Pentru Socialism, octombrie 1970 (Anul 20, nr. 5187-5213)

1970-10-25 / nr. 5208

I Gh­eva generală din octombrie 1920, moment culminant din șirul marilor bătălii de clasă din anii 1917—1920, avînd pe steagul ei de luptă în­scrise în primul rînd revendicări politice, gene­­ral-dem­ocratice și naționale, care afectau viața politică a întregii țări, prevăzînd în fond insta­urarea unor rînduieli democratice,­­ cucerirea drepturilor cetățenești pentru cele mai largi pă­turi, a cuprins și minerii, topitorii precum și ce­lelalte categorii de muncitori din bazinul băimă­­rean. find înarmați cu experiența acumulată în luptele anterioare duse pentru revendicări poli­­tico-economice, muncitorii din bazinul băimărean au primit cu entuziasm hotărîrea din 10 octom­brie 1920 a Consiliului General al Partidului socia­list și a Comisiei Generale a Sindicatelor în pro­blema declarării grevei generale. Datorită activi­tății neobosite a muncitorilor revoluționari, în rîndurile căror­a a activat și tînărul Ioan Fana­gy, imediat au început să fie elaborate măsurile de pregătire a grevei. S-au format comitete de grevă, în care acționau muncitori comuniști și socialiști, elemente active, devotate cauzei cla­sei muncitoare. Astfel izbucnirea grevei genera­le a găsit muncitorii din bazinul băimărean or­ganizați și gata de luptă. In cursul zilei de 20 octombrie au avut loc adunările muncitorilor, la care s-a hotărît în u­­nanimitate aderarea, în ziua următoare, la greva generală. Cei prezenți și-au manifestat acordul lor total față de revendicările politice formu­late în memoriul Consiliului General al Partidu­lui socialist și Comisiei Generale a Sindicatelor, înaintat guvernului, considerîndu-se că acestea intruchipează în esență interesele momentane ce­le mai de seamă ale clasei muncitoare. Memoriul a cerut guvernului, desființarea efectivă și completă a stării de asediu și a cenzurii, respectarea de­plină a libertății de organizare și întrunire, a li­bertății presei, înlăturarea regimului de teroare militarista prin interzicerea amestecului coman­damentelor militare în administrația civilă și a judecării proceselor politice de către instanțele militare și prin încetarea expulzărilor și a eva­cuărilor forțate ordon­ate de autoritățile militare. Memoriul prevedea, de asemenea, recunoașterea consiliilor muncitorești și a delegațiilor muncito­rești, retragerea gărzilor militare din întreprin­deri, suspendarea legii de interzicere a grevelor, reangajarea muncitorilor concediați pentru acti­vitatea lor politică, la revendicările generale cu­prinse în memoriu au fost adăugate și revendi­cările specifice muncitorimii băimărene, expri­mate și cu prilejul întrunirilor și grevelor ante­rioare, cum au fost de pildă: respectarea de că­tre societățile miniere a drepturilor cucerite de muncitori privind aprovizionarea cu lemne de foc și alimente, respectarea contractelor colecti­ve din partea conducerii societăților miniere, a­­chitarea salariilor restante (minerii nu primiseră salarii de trei luni) și achitarea lor regulată în viitor. In cadrul acestor adunări s-a pus pe tapet și atitudinea inumană a funcționarilor de mină; muncitorii gata de acțiune au pronunțat cuvinte pline de curaj, ca acestea: „Acești domni ai noș­tri sînt umili în sus, nemernici în jos. „Vom scoate noi pătura de sub directorul minei și lăm­pile noastre de carbid vor mai sparge de cîteva ori capul supraveghetorilor care se dedau la cruzimi. . Pentru conducerea acțiunii pe plan local, minerii au ales un comitet de grevă. Ca și în Valea Jiului, comitetul de grevă a organizat și a repartizat grupuri de muncitori care să asigure funcționarea pompelor de apă, a ventilatoarelor de aer și a gurilor de incendiu ale minelor în timpul cît va dura greva. Comitetul de grevă a