Pentru Socialism, iulie 1970 (Anul 20, nr. 5109-5135)

1970-07-10 / nr. 5117

2 PENTRU SOCI­AL­I sw Vineri 10 iulie 1970 CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. 1) De asemenea, este necesar să se acorde o atenție mai mare lu­crărilor de hidro-ameliorații și de­secări, realizării Întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an; orice rămînere în urmă în a­­cest domeniu poate avea repercu­siuni negative asupra înfăptuirii programului stabilit de Plenara din martie a Comitetului Central al partidului. In perioada următoare va trebui să dăm o mare atenție pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe anul viitor este cunoscut în toate întreprinderile, de către toate comitetele județene, deci e­­xistă tim­p pentru pregătirea lui temeinică. In acest scop, este ne­cesar să se intensifice acțiunea de încheiere a contractelor economi­ce pentru 1971, precum și a con­tractelor de lungă durată privind aprovizionarea cu materii prime, mașini și utilaje, desfacerea producției, cooperarea în produc­ție, executarea lucrărilor de con­strucții, temele de cercetare. In semestrul II al acestui an se va dezbate începînd de la sec­țiile uzinale și pînă la colegiile ministerelor — planul pe 1971 și planul cincinal 1971—1975, urmă­­rindu-se identificarea unor noi re­surse de creștere a producției și productivității muncii, de ridicare a rentabilității, reducerea cheltu­ielilor materiale, realizarea inte­grală și cu o înaltă eficiență a programului de investiții. Ținînd seama că se cunosc cu aproape 2 ani înainte prevederile planului cincinal — de către preprinderi, de toate organele în­tre partid — putem spun­e că există premisele pentru începerea nou­lui plan în condiții bune, pentru asigurarea din primul an, al înfăp­tuirii lui cu succes. Tovarăși. Cele două proiecte de lege su­puse dezbaterii plenarei sîn­t me­nite să contribuie la perfecționa­rea conducerii activității econo­mice. Ele fac parte integrantă din programul de măsuri stabilit de Conferința națională a partidului din 1967 privind îmbunătățirea or­ganizării, planificării și conduce­rii activității economice și sociale. De altfel, Congresul al X-lea a dat ca sarcină Comitetului nostru Cen­tral ca în cursul anului 1970 să termine luarea măsurilor prevăzu­te în această direcție, urmîn­d ca în începutul anului 1971 să rapor­teze­ partidului — probabil în ca­drul unei Conferințe Naționale — despre felul cum s-a realizat a­­ceastă sarcină. De aceea, va tre­bui să pregătim în continuare ce­lelalte măsuri — îndeosebi Legea planificării, Legea comerțului ex­terior și altele — încît pînă la sfîrșitul anului toate să capete for­mă legală, aprobată de Marea A­­dunare Națională, să devină călă­uze practice ale activității noastre economice. Măsurile privind organizarea producției și a muncii în agricul­tură constituie de fapt o comple­tare a celor prevăzute în Legea adoptată în primăvara acestui an cu privire la organizarea și disci­plina muncii în unitățile industri­ale și alte organizații de stat. După cum se știe, în țara noas­tră agricultura constituie o ramu­ră de bază a activității economi­ce. De aceea, organizarea temei­nică a producției și a muncii în acest sector, în vederea creșterii continue a producției vegetale și animale, constituie o sarcină de importanță deosebită. Pornind de la faptul că pămîntul reprezintă principalul mijloc de produ­cție în agricultură, că, indiferent de pro­prietate, el este bun al întregii națiuni și că deci întreaga națiu­ne este interesată în buna folosire și lucrare a lui, în creșterea ferti­lității și pontențialului său pro­ductiv — partidul și statul nostru se preocupă permanent de servarea și buna gospodărire con­fondului funciar, de creșterea su­­­prafețelor arabile, de executarea unor vaste lucrări de ameliorații, desecări și irigații, de crearea con­dițiilor pentru asigurarea unor re­colte tot mai îmbelșugate. Proiectul de lege prevede un șir de măsuri și obligații atît pentru organele de stat cit și pentru lu­crătorii din I.A.S.