Pentru Socialism, septembrie 1970 (Anul 20, nr. 5161-5186)
1970-09-17 / nr. 5175
I VimWAK! BW fmTE mm Umv-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul \\ nr. 5175 Joi 17 septembrie 1970 4 pagini — 30 de bani Se apropie sezonul rece în ce stadiu se găsesc adăposturile pentru iernarea animalelor. Inundațiile din această primăvară au provocat pagube imense cooperativei agricole din Tămaia. Apele, care au acoperit sute de hectare teren agricol, au lovit puternic și ferma zootehnică. Au fost distruse două grajduri de bovine. Avarii serioase au suferit și alte construcții gospodărești. Animalele se află încă în majoritatea timpului pe pășuni. Se apropie însă perioada de stabulație. Ce măsuri a luat consiliul de conducere privind asigurarea adăposturilor necesare în vederea bunei iernări a animalelor proprietate obștească? Pe această temă, de acum deosebit de actuală, un redactor al ziarului nostru a angajat o convorbire cu tovarășul Gheorghe Gribman, inginer șef, vicepreședintele cooperativei. — De la început o remarcă: pe lingă pagubele mari, inundațiile catastrofale din primăvară ne-au dat și o lecție usturătoare. Despre ce este vorba? Vrînd-nevrînd a trebuit să ne dăm seama acum și mai mult ca înainte despre amplasamentul greșit al fermei zootehnice. S-au iscat discuții multe, însoțite de păreri și propuneri pentru mutarea fermei de pe acest teren supus pericolului inundației. Cu aprobarea organelor județene s-a hotărît construirea unui complex modern de vaci. Teoretic totul părea aranjat la un moment dat. Totuși din cauza unor considerente pur formale amplasarea construcțiilor nu este încă definitivată. Din această cauză nu s-a întocmit proiectul și nici devizele necesare. — Cum va fi în acest caz rezolvați problema iernării animalelor ! — La drept vorbind situația creată ne-a dat multă bătaie de cap, împreună cu organizația de partid, consiliul de conducere analizat din toate punctele de veadere posibilitățile de care dispunem. Animalele trebuie adăpostite, fără a ne lansa in cheltuieli prea mari, avînd în vedere construcțiile despre care am amintit mai sus. Am ajuns la concluzia că există asemenea posibilități. Astfel, s-a adus o hotărîre ca fosta maternitate pentru scroafe și puternița să fie transformate în grajduri. Aceste două improvizații vor găzdui în iarnă 150 viței. De altfel, la transformarea adăposturilor amintite se lucrează din plin. Din materialul lemnos procurat de noi se taie în prezent scîndurile necesare pentru podele. Se repară de asemenea ușile, ferestrele, se confecționează ieslele. Transformarea maternității se află intr-un stadiu mai avansat. O parte este deja dată în folosință, fiind ocupată de 60 viței. Cu aceste două încăperi considerați rezolvată cazarea animalelor ? — Nicidecum. Avem încă două grajduri vechi, care au rezistat inundațiilor. Și la acestea se execută în prezent reparații. In grajdul din satul Sîrbi nefolosit în ultima vreme din motive de igienă veterinară se efectuează o dezinfecție generală, se repară ieslele. In acest adăpost va ierna un număr important de vaci sau juninci. — După cite știm aveți și un efectiv de 430 ovine. Adăpostul acestora s-a prăbușit de asemenea în timpul inundațiilor. — N-am scăpat din vedere nici iernarea oilor. Sunt aleși trebuie să avem grijă de noastre ele. Există sus pe dealul Buzeștilor un saivan. Ii reparăm acoperișul, îl reamenajăm întrucîtva, ca să fie corespunzător cerințelor zoo-veterinare. Considerăm că în acest fel am rezolvat și adăpostirea oilor fără a construi deocamdată un nou saivan, pentru care nu dispunem nici de fonduri, nici de materiale. — Ce implicații va avea situația dată asupra realizării planului la efectivul de animale ? — In această privință sunt necazuri destul de mari. In prezent avem 345 bovine din care 145 vaci cu lapte. In planul de producție am prevăzut creșterea efectivului la 420 capete. Oricît ara chibzui, spațiul existent nu poate găzdui în condiții cit de cit satisfăcătoare un asemenea număr de bovine. Ne vom opri așadar la circa 370 capete. Chiar și acestea vor fi puțin cam înghesuite. Eforturile depuse de consiliul de conducere pentru a depăși dificultățile create, în urma