Pentru Socialism, septembrie 1970 (Anul 20, nr. 5161-5186)

1970-09-16 / nr. 5174

I Mleznir? T8 septemb­rie '970 PRIMA ZI DE ȘCOALĂ (Urmare din pag. 1) cu încredere. — ®e vă gîndiți să realizați — Cum veți aborda prima in acest an de început pentru profesia dv.? — Sunt singurul cadru didac-lecție? — Cu emoție, cu speranțe și zin nou venit la acest liceu. Mai intîi trebuie să mă recu­leg... Cinoi am venit spre școa­lă îmi închipuiam că sunt și eu în uniformă. Trebuie să mă desprind de aceste gânduri de întoarcere înapoi. Prestigiul a­­cestui liceu mă obligă. Vreau să mă ridic la exigențele lui. Părtaș la acest dialog a fost și profesorul Liviu Hosu, care de 23 de ani, a răspuns pre­zent începuturilor de an șco­lar. Și m-am gîndit din nou la semnificația primului drum în vastul spațiu al profesiei de educator. ...Suntem la Școala generală nr. 8. Profesor Silviu Țuga, di­rectorul școlii, are ce răspun­de întrebărilor noastre. — Se noutăți oferă școala dv. elevilor acestui an de învăță­­mint? — Un laborator de fizică-chi­­mie amenajat prin mijloace proprii. Un atelier de croito­rie pentru elevele clasei IX-a. O sală de gimnastică a a cărei amenajare am terminat-o chiar acum. Pentru practica e­­levilor din clasele V—VIII a­­sigurăm o sală de menaj. Un mare ajutor am primit din par­tea comitetului de părinți. Intrăm într-o sală de clasă învățătoarea Maria Panciu ne mărturisește emoția de a preda pentru prima oară unor elevi de clasa I in vârstă de 6 ani. Facem cunoștință cu câțiva din ei Marinele, Carmen, Aurel ș.a. deveniți foarte suspicioși și prudenți in preajma gaze­tarului. ...Ne oprim la Liceul peda­gogic. Aflat în al doilea an de activitate, liceul și-a inaugurat anul școlar intr-un local nou pentru care s-au cheltuit 2 mi­lioane și jumătate lei. Cei 180 de elevi constituiți in trei ani de studiu respiră atmosfera re­confortantă a unui interior a­­ranjat cu un inalt simț gospo­dăresc, incontestabil stimulent pentru educarea spiritului de ordine și disciplină Profesoa­ra Vera Ambruș, directoarea liceului, prof. Clara Toth, de­butantă, elevele A. Gzipczer, F Fărcaș ș.a. in cuvintele pe ca­re ni le-au spus mi-au strecu­rat convingeri despre atmosfe­ra de colegialitate și hărnicie ce domnește aici. Netăgăduit de emoționant a fost momentul in care copiii de la grădinița nr 14, însoțiți de educatoarea Iu­­liana Hlubaniuc au inmînat flori viitoarelor educatoare. ...Inginera Constanța Filip, di­rectoarea Liceului de construc­ții, este greu abordabilă. Su­praveghează intrarea la clasă a celor peste 800 de elevi, răs­punde la întrebările profesori­lor, explică, întreabă și între toate acestea, nu-i scapă nici prezența reporterului. — De cînd conduceți această instituție? — Din septembrie 1963, de cînd s-a înființat. — Ce vă impresionează la acest început de an școlar? — Numărul mare de tineri care au pășit pragul școlii noas­tre și din care trebuie să fa­cem oameni. — Cum începeți noul an de învățămînt? — Cu optimism. Chiar azi școlii noastre i-a fost decerna­tă Diploma de onoare a G.G al U­.r.C Multă lume spune că această directoare se ingrijește de școală și de elevi ca de pro­priul ei copil. Intimplăm­r a­­flu că, in acest an, printre e­­levi se află și fiul dinsei. Și m-am gîndit aită nenerozitate și dăruire există în sufletul oamenilor aflați sub incandes­cența binefăcătoare a pasiunii ...La Școala generală nr 14 profesoara Elena Negru, di­rectoare, mi-a vorbit despre