Pentru Socialism, decembrie 1971 (Anul 21, nr. 5550-5576)

1971-12-08 / nr. 5556

ÎN 448 DE PAGINI Almanahul SCINTEZA 1972 pofera o interesantă înmănuchere de manuale, dicționare,a­­breviare, compendii, enciclopedii și dosare pe mari pro­­­bleme ale lunii contemporane. Dialoguri despre educația socialistă , conștiința Re­voluției și Revoluția în conștiință. ► Formarea conștiinței socialiste în ansamblul vieții sociale.­ >în familie, în școală, în muncă, în facultate, în colectivitate.< Mic dicționar economic. ►O inițiere utilă, accesibilă, indiferent de domeniul de ac­tivitate. 50 de termeni de cea mai mare actualitate, co-<­umentați de specialiști. O microenciclopedie utilă tuturor : Orașele României. Terra lansează un semnal grav : S.O.S. — Natura I —Cum îl recepționează omenirea? Anchetă mondială la care- i participă 30 de savanți din 15 țări ale lumii. In dezba­­­tere : AERUL pe care-l respirăm, APA pe care o bem,< >PĂMINTUL care ne hrănește. ^ O prezență tradițională și totuși nouă : Breviar juridic. “ Avocatul casei vă oferă 21 de consultații juridice . Documentar mondial : Organizația Națiunilor Unite.­ Există „O artă de a trăi?“­­ Recomandări și rețete cu privire la alimentație, somn și­ relaxare.­­ Un atractiv ghid turistic , România Pitorească 1972;­ Almanahul „Scînteia“ 1972 >vă oferă două albume miniaturale în culori. La chioșcurile de ziare și în librării, rețineți cartea pe­­i­are ați așteptat-o 365 de zile. Almanahul SCÎNTEIA 1972 Un eveniment teatral și un spectacol memorabil a oferit luni seara publicului băimărean, pe scena Casei de cultură a sindicatelor, Teatrul Național „I. L. Caragiale" din București, prezentind piesa „Părinți teri­bili“ de Jean Cocteau. IN FO­TOGRAFIE: scenă din spectacol cu (de la dreapta la stingă) Geo Barton, Tanți Cocea — artiști e­­meriți, George Paul Avram și Adela Mărculescu. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOÓOOÖOOCOOOOCOOOÓÖZxSOOOOOO A întreținerea livezilor (Urmare din pag. 1) altele în primăvară se aglomerea­ză lucrările, iar tăierile se fac in mare grabă. In ciuda acestui fapt, la Berchez sunt încă prea puțin aplicate metodele amintite. Există, de pildă, un plan de ferti­lizare a livezilor, se cunosc par­celele care vor fi fertilizate cu îngrășăminte naturale sau chimi­ce, se cunosc și resursele. De fo­los, însă, dacă pînă în prezent nu s-a aplicat nimic din planul a­­mintit, începerea acțiunii rămîne — nu știm pînă cînd sub sem­nul incertitudinii. Doar cu expli­cații nu credem că treburile vor putea avansa cîtuși de puțin. Este bine că săpatul în jurul pomilor a început, lucrarea fiind executa­tă de 27 ,ha. Dar pînă la 139 ha (numai în livezi tinere) mai este încă mult de săpat. Cît despre tă­ierile de rodire sau formare a co­roanei, la data de 30 noiembrie lucrarea nici nu începuse. Toamna aceasta a oferit condiții climatice foarte prielnice pentru executarea lucrărilor de întreți­nere în livezi. Cooperatorii din Berchez nu au profitat de nume­roasele zile bune de lucru din oc­tombrie și chiar noiembrie, ne­­fiind orientați spre activitatea în livezi. Acum, conducătorul fermei își pune speranțe mari doar în ferestrele de iarnă, începînd de la 1 decembrie pînă la 1 martie. Nu am găsit însă nici un plan con­cret, operativ de organizare a ac­țiunilor, în care să fie cuprinse forțele disponibile, viteza de lu­cru la tăierile ce se cer aplicate la peste 50.000 pomi fructiferi, la mobilizarea și fertilizarea solului. Din păcate, întocmirea unui ase­menea plan este socotită ca o „cu­rată birocrație". Oare chiar așa o fi? Nu, nicidecum. Doar în ca­zul cînd planul ar fi întocmit cu superficialitate, formal, numai așa „ca să fie". Firește că, teoretic, sarcinile pentru lucrările următoare sînt în general cunoscute. De aici, însă, pînă la aplicarea lor în practică este o cale lungă, anevoioasă. Se impun deci măsuri hotărîte, stabi­lite pe termene și cu precizie în vederea traducerii lor în fapt. Secția de mecanizare din Berchez a primit recent în dotare un trac­tor pentru lucrări pomicole S.M.