-uri, pentru coo­peratori și producătorii individu­ali în executarea la timp și în mod corespunzător a lucrărilor a­­gricole care au o importantă ho­tărîtoare pentru cantitatea ,și ca­litatea­­ producției agricole. Problema calității muncii are o însemnătate centrală atît în in­dustrie cit și în agricultură. Este de înțeles că în condițiile orîndui­­rii socialiste statul are obligația să vegheze ca în toate sectoarele să existe condiții optime pentru desfășurarea activității pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. Faptul că baza socială a orînduirii noastre o constituie alianța clasei muncitoare cu țără­nimea presupune ca cele două clase prietene să-și unească efor­turile în vederea înfăptuirii cu succes a întregului program de dezvoltare a bazei tehnico-materia­­le a societății. Iată de ce se im­pun reglementări clare privind or­ganizarea muncii și producției în agricultură — la fel cum se im­pun și în industrie — întărirea or­dinei și disciplinei, iată de fee so­cietatea noastră nu poate fi indi­ferentă fată de felul cum se des­fășoară lucrările în agricultură — acest sector deosebit de important al activității economice. Proiectul de lege a fost­ larg dezbătut cu oamenii muncii de la sate. Faptul că toți lucrătorii, coo­peratorii au salutat proiectul de lege, făcînd totodată propuneri pentru ca el să răspundă cit mai bine cerințelor organizării­ activi­tății în agricultură, întăririi ordi­­nei și disciplinei, dovedește atît nivelul înalt al conștiinței socia­liste a țărănimii noastre, cît și justețea prevederilor cuprinse în proiectul de lege. Desigur, numai adoptarea legii nu va rezolva de la sine proble­ma. Este necesar ca Ministerul A­­griculturii și Silviculturii, organe­le agricole, Consiliul Uniunii Na­ționale a Cooperativelor agricole de producție și uniunile județene, conducerile întreprinderilor de stat, ale întreprinderilor de me­canizare a agriculturii și ale coo­perativelor agricole, consiliile populare, comitetele județene organizațiile de pratid să acțione­și­­e cu toată hotărîrea în vederea transpunerii în viață a prevederi­lor legii, pentru ridicarea nivelu­lui activității de conducere, orga­nizare și planificare a agriculturii, pentru creșterea inițiativei unită­ților agricole, a fiecărui lucrător și cooperator. Este știut că partidul și statul au luat în ultimul timp un șir de măsuri pentru creșterea cointere­sării oamenilor muncii de la sate; cu aproape două luni in urmă au fost adoptate măsuri privind creș­terea prețurilor la o serie de pro­duse agricole, îndeosebi anima­liere. Aceasta demonstrează pre­ocuparea de a asigura, și din punct de vedere al cointeresării oamenilor muncii, înfăptuirea pro­gramului de dezvoltare a acestei importante ramuri a economiei naționale. Trebuie să îmbinăm însă în mod just cointeresarea materială cu buna organizare a muncii, cu ordinea, cu disciplina, cu executarea lucrărilor în cele mai bune condițiuni. Numai așa vom putea îndeplini sarcinile mari prevăzute în următorul cincinal în domeniul agriculturii. Legea pe care o va dezbate Marea Adunare Națională este chemată să ser­vească și ea acestui scop. Nu există nici o îndoială că, folosind cu pricepere cadrul legal creat prin măsurile amintite, vom obține o îmbunătățire simțitoare a activității noastre în agricultură. Aceasta va trebui să se reflecte în creșterea mai rapidă a produc­ției agricole și a veniturilor țără­nimii, în sporirea contribuției a­­griculturii la creșterea avuției na­ționale, la edificarea societății so­cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. In ce privește proiectul de lege privind gospodărirea mijloacelor materiale și bănești și organizarea controlului financiar, el are drept scop să precizeze mai clar rolul și răspunderea conducerilor de în­treprinderi și organizații socialis­te în folosirea cu rezultate cît mai bune a mijloacelor materiale și bănești încredințate de statul nos­tru socialist. Viața a demonstrat că este necesar să se asigure o mai bună organizare a controlului asupra folosirii acestor mijloace și o îndrumare unitară a contro­lului financiar. Problema bunei gospodăriri a mijloacelor materiale și bănești, creșterii eficienței fiecărui leu cheltuit, are o importanță capitală pentru desfășurarea cu succes a construcției socialiste. De aceea, conducerile