stabilit, de asemenea, cîteva locuri în care mi­nerii trebuiau să se întîlnească pentru a primi știri despre desfășurarea evenimentelor. După aceste pregătiri, la 21 octombrie con­form hotărîrilor luate în ziua precedentă, mine­rii din Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Strîmbu Baiul, Ferneziu și Nistru, dimineața la ora 6 au refuzat să mai coboare în mină. Pichetele de grevă și-au ocupat locurile lor la intrările în mi­nă, precum și în incinta întreprinderilor anexe. Greviștii s-au adunat la locurile stabilite, unde, în cadrul unor întruniri, au ales și au trimis di­recției minelor o delegație care să prezinte re­vendicările muncitorilor. O dată cu minerii au intrat în grevă și mun­citorii de la fabrica „Phönix", cei de la uzinele electrice „Ganz", precum și muncitorii tipografi. Astfel, ziarul local „Nagybánya és Vidéke", tre­bui să-și sisteze apariția. Atunci cînd, peste trei zile, redacția a reușit să-l publice în cîteva e­­xemplare sărăcăcioase, el scria următoarele: „...Totuși, greva muncitorilor organizați, declan­șată joi, e un mare eveniment. Dorința celor pes­te o sută de mii de oameni constituie, în orice caz ceva ce apasă greu în cumpănă. Deocamdată însă nimic nu s-a rezolvat, astfel că lucrul e sis­tat și în tipografii. Norocul nostru e numai atîta că greva nu s-a extins asupra elevilor, astfel că elevii mai destoinici au putut încropi o gazetă liliputană". Amploarea luptei revoluționare a muncitori­mii din bazinul minier băimărean a înfricoșat or­ganele administrative care au dezlănțuit cele mai sălbatice măsuri de represiune împotriva gre­viștilor. Imediat după izbucnirea grevei, Direcția minelor și uzinelor metalurgice Baia Mare, a re­­curs la ajutorul autorităților militare. Platourile din fața minelor, precum și locurile unde se adu­nau minerii în vederea dezbaterii problemelor legate de greva generală au fost ocupate de ar­mată, iar în cîteva puncte au fost instalate mi­traliere. Comandantul garnizoanei Baia Mare, a recurs la înfometarea muncitorilor și a familii­lor lor, interzicînd distribuirea de alimente din magazinele existente în cadrul societăților­­ mini­ere. Nici acest mijloc de constrîngere și de inti­midare nu a dat rezultatul scontat de autorități, așa cum nici măsurile de întărire a forței arma­te existente cu noi trupe militare de la Dej cu scopul „de a înăbuși greva" — precum se preci­zează într-un raport al direcțiunii minelor și u­zinelor metalurgice ale statului Baia Mare — n-au reușit. Au fost emise ordine de mobilizare, auto­ritățile burghezo-moșierești încercînd să-i ridice pe greviști de la casele lor și să-i­ aducă la lucru cu forța armată. In bazinul băimărean, muncitorii au rezis­tat atacurilor autorităților timip de peste zece zile. Ei au reluat lucrul numai la 4 noiembrie și astfel, regiunea minieră din Maramureș s-a situ­at printre acele centre muncitorești din țară un­de greva generală a durat cel mai mult. Lupta muncitorilor mineri din bazinul băi­­mărean nu s-a terminat însă prin reluarea lu­crului. Direcția minelor și uzinelor metalurgice Baia Mare preconiza pedepsirea acelor munci­tori, care se situau în fruntea greviștilor. Prin­­tr-un ordin emis încă în timpul desfășurării gre­vei se dispunea ca să fie concediați cîte 7 mineri de la Valea Roșie și Baia Sprie, cîte 5 mineri de la Dealul Crucii Și Băiuț, 2 de la Strîmbu și cîte 1 de la Cavnic și Ferneziu, deci un număr de 28 de muncitori. In urma protestului, exprimat cu tărie și a opoziției hotărîte a muncitorilor față de planurile care urmăreau lovirea mișcării mun­citorești, conducerea direcției minelor a fost ne­voită să dea înapoi și să renunțe la aceste re­presalii. Greva generală din octombrie 1920 a fost o școală, plină de învățăminte în lupta împotriva claselor