calamităților, sunt meritorii. A renunța însă așa de ușor la realizarea planului la efectivul de animale nu este în concordanță cu sarcinile trasate de partid și guvern și nici măcar cu interesele proprii ale cooperativei. Au mai rămas aproape 4 luni din acest an. In acest răstimp conducerea cooperativei va trebui să se preocupe cu insistentă pentru a găsi o soluție care să asigure realizarea în întregime a efectivului de bovine. In această privință se simte nevoia unui ajutor mai concret și eficient din partea organelor agricole județene. N. SOARE \\1 PAGINA A 3-A 1970, ULTIMUL AN AL CINCINALULUI, PAS ÎNAINTE j PE SCARA VALORII EFICIENȚEI ECONOMICE ! C.E.I.L, Sighetul Marmației. Fabrica de mobilă. 1 \ ÎNTÎLNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU CADRE DIN ÎNVĂȚĂMÎNTUL ECONOMIC SUPERIOR ȘI ALȚI ECONOMIȘTI Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice și de conducere în învățămîntului superior economic și alți economiști din institute de cercetări, ministere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malita, ministrul învățămîntului. Cu acest prilej au fost analizate — in lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecționarea învățămîntului economic. Participanții au înfățișat realizările obținute în ultimii ani în dezvoltarea învățămîntului economic din țara noastră, în pregătirea cadrelor de specialiști, precum și sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naționale. Vorbitorii au relevat în același timp deficiențele care se manifestă în desfășurarea învățămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecționarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenților să fie mult, legată de practică, să mai fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind știința și tehnica conducerii, producției și a muncii, organizarea calculul economic, analiza și prognoza economică, prospectarea piețelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea și îmbogățirea clalitate prin cunoștințelor de spereciclarea economiștilor, pentru perfecționarea activității cadrelor didactice care lucrează în învățămîntul economic. Luînd cuvîîntul la Încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea soluții optime problemelor complexe pe care le ridică producția, întreaga viață economică a țării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creșterii eficienței economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiții activitatea întreprinderilor, a unităților de producție în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învățămîntul economic și altor economiști în analizarea științifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naționale, în promovarea continuă a cercetării științifice economice, în concordanță cu cerințele mereu crescînde ale progresului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea învățământului economic, la creșterea rolului și aportului economiștilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcția societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Opțiunile culturale ale... caselor de cultură . Evidentiam în materialul anterior cîteva din laturile de esentă ale orientării culturale la casele orășenești de cultură din cuprinsul județului. Străduința noastră nu a fost veleitară, asupra chestiunilor rămase neînserate urmînd să ne oprim în rîndurile ce urmează. Nu avem în intenție să repetăm ce s-a și nu s-a făcut la aceste forumuri de cultură, ci dorim să prospectăm un viitor apropiat al activităților de aici în directă legătură cu nevoile spirituale ale oamenilor și cu condițiile materiale existente Ne-au facilitat această idee și noile indicații ale C.S.C.A. în acest domeniu, la spiritul cărora subscriem. Problema care se pune cu acuitate nu este atît cea a numărului de activități, numai de dragul de a se avea „în evidență" cum s-a mai întîmplat uneori, ci a nivelului înalt la care trebuie dezbătute problemele politicii interne și internaționale ale partidului și statului nostru, ale culturii, artei și științei, ale valorificării inteligente și creatoare a folclorului și artei populare maramureșene, a celor mai noi cercetări în diverse domenii de activitate. După cum am putut