întreprinderilor, mi­nisterele, toți cei cărora statul, poporul le încredințează sarcini de gestionare și administrare a bunu­rilor materiale și bănești trebuie să simtă o înaltă răspundere, să depună toate eforturile pentru gospodărirea lor cu rezultate opti­me. Este adevărat, tovarăși, avem rezultate bune în această privință; mai sunt însă și multe lipsuri. Dacă ar exista o preocupare mai susținută, permanentă, pentru bu­na gospodărire din partea tuturor celor care au un anumit rol în conducerea economiei, am avea rezultate mult mai bune; însuși programul de dezvoltare a socia­lismului ar progresa intr-un ritm mai intens, s-ar putea asigura creșterea și mai susținută a veni­turilor oamenilor muncii. Iată de ce trebuie să gîndim, să reflec­tăm serios asupra importanței bunei gospodăriri, a cheltuirii cu maximum de eficiență a mijloace­lor pe care statul, poporul le pun la dispoziție în vederea activității economice; iată de ce trebuie să acordăm o atenție deosebită pre­gătirii oamenilor pe care îi punem să gospodărească aceste fonduri, să exercităm o îndrumare și un control mai efectiv. Desigur, — ca și în alte dome­nii — numai măsura de îmbunătă­țire a controlului nu rezolvă sin­gură problema. Va trebui — și măsurile pe care le avem în ve­dere urmăresc acest lucru —­ să realizăm o mai bună pregătire a cadrelor de conducere. Ne gîndim — și se lucrează în acest sens la o lege — ca în viitor să nu mai fie numiți în funcții de conduce­re economică decit oameni care dispun de temeinice cunoștințe, nu numai tehnice, ci și economice, de gospodărire, oameni care au dovedit în practică știința de a gospodări, de a conduce cu rezul­tate bune activitatea economică. Deci măsurile pe care le cuprin­de proiectul de lege pe care l-am dezbătut constituie numai o la­tură — desigur, importantă, dar totuși numai o latură­­ a proce­sului de îmbunătățire­ a adminis­trării și gospodăririi mijloacelor materiale și bănești, controlul fi­nanciar nu reprezintă decit o par­te a urmăririi și evidențierii activi­vității economice. Ținînd seama de deficiențele pe care le mai avem în acest dome­niu, este necesar ca Ministerul Fi­nanțelor, celelalte ministere, con­ducerile organizațiilor socialiste să acționeze cu toată fermitatea pentru întărirea spiritului de răs­pundere în folosirea fiecărui leu. Totodată, se impune ca organele și organizațiile de partid să exer­cite un control mai susținut, să în­drume și să organizeze mai efi­cient buna gospodărire și folosire a mijloacelor materiale și bănești, să atragă masele largi populare, oamenii muncii la realizarea con­trolului, la îmbunătățirea activită­ții la fiecare loc de muncă. Pornind d­e la faptul că adevăra­ții stăpîni ai tuturor mijloacelor de producție, ai tuturor bunurilor materiale sunt oamenii muncii, poporul, trebuie să organizăm in așa fel, activitatea incit toți cei ce muncesc să simtă răspunderea și să participe efectiv la bună gospodărire și folosire­a mijloace­lor materiale și bănești Numai în felul acesta vom putea obține re­zultate superioare, la nivelul con­dițiilor și posibilităților sporite de care dispune astăzi economia noastră națională. Numai astfel activitatea noastră economică se va încheia cu rezultate tot mai bune, vom putea obține atît o dezvoltare în ritm susținut a in­dustriei și agriculturii, cît și creș­terea într-o măsură mai mare a nivelului de trai a întregului popor. Tovarăși Informarea prezentată cu privi­re la inundațiile din primăvară v-a putut da o imagine atît asupra dimensiunilor acestei calamități fără precedent care s-a abătut peste țara noastră, cît și, mai cu seamă, asupra vastei activități de­puse pentru limitarea sau preve­nirea efectelor catastrofei, asupra muncii uriașe a sute și sute de mii d­e oameni care, zi și noapte, nu și-au precupețit eforturile în lupta cu furia apelor. Trebuie să spunem că dacă inundațiile nu au provocat daune și mai mari, aceasta se datorește măsurilor fer­me, hotărite, care au fost luate, eroismului de care au dat dovadă cetățeni­ patriei noastre. Au­ ascul­tat aici pe primii secretari din ju­dețele care au avut cel mai mult de suferit de pe urma Inundațiilor. Dar ceea ce au