exploatatoare. Rezultatele grevei gene­rale au dus la accentuarea procesului de clarifi­care ideologică, p­olitică și organizatorică în sinul mișcării muncitorești din tara noastră. Elemen­tele cele mai înaintate ale muncitorimii, grupuri­le comuniste și socialiștii de stînga și-au intensi­ficat ampla lor activitate pentru crearea partidu­lui de tip nou, marxist-leninist. La congresul partidului socialist, ținut în mai 1921, această ac­tivitate a fost încununată de succes, majoritatea zdrobitoare a delegaților, printre care și Carol Szabad, delegatul muncitorimii băimărene, votînd afilierea la Internaționala a IlI-a și transforma­rea partidului socialist în partid comunist, înte­meiat pe principiile socialismului științific, Partidul Comunist din România. Și-a înde­plinit în mod glorios misiunea sa istorică de a­­vangardă a clasei muncitoare, de organizator și conducător al luptei revoluționare de eliberare socială și națională a maselor muncitoare și as­tăzi întregul nostru popor urmează cu încredere politica partidului. LUDOVIC VAJDA doctor în istorie GREWA GENERALĂ DIN OCTOMBRIE 1920 Lupta terimii revoluționară din bazinul a munci­­băimărean rm­ist SĂRBĂTORISJE Osmii (Urmare din pag. 1­­ne au străbătut 20 de masive muntoase, au forțat 12 cursuri mari de a­pă, au înaintat în dis­pozitivul inamic peste 1.000 kilometri —­ de la Mureș pînă în apropiere de Praga — și au eliberat 3.831 de localități, din­tre care 53 de orașe. Acest glo­rios drum de luptă a fost stro­pit cu sîngele a 170.000 de fii ai poporului român.­­In semn de prețuire a eroismului armatei române, peste 300.000 de sol­dați, subofițeri și ofițeri au fost distinși cu ordine și medalii ro­mânești, sovietice, cehoslovace și ungare. In luptele purtate de ostașii români și sovietici împotriva­­ armatelor fasciste, prin sîngele vărsat în comun, s-a cimentat frăția de arme româno-sovieti­­că, s-au pus temelii trainice relațiilor de prietenie între po­poarele și țările noastre. După insurecția din august 1944 și încheierea victorioasă a războiului antihitlerist, Parti­dul Comunist Român și-a ex­tins perman­ent influența asu­pra armatei, determinînd un șir de transformări profunde în organismul militar. O dată cu trecerea la eta­p a construcției socialiste, partidul — exerci­ti­nd nemijlocit conducerea ar­matei — a dirijat construcția militară în așa fel incit arma­ta, rolul și funcția ei să cores­pundă noii orînduiri sociale și de stat. La cea de-a 26-a ani­versare a zilei sale, armata Ro­mâniei socialiste, legată prin toate filtrele ființei sale de via­ța și aspirațiile oamenilor mun­cii, se prezintă ca o armată populară puternică, în stare să îndeplinească orice misiune de luptă, strîns unită în jurul partidului, în a cărui politică vede întruchiparea intereselor și aspirațiilor supreme ale na­țiunii noastre socialiste. Pe temeiul succeselor obți­nute în dezvoltarea bazei teh­­nico-materiale a socialismului, a fost înfăptuită înzestrarea ar­matei cu armament și tehnică de luptă modernă; crește apor­tul industriei noastre la dotarea armatei cu mijloace și aparatu­ră superioară. Profund devotate patriei, poporului și drele armatei­­și partidului, ca­ridică ne­contenit nive­lul pregătirii lor militare și politico-ideolo­­gice, se preo­cupă de per­fecționarea pro­cesului instruc­­tiv-educativ al trupelor. Tine­rii veniți să-și satisfacă ser­viciul mili­tar muncesc cu opasiune pentru a-și însuși me­seria armelor. An de an crește numărul celor care dețin titlul de „Militar de frunte" sau „Specialist de clasă", al celor care devin foarte buni mânui­tori ai armamentului și tehnicii din înzestrare. De ziua lor, militarii se pre­zintă cu un bilanț bogat în re­alizări și împliniri. Unitățile și marile unități îndeplinesc ce­rința pusă de comandantul su­prem al