observa, la aproape toate casele de cultură „a suferit" orientarea pentru dezbaterea cu curaj și insistență a temelor ateist-științifice, de biologie, astronomie, fizică, chimie, medicină. Credem că specializarea unei brigăzi (din cele două-trei existențe pe lângă fiecare casă de cultură) pe probleme ateist-științifice ar trebui să fie o chestiune aptă de interes pentru activul cultural de aici. Desigur, o colaborare cu toate unitățile interesate și o coroborare a tuturor forțelor organizatorice este de preferat pentru calitatea și eficiența ieșirilor în teren. Multe din manifestările de masă înregistrate la casele de cultură au fost ținute de intelectuali de la nivelul județului și din alte centre culturale ale țării. Evident, prin aceasta acțiunile au cîștigat un plus de valoare. Mai sunt încă nerezolvate: planificarea din timp a conferențiarilor, a temelor în discuție și popularizarea corespunzătoare. Lipsa acestor elemente a dus, uneori, la acțiuni ratate, cînd personalități de seamă ,au fost nevoite să „conferențieze” în fața unui public infim și adesea nu suficient de matur. Nu dismulti membrii unei brigăzi științifice din Borșa s-au deplasat inutil la o gură de exploatare minieră. Acțiunea nu s-a ținut din lipsă de participanți. Toate acestea țin de o slabă planificare și organizare. In viitor, de altfel, se preconizează întocmirea programelor de activitate în fiecare 15 ale lunii pentru luna următoare, într-o ședință de lucru la Comitetul județean de cultură și artă, o prevedere salutară a noilor instrucțiuni pentru evitarea formalismului și a diletantismului cultural. Activitatea artistică nu mai poate fi abordată empiric și iată de ce inițiativa unificării forțelor artistice într un ansamblu folcloric propriu, la toate casele de cultură ,ni se pare salutară. Aceasta permite o abordare de pe alte poziții a folclorului și o mai bună gospodărire a bazei materiale de care se dispune. Trebuie, de asemena, continuată și preluată de către toate casele de cultură ideea microstagiunilor ansamblurilor folclorice proprii și a schimburilor de spectacole. Din dorința de a înlătura sporadicitatea prezentării unor spectacole pentru locuitorii orașelor,s-a inițiat organizarea toate casele de cultură din juru dej a stagiunilor permanente ale Teatrului dramatic din Baia-Mare, în care se va prezenta întregul repertoriu al acestei instituții, în premieră, precum și piesele în reluare. Am sugera ca aceste stagiuni să fie precedate de contractarea de abonamente pe un an cu cet mai mulți iubitori de teatru din localitățile respective. Interesul pentru artă va trebui cimentat mai mult, prin diferite expoziții de artă plastică itinerante, deschise în prezența unui numeros public și a creatorilor care vor putea da explicații și lămuriri asupra operelor expuse, prin prezentarea unor filme românești în premieră cu participarea realizatorilor acestor filme, prin diferite întilniri cu poeți și scriitori consacrați etc. Această nouă etapă în munca culturală cere precizarea, prevăzută și de instrucțiunile amintite, că fiecare instituție culturală trebuie să-și impună un minimum obligatoriu de activități cultural-artistice pe săptămînă, să-și permanentizeze și să-și ordoneze munca de club, munca cercurilor, artistice, să-și atragă un număr permanent de participanți la toate acțiunile. O etapă nouă se deschide organizării și funcționării universităților populare, formă superioară de culturalizare, de a cărei prezență se vor bucura în V. R. GHENCEANU V. LESCHIANU (Continuare în pag. a 2-a) rrs* ÎNCEPUT de TOAMNA LA ASUA. Toamna prilejuiește întotdeauna manifestări, semnificînd bucuria muncii împlinite, a strădaniilor depuse de-a lungul anului și care acum se conturează precis în roadele pămîntului. După cum e firesc, în asemenea împrejurări dansul, cîntecul și buna dispoziție fac laolaltă casă bună, spre cinstea gospodarului vedește care se dea fi nu numai un meșter al recoltelor, dar și un neîntrecut rapsod popular. Iar bucuria gazdei este și bucuria vecinilor, oaspeților, a tuturor acelora care, înfrățiți prin muncă, știu să-i aprecieze virtuțile. Așa s-au petrecut lucrurile mai zilele trecute la Asuaju de Sus, unde acest început