arătat aici tova­­­­rășii nu redă decit într-o mică măsură — și este și greu de altfel de redat în cuvinte — amploarea și gravitatea inundațiilor din mai și iunie. Am vizitat în perioada aceea aproape toate județele ca­lamitate. Dacă nu aș fi fost la fața locului, nu aș fi înțeles poate pe tovarășii care dădeau telefon din oră în oră pentru a solicita sprijin în lupta cu apele dezlăn­țuite. Intr-adevăr, tovarăși, nu s-a exagerat cu nimic ceea ce s-a prezentat în presă — dimpotrivă, poate mai degrabă nu s-a reușit să se redea la dimensiunile ei rea­le acesată calamitate. Trebuie să spunem că inundațiile au fost de o gravitate cu totul deosebită și că, în fapt, s-a făcut­­ tot ceea ce se putea face — de către comitetele județene, organizațiile noastre de partid, de către toți oamenii mun­cii — pentru a opri furia apelor, pentru a diminua și limita pagu­bele. S-a lucrat în unele locuri — îndeosebi de-a lungul Dunării — săptămîni întregi în condițiuni ex­trem de grele pentru a preîntîm­­pina noi revărsări. La Porțile de Fier, în două rînduri, au fost si­tuații excepțional de dificile, dar întregul colectiv a lucrat zi și noapte pentru a înlătura pericolul care amenința grav întreaga lu­crare. De-a lungul Dunării, zeci și zeci de mii de oameni au lucrat la înălțarea digurilor, la astupa­rea imediată a fisurilor ce se creau în diguri. Numai astfel am putut împiedica o catastrofă cu consecințe greu de reparat: inun­darea Luncii Dunării, a bălților de pe Dunăre care ar fi afectat sute și sute de mii de hectare, nenumărate localități. Iată de ce doresc, în mod deose­bit, ca și în cadrul plenarei, să aduc mulțumiri tuturor celor care în acele zile și săptămîni au de­pus o muncă cu adevărat eroică. Merită să subliniez că în aceste grele împrejurări s-a demonstrat odată mai mult solidaritatea și unitatea întregului nostru popor în jurul partidului. Felul în care toți cetățenii patriei au răspuns chemării partidului și guvernului pentru ajutorarea zonelor calami­tate, dovedește, de asemenea, o înaltă conștiință socialistă, încre­derea nestrămutată în partidul nostru comunist. Se cuvine să relev în mod deo­sebit atitudinea clasei muncitoare care, și de data aceasta, s-a aflat în primele rînduri, îndeplinindu-și în mod strălucit rolul său de cla­să conducătoare a Societății so­cialiste. De asemenea, trebuie să evidențiez atitudinea țărănimii noastre, aliata de nădejde a cla­sei muncitoare, care de atîtea ori în istorie a înțeles să facă totul pentru a-și aduce contribuția la învingerea marilor greutăți prin care a trecut poporul român. Așa cum am mai spus și în alte ocazii, intelectualitatea nu a rămas mai prejos; ea a răspuns cu însufle­țire chemării partidului, contri­buind — alături de clasa munci­toare, de țărănime — la reface­rea și asigurarea cursului normal al vieții economice și sociale. Iată de ce partidul și statul nos­tru au apreciat și apreciază rolul important pe care îl are intelectu­alitatea în societatea noastră — intelectualitate care s-a identifi­cat în întregime cu cauza con­strucției socialiste. Viața a de­monstrat încă o dată că unirea muncitorilor, țăranilor, intelectua­lilor, sub conducerea partidului, reprezintă o forță uriașă, capabilă să învingă orice greutăți, să asi­gure înfăptuirea cu succes a sar­cinilor construcției socialiste. Consider că este de datoria mea să subliniez și în cadrul plenarei rolul important jucat de militarii forțelor armate, înalta răspundere și devotamentul cu care ei și-au îndeplinit datoria față de patrie în aceste grele împrejurări. De ase­menea, doresc să evidențiez apor­tul însemnat al gărzilor patriotice, al minunatului nostru tineret, al unităților de pregătire militară ale acestuia. Față de amploarea fără prece­dent a inundațiilor din acest an se impun măsuri deosebite pentru evitarea unor noi distrugeri în viitor. In primul rînd sînt necesa­re lucrări suplimentare, față de ceea ce ne gîndisem inițial, pen­tru regularizarea cursurilor unor ape, pentru construirea de baraje și diguri. Așa cum s-a arătat­ în plenară, acolo unde au existat baraje pe cursul unor ape, s-a putut, evita sau diminua pericolul inundațiilor. Va trebui, de