— 445, care va ușura mult. munca cooperatorilor. Dar această mași­nă va trebui să fie utilizată din plin la lucrările de întreținere a livezilor. In anul viitor, cooperatorii vor planta cu pomi și arbuști fructi­feri o nouă suprafață de 25 ha. Acum se lucrează la pichetarea terenului. Firește, că asemenea pregătiri sînt de bun augur. O e­­chipă aplică stropirile de iarnă. Nu trebuie însă neglijate nici ce­lelalte munci. Fermierul a verifi­cat de curînd starea de vegetație a pomilor (a găsit încă destui și nelegați), a mugurilor de rodire, constatînd cu satisfacție că per­spectiva pentru producția de anul viitor este mai bună. Cantitatea de fructe, precum și calitatea acesto­ra depind însă în cel mai înalt grad de aplicarea complexului de măsuri agrotehnice, de efectuarea cu consecvență a tuturor lucră­rilor de întreținere specifice în li­vezi — factor primordial ce va determina întreaga eficiență eco­nomică în sectorul pomicol în­­ viitorul ciclu de producție. ț ÓOOC OOOOCxOOOOOOOOOOOOOOOOOCKXXXXXXXXxXXXXXXXXX; mmm mcr\rt^ Educația prin muncă a deve­nit o coordonată a școlii mo­derne. Munca dispune de nume­roase valențe educative și pe­dagogia a verificat în școală a­­cest adevăr. Prima școală muncii copiilor este însă fami­­­lia și numai după aceea insti­tuțiile instructiv-educative. Tendința omului spre activi­tate, deci spre muncă, este fi­rească și ea se manifestă de­vreme la copil. Tocmai acest interes natural al copilului pen­tru activitate, dorința lui de a face mereu ceva ne arată că este posibilă educarea tinerilor prin muncă și pentru muncă. Dar această tendință spre acti­vitate nu are loc de la sine, copilul crește și se dezvoltă în familie unde poate găsi condiții prielnice ori neprielnice cu privire la educația prin muncă și pentru muncă. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Consfătuirea de lucru a acti­vului de partid din domeniul i­­deologiei și al activității poli­tice și cultural-educative, spu­nea: „Să combatem mentalita­tea acelor părinți care dintr-o grijă exagerată, prost înțelea­să, țin copiii acasă, îi întrețin fără muncă, îi ajută să nu se încadreze în activitatea socia­lă. Aceasta este o mentalitate înapoiată, mic burgheză. Față de o asemenea mentalitate tre­buie să luăm poziție publică, să facem din ea o problemă a în­tregii societăți­ 1. Considerăm că principalele neajunsuri ale educației prin muncă încep din familie. Unele familii uită o regulă de bază a eticii muncii, regulă de viață universal valabilă pe care filo­zoful S. Smithes o sintetiza ast­fel: „Munca este una din con­dițiile fericirii. Leneșul poate să nu vadă în ea decît o pe­deapsă dar omul înțelept va ve­dea o binecuvîntare". Multe familii au mers pe li­nia scutirii copiilor de orice fel de muncă, în afară de temele de casă. O cercetare (prof. dr. Leon Țopa), arată că la întreba­rea: „Care este preocuparea zil­nică a părinților în legătură cu copilul lor?", 80 la sută au răs­puns: „Să meargă bine pregătit la școală" ori „Să obțină note cît mai bune la școală“. Aceas­tă grijă pentru situația la în­vățătură — grijă firească de alt­fel — nu trebuie să aibă loc prin scutirea totală a copiilor de efort fizic, de îndeplinire a unor treburi gospodărești. Și ia­tă de ce, mulți dintre elevii ca­re nu ajută în nici un fel de muncă familia obțin rezultate slabe la învățătură, în timp ce unii elevi care participă la di­ferite munci ale familiei au o situație școlară bună. (Cerce­tările prof. I. Stanciu). Pedagogul clujean prof. dr. D. Salade a arătat că există o opinie nesănătoasă la unii pă­rinți cu privire la educația prin muncă în familie. Astfel, unii părinți dau numai intîmplător sarcini, munci de îndeplinit co­piilor, în timp ce alții, pe bază de diferite justificări, scutesc complet copiii de orice fel de muncă (e vorba de școlarii In­tre 11—19 ani!). Justificările sună astfel: La­să că o să-i ajungă și lui mai tirziu. Pînă pot, fac eu, apoi, va face el. Nu-mi facă nici un fel de muncă — învețe numai. Cînd îi școală, ce să lucreze, că are destul de învățat. Cînd îi vacanță, odihnească-se pînă-i tînăr, să n-aibă griji! Acestea sînt opinii foarte greșite. Ele reprezintă prejude­căți în legătură cu munca, cu valoarea educativă a acesteia. Tocmai aceste opinii eronate au făcut ca un număr prea