de toamnă a fost marcat de tradiționalul Tîrg al cepelor. S-a adunat aici mulțime de oameni, din zona Codrului și a Sălajului, din satele învecinate aparținătoare județului Satu Mare. Au venit la această sărbătoare, pentru a înveseli oamenii și a-și demonstra măiestria, formația de dansuri, taraful soliștii vocali de la căminul culși tural din Șomcuta Mare, vocal al căminului cultural grupul din Ariniș, dansatorii Școlii generale din Fărcașa care, toți dimpreună, cu artiștii amatori din localitate, au dat fast și strălucire manifestări acestei populare devenită prilej de sărbătoare. Dar Tîrgul cepelor are și partea lui practică. Gospodinele nu au pierdut prilejul de a se aproviziona cu cele necesare casei: ceapă, usturoi și alte produse asemănătoare. S-au mîncat multe lebenite, s-au degustat preparatele puse la dispoziție prin chioșcurile amenajate de cooperația de consum, s-au ciocnit sticle cu bere. Intr-un cuvînt a fost un praznic cum numai roadele toamnei pot oferi, într-un decor de lumini îl și culori pe care, la fel, numai neîntrecuta ei paletă îl poate crea. ^însemnării L J Sustrageri cu implicații Un șantier ca atîtea altele, apartinînd întreprinderii de construcții forestiere Cluj, Unde slujitorii lui în anul 1968 au efectuat lucrări de bună calitate. Era greu de întrezărit, că lucrările vor lua o cu totul altă turnură. Gospodărirea materialelor de pe șantiere implică indiscutabil multă grijă și răspundere. Cu aceste cerințe cei din conducerea șantierului sus-amintit — cu puncte de lucru la Valea Vinului și Pleșcut — nu s-au împăcat. Maistrul Tiberiu Haranghi, împreună cu manipulantul Vasile Ardelean, adoptă o metodă personală. Fără pic de jenă ei depozitează cimentul într-o baracă improvizată din slutit, fără nici un fel de pardoseală. Umezeala solului, ploile infiltrate au distrus din 81.000 kg ciment nu mai puțin decât 9.500 de kg. Neîndestulati parcă de amploarea pagubelor provocate șantierului, cei doi procedează la paravanul lor la sustrageri repetate. La urma urmei cine știa cu ciment se consumă, din moment ce este supus degradării, în jur de 6,500 kg ciment sunt vîndute de către maistru și manipulant. Rolul principal îl joacă manipulantul. Vorba proverbului. ,,Cine împarte parte șî face". Se lucra în virtutea unei acoperiri. Cimentul se dădea, chipurile, un consum pe șantier cu forme în toată regula. Vasile Ardeleanu nu se mulțumește cu atît. Astfel, se trece la înființarea unor „agenții" de desfacere la oameni de încredere, două funcționau Rozavlea, la Petru Tomșa și reslspectiv Mihai Tomșa, care erau și însărcinați cu distribuirea. Cimenitul sosea cu acte însoțitoare (pentru transport se confirmau foi), Rind perind pe la aceste „agenții" se vor perinda clienți care plătesc, iau marfa și pleacă Și nu erau putini. Amintim printre cei identificați pe loan Petreuș din Poienile Izei, Vasile Suci din Botiza, Gligor Petrovan din Rozavlea etc. Banii mult rîvniți sporeau odată cu numărul clienților. In cele din urmă sunt descoperiți. Nici că se putea altfel. Cei vinovați intră în derută. Ce se putea face? .Evident, șansele de a ieși basma curată se spulberă. Doar V. Ardeleanu se mai agită, nu se vrea lăsat bătut. Vine la Baia Mare pentru a căuta imposibilul. Il caută pe prietenul X sau Y cu gîndul că îi va deschide careva o portiță de scăpare. Zadarnice căutări, zadarnice apelări. Era vorba de 25.000 lei de care fusese păgubit statul. Față de faptele lor organele de justiție își vor spune cuvîntul. Vinovații își vor primi deci pedeapsa cuvenită. Rămîne însă în suspensie, cel puțin deocamdată, problema repercusiunilor sustragerii cimentului. Chiar și la succintă privire se poate observa o superficialitate a lucrărilor efectuate la construcția celor două drumuri forestiere de la Botiza, respectiv Valea Vinului și Pleșcut. Se pot vedea podețe la care cimentul a fost „economisit" sau parapeți șubrezi- Ce rezistență ar putea opune aceștia în fata mașinilor, fiind vorba de protejarea lor împotriva alunecării? La recepție I. F. Sighetul Marmatiei va trebui să se pronunțe, iar vinovații vor trebui să răspundă în fata legii și pentru repercusiunile acțiunilor lor nefaste. P. BARBU G, FAUR largi t