aceea, să revedem programul de hidroameliorații, ti­­nînd seama de măsurile noi ce se impun a fi­ luate imediat. In mo­mentul de fată se lucrează la în­tocmirea studiilor necesare, va trebui să facem o mobilizare gene­rală a poporului pentru realizarea volumului de lucrări care se im­pun in această direcție. încă din acest an este necesar să fie refă­cute și consolidate digurile care au avut de suferit, să se ridice noi diguri pentru protejarea localită­ților și întreprinderilor. Conside­răm că este de datoria fiecărui co­mitet județean, a fiecărui comitet orășenesc să treacă de îndată — cu sprijinul specialiștilor — la re­alizarea acestor măsuri pentru ca in­eventualitatea unei situati a­­semănătoare să evităm pierderile suferite în acest an. Exemplul u­­nui șir de orașe și întreprinderi a dovedit că dacă avem o serie de diguri — nu prea mari —­ putem diminua în măsură însemnată pierderile provocate de inundații. De aceea, organele și organizații­le de partid trebuie să ia măsuri hotărite pentru a realiza încă din vara acestui an lucrări de prote­jare a localităților și obiectivelor economice expuse. De asemenea, este necesar să organizăm mai bine activitatea Institutului meteorologic. Se pare că va trebui să-l înzestrăm mai bine, dar să vedem în același timp, mai îndeaproape cum își desfășoa­ră activitatea, pentru că n-au fost puține cazurile cînd prevederile sale s-au confirmat... pe dos. Va trebui, de asemenea, să punem la punct sistemul de informare și a­­vertizare, pentru că și aici au a­­părut unele deficiențe care au făcut ca în timpul inundațiilor o serie de localități să fie luate prin surprindere. De asemenea, va tre­bui să se îmbunătățească colabo­rarea cu țările vecine, în special cu acelea cu care avem rîuri co­­comune, inclusiv în domeniul in­formării și avertizării, pentru ca în comun să evităm pe viitor a­­semenea catastrofe. Unitatea și hotărîrea cu care poporul român a răspuns chemării partidului in aceste momente gre­le demonstrează încă o dată ce forță uriașă reprezintă un popor liber și stăpîn pe destinele sale, care făurește orînduirea socialistă, care muncește pentru dezvoltarea multilaterală a patriei, pentru vic­toria socialismului și comunismu­lui. Tovarăși. La ordinea zilei avem și pregă­tirea celei de-a 50-a aniversări a partidului. Această aniversare va trebui să prilejuiască trecerea în revistă a întregii lupte desfășurate de partidul nostru în slujba cla­sei muncitoare, a poporului, a ac­tivității sale pentru îndeplinirea rolului de forță conducătoare în societatea socialistă. In condițiile grele ale inundații­lor, organele și organizațiile parti­dului nostru s-au dovedit la înăl­țimea rolului și răspunderii pe ca­re le au față de popor. Comuniștii, organizațiile și organele de partid au stat în primele rînduri ale lup­tei cu furia apelor, nu au precu­pețit nimic pentru asigurarea re­luării cursului normal al întregii vieți sociale. In aceste împrejurări s-a dovedit încă o dată cît de strînsă este legătura partidului cu oamenii muncii de la orașe și sa­te, fără deosebire de naționalitate, cu altă încredere urmează poporul nostru partidul comunist, cu ce a­­vînt înfăptuiește el politica sa marxist-leninistă care corespunde pe deplin intereselor și năzuințe­lor întregii națiuni. Iată de ce aniversarea partidu­lui va fi o sărbătoare a întregului popor. Ea trebuie să constituie un prilej de îmbunătățire a activității organizatorice și politice genera­le a partidului, a muncii tuturor organelor și organizațiilor de partid, a fiecărui comunist. Intîm­­pinarea celei de-a 50-a aniversări trebuie să marcheze afirmarea și mai puternică a rolului conducător al partidului în toate sectoarele de activitate. Organele de partid tre­buie să îmbunătățească conduce­rea activității din întreprinderi, din instituții, să desfășoare o in­tensă muncă politică pentru în­făptuirea cu succes a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea. Sărbătorirea a 50 de ani de la crearea partidului va avea loc în primul an al noului cincinal. De aceea ea va trebui să fie strîns legată de lupta pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societă­ții, pentru perfecționarea