preocupările colectivului didac­tic de aici pentru buna reușită a viitoarei prime promoții a clasei a X-a. La școala... înșiruirea devine inutilă. Școlile și-au deschis porțile Liniște. Oameni de mîine învață. Prima întîlnire cu tovarășa învățătoare. Elevi și profesori ascultă cu aten­ție cuvintele care deschid un nou an de muncă asiduă. Elevele liceului pedagogic din Baia Mare au început anul in clă­dire nouă. ­Anul acesta ar fi însemnat sau ar mai putea să însem­neze — dacă orga­nele care dirijează activitatea fotbalu­lui din județul nos­tru ar vrea — un dublu jubileu. Și anume: în anul 1920 a fost înființată de un mănunchi de entuziaști prima e­­chipă de fotbal din Baia Mare. In anul 1925 a luat ființă prima echipă de ju­niori, în cadrul pri­mului club de fot­bal băimărean, care purta denumirea de C.S.B. In cei 50 de ani de activitate, fotba­lul din orașul nos­tru a cunoscut mul­te satisfacții, prin­tre care prezența în amintimi toate edițiile campiona­­ tCfi B a amnezra­­­ tului republican. E­­chipe (Phönix, băimărene C.S.B., F.G. Carpați și Mi­nerul) au participat la patru din ediții­le campionatului primei noastre divi­zii naționale, precum și la cele de B. G și juniori, din a re­prezentativei na­ționale jucători de renume ca Iuliu Prassler, Eduard Lucaci, Francisc și Vasile Zavoda, Mir­­cea Sasu, Vasile Gergely, Alexandru Karibaș, Victor Mol­dovan și alții. Fotbalul băimă­rean a fost prezent în finala Cupei Ro­mâniei și a Gupei Eliberării, echipele din Baia Mare au reprezentat culori­le asociațiilor spor­tive în întreceri peste hotare. Echi­pe de renume ca Ferencváros, Hun­gária Vllaznia Budapesta, Tirana, Spartak Trnava, se­lecționata orașului Katovice, Gornik Bytom (Polonia) și altele au fost ne­voite să închine steagul în fața fot­balului băimărean. Amintim că în acest an, sighetean a fotbalul ni­ 60 de ani. Împli­cit care prilej a fost organizat un fru­mos festival spor­tiv, care a culmi­nat cu susținerea unui meci de fot­bal unde lovitura de începere a fost dată de unul din pionierii fotbalului de aici, SIMION VISOVAN rFMTP!' b­rmt^3 CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE FOTBAL O singură victorie în deplasare I.T.A. — c.S. Universitar 1—1. Pentru X-ul realizat la Tîrgu Lăpuș studenții pot mulțumi numai terenului bun pe care s-a desfășurat partida. Scăpați de grohotișul de pe Valea Borcutului, oaspeții au zburdat contro­­lind in cea mai mare parte „ostilitățile“. Deși conduși cu 1—0, găsesc su­ficiente resurse pentru a egala prin Fărcaș (deschis în adîncime de Filip), ba mai mult aveau șansa să majoreze prin Moanță dacă acesta nu gre­șea de puțin lovitura de cap. Un alt rezultat de egalitate s-a înregistrat la, î­n Năsăud unde Mine­rul Baia Borșa a primit replica Avîntului Baia Mare (terenul din Borșa fiind suspendat). încă din minutul 2 Șiberle prelungește în plasă o min­ge și deschide scorul in favoarea Avintului. La reluare, minerii egalea­ză și majorează (2—1) insă Pop din două acțiuni personale readuce a­­vantajul de partea oaspeților. Minerul Baia Borșa beneficiază de două penaltiuri consecutive (1), mai înscrie... un gol restabilind echilibrul (3-3). Tot „egal“ (1—1) a realizat și Olimpia in compania semenilor, ba mai mult, golul lui Molnár le-a permis să și conducă din min.