Comitetului județean de partid, au luat parte tovarășii Gheorghe Blaj, prim­­secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Pop, membru al Birou­lui Comitetului județean de partid, prim-vicepreședinte al Consiliu­lui popular județean, Mihai Ma­rina, Mitrofan Boca, și Vasile Dancoș, secretari ai Comitetului județean de partid, Nicolae Nis­­tor, membru supleant al Biroului Comitetului județean de partid, directorul Direcției agricole. In lumina măsurilor luate de Comitetul executiv al C.C. al P.C.R. privind îmbunătățirea ac­tivității în cooperativele agricole de producție și pe baza recoman­dării Biroului Comitetului jude­țean de partid, plenara a ales, în unanimitate, pe tovarășul Va­sile Dancoș, secretar al Comitetu­lui județean de partid, în funcția de președinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de pro­ducție, iar ca vicepreședinți au fost aleși tovarășii loan Andron, loan Chioreanu și Vasile Avram, președintele cooperativei agrico­le din Coaș. Pe marginea măsurilor adoptate de plenara Uniunii Naționale Cooperativelor Agricole de Pro­a­ducție, au luat cuvîntul tovarășii: Samoilă Gabor, inginer la coope­rativa agricolă de producție din Tăuți-Măgherăuș, Ioan Mărieș, președintele cooperativei agri­­cole din Șomcuta Mare, Traian Hosu, președintele cooperativei agricole din Mesteacăn și Aurel Pop, inginer la cooperativa agri­colă din Seini, care și-au mani­festat deplina lor adeziune față de aceste măsuri și au remarcat în­semnătatea recentelor prevederi privind organizarea, normarea și retribuirea muncii în cooperative­le agricole. Am intrat intr-un nou an de muncă, în fața organizațiilor de partid se află sarcini multiple, complexe, care solicită din partea acestora ac­țiuni concrete: inițiativă proprie, competență, răs­pundere. In acest context, un rol deosebit revi­ne secretarului de partid, biroului organizației sau comitetului de partid. Creșterea rolului organizației de partid ridi­că și atributele muncii, ale metodelor secretaru­lui pe un plan superior. Tocmai de aici derivă necontenita îmbunătățire a stilului, m­etodelor sale de lucru, asigurarea continuității, comba­tivității muncii de partid. Cum își gospodărește, așadar, secretarul de partid „bugetul" de timp investit în această importantă muncă obștească? Ce atribute îl caracterizează pe secretarul de partid, prin ce calități se distinge? La Plenara C.C. P.C.R. din 10—13 decem­­b­­rie 1969 s-a subliniat că înfăptuirea obiecti­velor stabilite pentru a­­ cum își gospodărește secretarul de partid „bugetul" de timp a­ nul 1970, asigurarea per­fecționării activității de producție în toate ra­murile pun sarcini de mare răspundere în fața organelor și fiilor de partid, organiza­Spori­rea gradului de respon­sabilitate a organizației de partid față de toate problemele care stau in fața colectivelor de mun­că a făcut să crească, implicit, rolul comite­tului sau biroului ca or­ganizator al practice, rolul activității secreta­rului de partid, care sin­tetizează, dinamizează inițiativa, experiența, în­țelepciunea colectivă a comuniștilor. Cum tre­buie să acționeze se­cretarul de partid pen­tru a antrena la înfăp­tuirea sarcinilor pe toți comuniștii, întregul co­lectiv? — Fără îndoiala, secre­tarul de partid trebuie să se bucure de presti­­­giu, de autoritate — ne spunea Dumitru Chiuz­­băian, secretarul comi­tetului de partid de la sectorul de întreținere și reparații al Uzinelor me­talurgice pentru metale neferoase din Baia Ma­re. Și toate acestea se dobîndesc în muncă, în munca de fiecare zi. Dar, pe lîngă aceste atribute, secretarul trebuie să po­sede și nizatorice­ aptitudini orga­avem, în sector, secretari de par­tid buni. I-aș aminti aici pe Gheorghe Mociran de la construcții, Vasile Berindan de la A.M.A. Sunt oameni mereu preo­cupați de modul cum se îndeplinesc sarcinile pro­fesionale, întreprinzători, nu așteaptă mereu „in­dicații“, se consultă cu comuniștii, îi antrenea­ză la acțiunile organiza­ției, sunt exigenți, com­bativi. Aș zice că un secretar de partid trebuie să fie un căutător, un desco­peritor al noului, un în­curajator al lui. Dar, din păcate, și la noi în sector mai avem secre­tari care se lasă împinși de la spate, în special cei de la atelierele me­canic, electric, utilități. Dacă atunci o privire peste planurile de mun­că, peste tematica adu­nărilor generale vezi înșirate aceleași dileme, repetate mai pre­în fiecare an, dezbătute pe același calapod: calita­tea, rațiilor activitatea organi­c.T.C., sindi­cat, învățămîntul de partid și altele. N-aș vrea să supăr pe nimeni, dar cîteodată unii secretari se lasă copleșiți de ru­tină, de șablonism. Or, secretarul trebuie să fie primul om de inițiativă și acțiune al organiza­ției. Numai așa — și bazîndu-se pe toți co­muniștii, insuflindu-le modul său de comporta­re — va reuși să-și men­țină prestigiul, autori­tatea, să atragă, antreneze pe oameni să­i la realizarea sarcinilor de partid. Mai mulți interlocu­tori au opiniat că nu este suficient ca secre­tarul să aibă doar un profil profesional, poli­tic-moral Secretarul corespunzător­ de partid lu­crează, în fiecare mo­ment, cu oamenii. El trebuie să dea dovadă de discernămint, tact, să știe să se apropie de oameni, să fie receptiv la sugestiile, observații­le, propunerile lor. — Toate acestea —ne­­ arăta maistrul Alexandru Merca principal de la secția topire a Uzinelor metalurgice pentru me­tale neferoase din Mare — nu exclud Baia în nici un fel combativitatea, exigența, intran­sigența față de fermitatea de care lipsuri, tre­buie să dea dovadă se­cretarul de partid. In secția noastră, pe lingă unii secretari de partid 4 Anchetă realizată de VASILE GAFTONE (Continuare in pag. a 3-a) Din nou I« Scoală Foto: I. PESCARU

Next