relații­lor socialiste, pentru dezvoltarea științei și culturii, adîncirea de­mocrației socialiste, pentru făuri­rea societății socialiste multilate­ral dezvoltate. In același timp, aniversarea creării partidului trebuie să se desfășoare sub semnul intensifică­rii activității internaționale partidului și statului nostru, pen­­­tru dezvoltarea colaborării și uni­tății țării noastre cu Statele socia­liste, cu partidele comuniste și muncitorești, pentru sporirea con­tribuției României la extinderea cooperării internaționale, a cola­borării cu toate țările, fără deo­sebire de orînduire socială, la în­făptuirea securității și păcii în Europa și în întreaga lume. Partidul și poporul nostru sînt profund conștiente că înfăptuirea cu succes a sarcinilor construcției socialiste în România constituie un aport de seamă la cauza gene­rală a socialismului. Totodată, prin activitatea sa internațională Ro­mânia își aduce contribuția la în­tărirea sistemului mondial socia­list, a frontului antiim­peri­alist, la lupta popoarelor pentru pace și progres social. Desigur, tovarăși, punem în ac­tivitatea noastră un accent deose­bit pe rezolvarea problemelor con­struirii socialismului din țara noastră. De altfel nici nu se poate altfel în cazul unui partid de gu­­vernămînt, el trebuie să dovedeas­că că știe să rezolve problemele practice ale construcției socialiste, să aplice învățătura marxist-leni­­nistă în situația concretă din țara în care își desfășoară activitatea. Aceasta nu este nici pe departe o politică de izolare sau naționa­listă — cum încearcă câte­odată unii să spună despre partidul și țara noastră. Dimpotrivă, a înfăp­tui țelurile socialismului înseam­nă a te preocupa — acolo unde trăiești, unde muncești, unde isto­ria ți-a încredințat sarcina de a conduce societatea — de soluțio­narea în condițiuni cît mai bune a marilor probleme ridicate de făurirea noii orînduiri. In același timp, tovarăși, noi înțelegem că este necesar — și acționăm în acest spirit — să stu­diem și experiența altor partide, a altor țări socialiste și ceea ce co­respunde condițiilor noastre nu ne sfiim să aplicăm. Considerăm drept o necesitate ca între țările socialiste, între partidele comu­niste de guvernămînt să existe schimb de păreri, de informații, ca ele să-și studieze reciproc ex­periența în construcția socialismu­lui și comunismului. Totodată, socotim necesar să extindem co­laborarea și întrajutorarea atît cu țările socialiste, care fac parte din C.A.E.R., cît și cu toate cele­lalte tari socialiste, în scopul dez­voltării și înfloririi fiecărei națiuni socialiste și, totodată, al întăririi întregului sistem socialist mondi­al. După cum ați văzut din infor­mările prezentate plenarei, parti­dul și guvernul tării noastre au desfășurat în ultimele luni o lar­gă activitate internațională. întrea­gă această activitate a fost rea­lizată în spiritul hotărîrilor Con­gresului al X-lea al partidului de a acționa cu­ fermitate și consec­vență pentru dezvoltarea colabo­rării și unității tuturor țărilor so­cialiste, pentru depășirea diver­gențelor existente — condiție in­dispensabilă în afirmarea forței și influenței socialismului în lume. Partidul Comunist Român a par­ticipat la aniversarea centenarului nașterii lui Lenin, iar în cursul lunii mai, o delegație a partidului nostru a făcut o vizită în U.R.S.S. avînd convorbiri cu Partidului Comunist al delegația Uniunii Sovietice, cu tovarășii L. I. Brej­­nev, N. V. Podgornîi, M. A. Sus­­lov și alți conducători ai partidu­lui și statului sovietic. In cadrul discuțiilor de la Moscova dintre delegația partidului nostru și de­legația P.C.U.S., au fost abordate o serie de probleme privind rela­țiile dintre partidele și statele noastre, cît și un cerc larg de pro­bleme ale situației internaționale. Aș dori să menționez că discuții­le s-au desfășurat într-o atmosferă de lucru și în urma lor am ajuns la concluzia comună de a acționa pentru dezvoltarea continuă a re­lațiilor dintre partidele și țările noastre pe baza principiilor mar­­xist-leniniste, ale internaționalis­mului proletar, egalității în drep­turi, respectului reciproc și ne­amestecului în treburile interne. De