­­4 pină in min. 59 cînd Pop (Unirea) egalează. Dintre puținele șuturi trase la cele două porți consemnăm „bara“ lui Molnár din min. 32. Cinci goluri primite de Tricoul roșu la Băița califică întreaga desfășu­rare a partidei. Nu ne rămîne decit să consemnăm autorii victoriei forma­ției gazdă: Sindreșteanu (de 3 ori), Pop I. și Vijdeluc. Minerul Băluț (lider) a înscris prin Log (de două ori), Petrușca și Pop 4 goluri jucătorilor din Șomcuta Mare. Resursele oaspeților s-au consumat repede, ei neimpresionind decît 15 minute de joc și atunci cînd au egalat din penalti prin Kocserka la scorul de 1—0 pentru gazde. Unica victorie în deplasare poartă girul minerilor din Cavnic. neri de joc, fotbaliștii din Câmpulung la Tisa nu și-au găsit drumul Parte­spre poartă deși Olah, Balaj și Zoovorics au avut deseori mingea. Mai convin­gători în fazele de atac oaspeții au concretizat de două ori: H. P. Etapa viitoare (20 septembrie): c.S. Universitar — Avîntul; Unirea — Minerul Baia Borșa; Minerul Cavnic — Olimpia; Voința — Forestiera; Tricoul roșu - Spartac; Progresul -Minerul Băița; I.T.A. — Minerul C­LASAMENTUL 1. Minerul Băiuț 3 3 5 0 12—1 6 2. Minerul Baia Borșa 3 2 10 14—4 5 3. Minerul Băița 3 1 2­0 8—3 4 4. Avintul 3 1 2­0 8—4 4 5. Progresul 3 2 0 1­3—4 4 6. Unirea 2 1­ 1­0 4—1 3 7. Minerul Cavnic 2 110 3—1 3 8. I.T.A. 3 1 11 3—2 3 0—10 C.S. Universitar 3 0 1­2 2—7 1 9—10 Forestiera 3 0 1­2 0—S 1 11. Voința 2 0 11­2—8 1 12. Olimpia 3 0 1­2­2—12 1 13. Spanac 0 0 0­0­0—0 0 14. Tricoul roșu 3 0 0 3 0-9 0 I Sidonia Forvald de la „Unitatea" din Sighetul Marmației a cîști­­gat de-a lungul anilor stima și dragostea întregului colectiv pen­tru calitatea muncii sale, pentru colegialitatea ei. DOUĂ DECENII (Urmare din pag. 1) cu sprijinul permanent acordat de partid și de stat și datori­tă strădaniilor depuse de coo­peratori, cooperativa agricolă din Sălsig a devenit o unitate economică puternică și cu mari posibilități de dezvoltare. Nu­mărul mare de animale proprie­tate obștească (430 bovine, 870 ovine, 240 porcine), construcții­le zootehnice și de interes ob­ștesc ca și mijloacele moderne de muncă au făcut ca, de la un an la altul, producțiile agri­cole vegetale de pe cele 2.000 hectare teren agricol ce­ exista în cooperativă să crească sim­țitor. Pe temeiul succeselor e­­conomice a crescut considera­bil și nivelul de trai al țăra­nilor cooperatori, s-a schimbat complet înfățișarea comunei. Drumul străbătut­ în cele două decenii, asa cum au subliniat, la adunarea lor festivă cooperato­rii Ioan Crișan, Vasile Pop, Ștefan Luca și Aurel Luca — președintele unității, n-a fost totdeauna neted. Cipsurile și greutățile ce s-au ivit pe par­curs, comuniștii din Sălsig, coo­peratorii de aici le-au rezolvat însă. In încheierea adunării jubi­liare, tovarășul Vasile Dancoș a transmis din partea Comitetului județean de partid, a Uniunii județene a C.A.P., un călduros salut, felicitînd pe cooperatorii din Sălsig pentru succesele ob­ținute în sporirea necontenită a producțiilor agricole, a con­solidării economice a unităților avîndu-le totodată noi succese în activitatea de viitor. Tova­rășul Vasile Dancoș a dat apoi citire mesajului adresat de U­­niunea Națională a Cooperati­velor Agricole de Producție, coo­peratorilor din Sălsig. Mesajul a fost primit cu vii aplauze. Sărbătoarea aniversării a continuat apoi cu un bogat pro­­­gram cultural artistic. Industrializarea lucră­rilor in construcții (Urmare din pag. 1) lor viitori. De altfel, toți cei prezenți, prin ideile și propune­rile făcute, au demonstrat pre­ocuparea firească pentru pro­blemele viitorului