armatei — tovarășul Nicolae Ceaușescu — ca în a­­cest an să obțină rezultate su­perioare la toate categoriile de pregătire. Călăuzită de un singur țel — slujirea fără preget a patriei socialiste — ara­ata noastră răspunde ca o singură voință la orice chemare a partidului și guvernului. Un exemplu grăitor îl constituie eroice întreprinse de acțiunile unități militare pentru apărarea și sal­varea vieților omenești, a a­­vutului obștesc și a bunurilor personale în timpul crîncene­­lor încleștări cu stihiile dez­lănțuite ale naturii din primă­vara acestui an. De asemenea, militarii, concomitent cu pre­gătirea pentru apărarea pa­triei, își aduc contribuția, ală­turi de oamenii muncii, la rea­lizarea unor obiective de mare însemnătate pentru dezvoltarea economiei naționale. Izvorul tăriei armatei noastre constă în conducerea ei de către partid. Organele și or­ganizațiile de partid, comuniș­tii mobilizează energiile milita­rilor, contribuie la formarea o­­mului de tip nou, cult, îi edu­că în spiritul patriotismului și internaționalismului socialist. Urmînd neabătut politica in­ternă și externă a partidului și statului nostru, militarii forțelor armate sînt hotărîți să nu-și precupețească eforturile pentru întărirea capacității combative a unităților și marilor unități, pentru perfecționarea măiestriei lor militare, împreună cu găr­zile patriotice și detașamentele de pregătire militară a tineretu­lui, cu întregul popor, armata noastră este oricînd gata să su­pere cuceririle revoluționare, independența și suveranitatea României socialiste. PENT­RU SECTALISM Aspect din secția altre a Flotației centrale din Baia Mare. ÎNTREPRINDEREA DE MECANIZARE ȘI TRANSPORT TIMIȘOARA strada Vasile Alecsan­dri nr. 1, telefon 22203 angajează muncitori pentru calificare la locul de muncă în meseriile: EXCAVATOMST BULDOZERIST SCREPERIST Condițiile pentru admitere la cursurile de calificare sunt: — studii:­­minimum 4 clase elementare; — vîrsta între 21—35 ani; — serviciul militar satisfăcut. La prezentare se depun următoarele acte: ce­rere, certificat de naștere în original și copie, certificat de studii in original și copie, certificat de sănătate, fișa de lichidare și carnetul de mun­că dacă a fost angajat, dovadă de la consiliul popular în cazul că nu a mai fost angajat, bu­letinul de identitate, livretul militar. Se lucrează pe șantiere de irigații și dese­cări unde se asigură cazare gratuită și masa con­tra cost. Salarizarea este în acord. Cei interesați se vor prezenta la întreprindere pînă la data de 1 noiembrie 1970, cînd vor în­cepe și cursurile. Hi VI­D urgent pian și mesadă, mărime 44/2. Baia Mare, Lu­ceafărului 4/16. (311) VÎND mobilă, radio „Obe­ron", obiecte casnice. Baia Ma­re, Piața Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej 7/19. (316) Familia îndoliată anunță cu profundă durere încetarea din viată a iubitului lor soț, tată, unchi, cumnat GHEORGHE APOSTOLESCU. înhumarea va avea loc duminică 25 octom­brie, ora 15 la capela cimiti­rului reformat din Baia Mare. (315) cinema Duminică 25 octombrie 1970 : BAIA MARE — Dacia: Patricia și muzica; Minerul: Numai mortul va răspunde; Săsar: Căldura; 1 Mai: Păcatul dragostei; BA­IA SPRIE: Această femeie; y SIGHETU MARMAȚIEI — Muncito­resc: Jandarmul se însoară; y VIȘEU DE SUS: Vînătoarea; ■ BORȘA: Moli Flanders; y BAIA BORȘA: Lupoaica; I CAVNIC — Minerul: Atentatul de la Sarajevo; Gutinul: Marile vacanțe; fl TG. LAPUȘ: Căsătorie din interes; £ ȘOMCUȚA MA­RE: Vînătorul de căprioare; y SEM­I: Sîngeroasa nuntă maced­o­neană; y GÎMPULUNG LA TISA: Călătorul cu bagaj; y BÂIUȚ: Splendoare în iarbă; g BAIȚA: Visul domnului Gentil. Luni, 26 octombrie 1970 , BAIA MARE — Dacia: Intîlnirea: Minerul: Pan Wolodyjow­­ski; Săsar: Căldura; 1 Mai: Vînătorul de căprioare; g BAIA SPRIE: Acțiunea „Vulturul"; g SIGHETU MARMAȚIEI — Muncitoresc: Iubita lui Graminia; y VIȘEU DE SUS: Operațiunea Leontine; y BORȘA: O șansă dintr-o mie; y CAVNIC — Minerul: Cei 1.000 de ochi ai doctorului Mabusse; Gutinul: Cazul sergentului Grișa; TG. LAPUȘ: Joc dublu în serviciul secret; y ȘOMCUTA MARE: Ghici cine vine la cină?; y SEM­I: Mireasa era în negru; y CÎMPU­­­LUNG LA TISA: Adio, Texas; y BĂIUȚ: Secretul cifrului; g BÂIȚA: Arșița. ) m PRONOSTICUL NOSTRU la concursul nr. 43 — etapa din 25 octombrie 1970. I Dinamo Buc. — Steaua 1 II Rapid — Progresul 1 III Politehnica — ,,U" Craiova 1 IV C.F.R. Cluj — „U" Cluj 2 V Petrolul — Steagul roșu 1 VI Jiul — F.G. Argeș 1 VII Farul — Dinamo Bacău 1 VIII U.T.A. — C.F.R. Timișoara 1 IX Juventus — Milan­o X Intern azionale — Cagliari x XI Fiorentina — Napoli ț 1 XII Lanerossi — Torino 1 XIII Varese — Roma DiTmTnTfg 25 öfwmmfp nm I televiziune Duminică 25 octombrie 1970 ■ 9.00 Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru co­r 11.15 Amfiteatru muzical. 12.00 De strajă patriei. H 13.00 In reluare, la cererea te­lespectatorilor. Interpreți în­drăgiți de muzică ușoară. H 13.30 Emisiune în limba ma­ghiară. H 15.00 Fotbal: Dinamo Bucu­rești—Steaua. Transmisiune de la stadionul „23 August". ■ 17.00 Medalioanele filmate „Jochen Rindt" și „Cassius Clay". H 17.30 Campionatul mondial de ciclobal. H 18­ 00 Patrium Carmen. Cânta­re patriei — concurs coral inter­județe­an. hű 19.15 Desene animate: „Istoi ria invențiilor". ■ 19.30 Telejurnalul de seară. H 20.00 Baletul „La piață" de Mihail Jora. 20.30 Telex-varietăți. 21.20 Reportaj TV: „80 de bărbați". 21.35 Telex-varietăți­­-partea a II-a). 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.05 Campionatele mondiale de gimnastică. 23.30 închiderea emisiunii. Luni 26 octombrie 1970 In jurul orei 17.30: Vizita to­varășului Nicolae Ceaușescu în Statele Unite ale Transmisiune directă Americii. de Casa Albă — Washington. la 18.00 Microavanpremieră. II 18.05 Teles­port. 18.25 Panoramic științific. I 18.50 Actualitatea în econo­mie. H 19.05 Cu automobilul prin Austria. y 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. HI 19.30 Telejurnalul de seară. y 20.00 Teatru foileton: „Răz­boiul celor două roze" (episo­dul I). y 20.55 „Unul din doi" — emi­­siune-concurs. 19 21.55 Teleglob. y 22.20 Campionatele mondiale de gimnastică. # 23.00 Telejurnalul de noapte. T­EATRU Azi, la ora 19.30 Teatrul dra­matic Baia Mare prezintă în pre­mieră piesa „Ion", după romanul lui Liviu Rebreanu. Sunt valabile abonamentele seria P. Rii și școlari. 9.45 Desene animate. 10.00 Viața satului. întreprinderea agricolă de stat Seini angajează imediat pentru magazinul de desfacere din Baia Mare. — GESTIONAR nr. 22/1969); - CONTABIL (în 914/1968), condițiide H.C.M. nr. Solicitanții se vor adresa biroului din strada Cloșca­ nr. 11 Baia Mare. Informații la telefon 12633. (condițiile, conform Legii VA INFORMAM în mod curent asupra NOUTĂȚILOR MONDIALE ÎN: — Cibernetică — Eficiența economică a activi­tății întreprinderilor — Organizarea producției — Marketing. Organizarea activi­­tatii de desfacere — Activitatea de cercetare știin­țifică — Activitatea de proiectare — Utilizările noilor materiale — Automatizare și telecomandă — Poluarea aerului și altele — în total 41 de domenii și probleme importante pentru activitatea întreprinderilor și institutelor, prin Caietele de documentare selectivă cu cîte 6 — 12 apariții anual Consultați Formularul de abonament pe 1971 al Institutului central de documentare tehnică și abonati-vă la numărul de exemplare din aceste caiete necesar specialiștilor dr. Cereți formularul de abonament la Institutul central de documentare tehnică, București, str. Cosmonauților 27-29, tel. 21 12 90, telex Inducteh 01247. * Á

Next