asemenea, apreciem pozitiv discuțiile purtate ulterior la Mos­cova, între delegația guvernului român condusă de tovarășul Ion Gheorghe Maurer și delegația gu­vernului Uniunii Sovietice condu­să de tovarășul A. N. Kosîghin. Zilele acestea, după cum cu­noașteți, a avut loc vizita în Ro­mânia a unei delegații de partid și guvernamentale a Uniunii So­vietice, condusă de tovarășul Ko­sîghin, cu care prilej a fost sem­nat Tratatul de prietenie, colabo­rare și asistentă mutuală dintre Republica Socialistă România Uniunea Sovietică. Vizita delega­ți ției de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, discuțiile pe care le-am avut cu acest prilej s-au desfășurat într-o atmsoferă caldă, de prietenie tovărășească, au permis desfășurarea unui rod­nic schimb de păreri, au contri­buit la mai buna cunoaștere, la a­dîncirea înțelegerii reciproce. Noul Tratat româno-sovietic semnat în aceste zile la Bucureș­ti, care reglementează relațiile dintre România și Uniunea Sovie­tică pe o perioadă de 20 de ani, deschide noi perspective pentru dezvoltarea în continuare a colaborării, prieteniei și alian­ței dintre partidele și țările noas­tre". El promovează principiile ra­porturilor de tip nou dintre țări­le socialiste, bazate pe marxism­­leninism, pe internaționalism pro­letar, pe egalitate în­ drepturi și neamestec în treburile interne, pe respectul independenței și suvera­nității naționale, pe întrajutorare și avantaj reciproc. Fără îndoială că acest tratat va aduce o contri­buție de preț la cauza colaborării și unității țărilor socialiste, a pro­gresului și păcii în lume. Partidul și poporul nostru vor face totul pentru dezvoltarea continuă a re­lațiilor cu Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, cu popoarele U­­niunii Sovietice, considerînd că a­­ceasta corespunde atît intereselor țărilor și partidelor noastre, cit și intereselor generale ale socia­lismului și păcii. Am avut, de asemenea, în ulti­ma vreme o serie de convorbiri cu conducătorii și delegații ale u­­nor partide comuniste și muncito­rești și mișcări de eliberare na­țională, cu Santiago Carillo, se­cretarul general al P.C. din Spa­nia, cu Georges Marchais, secre­tar general adjunct al P.C. Fran­cez, Alvaro Cunhal, secretar ge­neral al P.C. Portughez, Berlinguer, secretar general Enrico ad­junct al P.C. Italian, cu Azis Mo­hamed, secretar general al Parti­dului Comunist din Irak, cu Ru­ben Dario Sousa, secretar gene­ral al Partidului Poporului din Panama, cu o delegație a Partidu­lui Comunist din Mexic, cu dele­gația Partidului Comunist Domi­nican, a Partidului de stângă (co­muniștii) din Suedia, cu președin­tele mișcării de eliberare din A­­frica de sud-vest și cu alte dele­gații. De asemenea, au avut loc nu­meroase schimburi între delegații de activiști ai partidului nostru și ai partidelor comuniste din țările socialiste și din unele țări capita­liste. Cu prilejul unor congrese la care au participat și delegații ale partidului nostru, au fost purtate convorbiri cu un mare număr de partide. In acest cadru aș dori să mă re­fer și la vizita făcută de tovară­șul Emil Bodnaraș, în fruntea unei delegații a Marii Adunări Națio­nale și a­­ Consiliului de Stat, în Republica Democrată Populară Co­reeană și în Republica Populară Chineză. Cu acest prilej au avut loc convorbiri importante, cu re­zultate bune. Noi dăm o deosebi­tă apreciere rezultatelor vizitei în Republica Democrată Populară Co­reeană — în special discuțiilor purtate cu tovarășul Kim Ir Sen. Această vizită și discuțiile au e­­vidențiat dorința comună de dezvolta relațiile dintre partidele a și popoarele noastre, de a contri­bui la întărirea unității mișcării comuniste Internationale. De asemenea, apreciem în mod deosebit vizita delegației noas­tre de partid și de stat in Republica Populară Chineză, în special discuțiile avute cu to­varășii Mao Tzedun, Lin Biao, Ciu En-lai, Kan-sen și alți conducători ai Partidului Comunist Chinez și ai statului chinez. Cu acest prilej s-a evidențiat dezvoltarea relațiilor fructoase dintre partidele și țările noastre, dorința comună de a acționa și în viitor în această direcție — ceea ce corespunde atît intereselor par­tidelor și