plan cincinal, pentru pregătirea lui, tocmai datorită saltului calitativ pe ca­­re-1 solicită realizarea lui. Pentru viitorul cincinal, structurilor de la T.C.L.M. coa­re revine de materializat un volum de investiții cu cca 120 mili­oane lei mai mare decît cel al cincinalului pe care-l încheiem. Se prevăd a le fi încredințate obiective industriale și social­­-culturale de cel mai mare in­teres printre care amintim: Fabrica de cărămizi Crăciunești, terminarea noii fabrici „Agro­­fruct", dezvoltarea industriei u­­șoare („Unitatea" și „Partiza­nul" Sighetul Marmației), indus­triei locale (Hală de mobilă la Baia Mare, fabrica de gheață la Sighetul Marmației etc.), execu­ția a diferite obiective pentru sectorul minier în valoare de aproape 50 milioane lei, execu­ția a peste 8.500 apartamente, 150 săli clasă, internate, grădi­nițe și altele. Acest mare volum de lucrări de construcții-montaj trebuie să se înfăptuiască în condiții de sporire accentuată a eficien­ței economice, marcată de creșterea cu 31 la sută a pro­ductivității muncii, de reducerea prețului de cost și obținerea sistematică de beneficii (la sfîr­­șitul cincinalului trebuie rea­lizate beneficii anuale de or­dinul a 10 milioane lei). Toți cei prezenți au remarcat că atingerea nivelului de pro­ducție preconizat și în special cel al productivității muncii nu poate fi realizat fără a pune un accent deosebit pe extinderea industrializării construcțiilor, prin sporirea volumului de pre­fabricate, execuția centralizată a instalațiilor și confecțiilor metalice. In acest sens, ni s-au părut mai mult decît justificate intervențiile unor specialiști ca: Iosif Papp, șeful serviciului plan, ing. Nicolae Killin, șeful ser­viciului producție, ing. Elena Fi­­limon, șeful serviciului tehnic și alții, care au susținut că în domeniul industrializării să se treacă la sporirea din anul 1971 cu cca 4 milioane lei a volumului de prefabricate, să se pună în funcțiune o linie de prefabricare a fîșiilor cu goluri, să se doteze cu u­­tilaje noi atelierele de pre­­fabricare a instalațiilor, să se mărească gama sortimentală a acestora. Un pas important î­­nainte în ce privește industria­lizarea, ceea ce va însemna con­sumuri mai mici de materiale, va însemna extinderea turnării betoanelor în cofraje glisante la cu­ mai multe obiective cofrajelor spațiale la construc­­i­­ia de școli și alte clădiri so­cial-culturale. Mai mulți specialiști — ing. Vasile Feneșan, directorul Gru­pului nr. 1, Aurelian Brîndău, in­giner șef adjunct al trustului au lărgit prin propunerile lor sfera preocupărilor și ideilor ce vor trebui materializate pentru a face noi pași în in­dustrializare. Producerea che­­soanelor pentru hale la p­oligo­­nul propriu de prefabricate, co­laborarea cu proiectanții în e­­laborarea unor documentații, care să permită o largă indus­trializare, sunt doar cîteva din acestea. Pentru etapa următoa­re, tocmai în scopul astingerii nivelului productivității muncii planificate, trustului i-au fost atribuite fonduri pentru dota­rea cu noi utilaje, dezvoltarea suprafețelor de producție în sumă de 105 milioane etc., lei. In vederea folosirii lor cît mai chibzuite, a subliniat tov. Si­­mion Armașu, directorul I.P.I.U.T., e necesar să stabi­lim de pe acum ce anume să procurăm, să dezvoltăm secto­rul de mecanizare și transport. Se înțelege, a subliniat în în­­cheiere tov. ing. Cornel Graur, vicepreședinte al Consiliului popular județean, că