țărilor noastre, cît și cauzei generale a socialismului și păcii în lume, întreaga noastră activitate oglin­dește preocuparea permanentă a partidului de a contribui la depă­șirea greutăților din cadrul mișcă­rii comuniste și muncitorești, la dezvoltarea și întărirea solidarită­ții internaționale a celor ce mun­cesc, la întărirea unității mișcării comuniste și muncitorești, a tutu­ror forțelor antiimperialiste. Desi­gur, tovarăși, noi sîntem conști­ent­ de faptul că întărirea unității mișcării comuniste și muncitorești se poate realiza numai pe o bază nouă, în care să fie asigurate pe deplin autonomia și independența fiecărui partid comunist, dreptul de a-și elabora — corespunzător condițiunilor concrete din țara în care-și desfășoară activitatea — linia sa politică generală Sîntem, de asemenea, conștienți de faptu­l că dezvoltarea mișcării comuniste, a Meilor comunismului presupune o largă dezbatere liberă, analiza și interpretarea științifică a schim­bărilor survenite în lume și —­­pe această temelie — dezvoltarea creatoare a învățăturii marxist-le­­niniste în concordanță cu noile condiții economico-sociale; în acest sens acționează și va ac­ționa și în continuare Partidul Comunist Român. Toată activitatea internațională desfășurată de P.C.R. și de gu­vernul nostru corespunde pe deplin intereselor construcției so­cialiste în România, dezvoltării re­lațiilor partidului si statului nos­tru cu tarile socialiste și cu par­tidele comuniste și muncitorești, precum și cauzei coeziunii tari­lor socialistă, cauzei unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a întăririi forțelor antiimperialiste. In această perioadă au avut, de asemenea, loc­ un șir de intîlniri și vizite pe linie de stat. In acest cadru se înscrie vizita președinte­lui Turciei în România, vizita pe care am efectuat-o în cursul lunii iunie în Franța, vizita președinte­lui Zambiei și vizita Șahinșahului Iranului în România, precum și re­centa vizită a tovarășului Maurer în Republica Federală" a Ger­maniei. Noi apreciem că aces­te vizite, convorbirile pe care le-am avut, au­ evidențiat încă o dată posibilitatea dezvoltării cola­borării dintre state în spiritul principiilor coexistenței pașnice. România acționează consecvent pentru intensificarea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, pentru instaura­rea în viața internațională a unor relații bazate pe principiile inde­pendenței și suveranității nationa­le, deplinei egalități în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. Considerăm că o importanță ho­­tărîtoare pentru dezvoltarea unor relații normale între state are respectarea dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, fără amestec din afară, lichidarea oricăror practici și tendințe de do­minație și dictat, abolirea forței ca mijloc de soluționare a proble­melor internaționale litigioase. Desigur, tovarăși, dacă activita­tea internațională a României se bucură de ecou în multe state, aceasta se datorește faptului că politica sa externă corespunde si­tuației internaționale de astăzi, că principiile pentru care militează țara noastră pe arena internaționa­lă sunt principii care se impun tot mai mult ca singurele ce pot asi­gura o colaborare rodnică, pașni­că, între toate popoarele lumii. Viața demonstrează continuu că problemele internaționale nu pot fi soluționate decit cu participa­rea tuturor statelor, fie ele mari sau mici, — că țările mici și mij­locii, desfășurînd o politică con­secventă de colaborare și de pace, pot aduce, împreună cu marile puteri, o contribuție fructoasă la soluționarea problemelor interna­tionale. De altfel, în lumea de as­tăzi nu se mai pot rezolva pro­blemele prin nesocotirea interese­lor nici unui popor. Evenimentele din Indochina demonstrează cu toată claritatea că atunci cînd un popor — chiar mnic — este hotărît să-și apare independența și suve­ranitatea națională, să nu admită dominația imperialistă, el poate face acesta cu succes, bucurîn­­du-se de sprijinul unanim al popoarelor lumii. In activitatea noastră interna­țională am acordat și acordăm o atenție deosebită problemelor se­curității pe continentul european. (Continuare în pag. a 3-a)

Next