realizarea acestor sarcini deosebit de mobilizatoare impune atrage­rea întregului corp de ingineri, tehnicieni și muncitori la găsi­rea unor noi mijloace și căi de perfecționare a producției, de organizare superioară. De ase­menea, studierea din timp a tuturor documentațiilor, elabora­rea acestora împreună cu pro­iectanții pentru a putea găsi so­luțiile tehnologice care să per­mită un înalt grad de indus­trializare trebuie să fie princi­pala preocupare a specialiști­lor din trust și unitățile aces­tuia. Handbal feminin Chimia Făgăraș -Constructorul 10-6 In cadrul celei de-a III-a etape a campionatului diviziei B, formația băimăreană a întîlnit la Făgăraș e­­chipa locală. Desfășurat pe o căldu­ră toridă jocul a fost de un bun ni­vel tehnic, în special, în prima re­priză cînd băimărencele după ce deschid scorul, chiar în minutul 2, se mențin în avantaj. Dar gazdele forțează și cu două minute înainte de finalul primei reprize egalează 4—4. După pauză, gazdele, frenetic în­curajate de un numeros public, re­ușesc să preia conducerea și chiar să se distanțeze în min. 39, 6—4, dar băimărenceie jucind calm și organi­zat reușesc să restabilească egalita­tea 6—­6 în min. 43. Din acest mo­ment, arbitrul bucureștean Vișan, surprins de evoluția scorului și a jo­cului, elimină din joc pe rînd pe ci­te două minute pe băimărenceie Pin­­tea, Oroș, Marian, apoi din nou pe Marian și acordă gazdelor două lovi­turi de la 7 m. Victoria echipei gaz­dă nu mai poate fi pusă la îndoia?* Au marcat Crăciun 7, Fleșeriu 3 puncte — Chimia, respectiv Szepesi 3, Tomonicska 2 și Marian 1 pentru Constructorul. GH. DICHIȘAN Acțiune piraterească asupra unui avion al companiei TAROM Un avion al companiei aeriene române TAROM, plecat în după­­amiaza zilei de 14 septembrie în cursă regulată pe ruta București— Budapesta—Fraga, a fost deturnat cu 12 minute înaintea aterizării la Fraga și silit să se îndrepte spre München. Această acțiune piraterească a fost săvîrșită de un grup de pa­sageri unguri, îmbarcați la Bu­dapesta, care, sub amenințarea armelor, au silit echipajul să zboare deasupra teritoriului Aus­triei și R.F. a Germaniei și să aterizeze pe aeroportul Riem din München. Deși propria lor viață era în pericol, membrii echipaju­lui românesc au acționat cu calm, au prevenit panica în rîndul pa­sagerilor și au asigurat securita­tea zborului, ținînd permanent legătura cu punctele de dirijare a navigației din Austria și R.F. a Germaniei. Autorii acțiunii piraterești sunt trei bărbați însoțiți de o femeie și doi copii. La aterizarea la Mün­chen a avionului, la fața locului au sosit autoritățile vest-germa­ne. Poliția din München a dezar­mat și arestat imediat grupul per­soanelor din R.P. Ungară care au atentat la securitatea pasagerilor și a echipajului avionului româ­nesc, în prezent au loc cercetări, urmînd a fi aplicate prevederile legilor în vigoare. Pe aeroportul Riem, după un control menit să asigure securi­tatea zborului avionului, cei 78 de pasageri și 5 membri ai echi­pajului s-au reîmbarcat continuat, în cursul nopții, și au călă­toria la Praga, unde au aterizat în bune condiții. Ulterior, avionul TAROM a e­­fectuat cursa regulată spre Bu­curești, cu pasagori îmbarcați la Praga și Budapesta. Organele de stat românești au luat măsurile corespunzătoare pentru desfășurarea zborurilor a­­tît pe liniile interne, cît și pa ru­tele internaționale, în cele mai bune condiții de siguranță.­ ­Agerpress

Next