mare de elevi să aibă o atitu­dine nejustă față de muncă. A­­ceasta, desigur, nimeni n-a moș­tenit-o prin naștere, ci ea s-a format, din păcate, în familie! O anchetă făcută s-a referit la elevii claselor mici din me­diul urban pentru a vedea ro­lul familiei în ceea ce priveș­te orientarea practică a elevi­lor din clasele mici la formele muncii pe care ei le-ar putea desfășura. Iată întrebările puse: 1. Spu­neți cîteva forme de muncă practică pe care o faceți cînd nu sînteți la școală (a. în folo­sul vostru propriu; b. în folo­sul familiei; c. în folosul car­tierului în care locuiți); 2. Ai vreo sarcină permanentă în fa­milie? Care anume?; 3. Care es­te cea mai plăcută muncă pe care o faci, în afară de școală? Răspunsurile date de elevi sunt foarte interesante și ele obligă la o nouă atitudine familiei față de pregătirea prac­­­tică a copiilor, pentru viață. Astfel, procentul celor care au răspuns negativ la întrebarea întîi (adică, au zis că nu fac nimic) crește pînă la 30—40 la sută din totalul celor chestio­nați. Răspunsul la întrebarea a doua a arătat că școlarii nu se feresc de sarcini: ei doresc să facă ceva practic, util. Iată re­zultatul anchetei: 18 la sută au răspuns; cumpăr pîine, lapte, apă minerală; 12 la sută — ut. florile; 14 la sută — îngrijesc de frații mai mici; 10 la sută — șterg praful; 12 la sută — alte munci în casă; 12 la sută — fac ordine în cameră; 17 la su­tă — nu au sarcini în familie; 5 la sută — nu au răspuns la întrebare. In legătură cu între­barea a treia un număr mare de elevi (25 la sută) prea au răspuns negativ, ceea ce în­seamnă apatie, lipsă de interes față de activitățile practice. Desigur că activitatea princi­pală la clasele mici rămîne în­vățătura. Dar, carențele educa­ției în familie sînt legate de concepția greșită pe care o au unii părinți despre munca fizică a copiilor pe care o sacrifică din dorința greșit înțeleasă de a asigura copiilor condiții bu­ne pentru învățătură. Este știut faptul că efectuarea temelor de casă la clasele mici nu e ad­mis să depășească un timp mai mare de o oră­ și jumătate pî­nă la două ore. Copilul, în res­tul timpului, pe lingă joacă, ar mai putea face și activități practice, atît în timpul anului școlar cît mai ales al vacanțe­lor sale. Din observațiile culese rezul­tă că părinții trebuie să-și ori­enteze acțiunea lor educativă în direcția punerii bazelor e­­ducației prin muncă, în sensul orientării copiilor spre formele utile de muncă practică, care încep, cum am arătat, în fami­lie și pe care le vor duce apoi în viață. Ceea ce poate face fami­lia în direcția educației prin muncă, școala nu poate decît parțial, pentru că elevul stă la școală numai 4—5 ore, pe cînd restul de 19—20 de ore el le petrece acasă. Lector univ. P. PUȘCAȘU FAMILIA—prima școală a muncii cinema BAIA MARE — Dacia: Parada circului; Minerul: Un loc pentru îndrăgostiți (Complet. Tîrgul in­ternațional București); 1 Mai: In ghearele invizibile ale dr. Mabu­­­se (Complet. In orașul viitorului); SIGHETU MARMAȚIEI: Hello, Dolly (Orizont științific 8/71); BAIA SPRIE: Dincolo de barieră (Complet. Arsura); CAVNIC: Săptămîna nebunilor (Complet. Arhitectura feudală); BORȘA: A­­sediul (Complet. Aventurile lui Bobo); VIȘEU DE SUS: 1.000 de dolari pentru șerif (Complet. Tra­versînd muntele Makey); BAIA BORȘA: Trei zile după nemurire (Complet. Porcarul); TG. LĂPUȘ: Străzile au amintiri (Complet. Jos masca); ȘOMCUTA MARE: înco­tro, omule? (Complet. Bolile și dăunătorii din seră); SE­M­I: Trandafiri roșii pentru An­gelica (Complet. Triunghiul de foc — Hunedoara); BĂIUȚ: Cinci pentru infern (Complet. Oaspeți din Valea Neagră). CÎMPULUNG LA TISA: Lingă­zine trăiesc oa­meni (Complet. Adăposturi igie­nice la taurine). Miercuri 8 decembrie 1971 AL GRAUR Dacă în ultimul timp se vorbește tot mai mult de lingvistica matematică, de curînd a apărut o lucrare care vorbește de o „ma­tematică lingvistică". Es­te vorba de cartea acad. Al. Graur Puțină... arit­metică, apărută in editu­ra științifică, în care au­torul, așa cum precizează în :.Cuvînt înainte", cer­cetează, pe de o parte, felul cum s-au creat, cu ajutorul limbii, numerele, iar pe de altă parte, ara­tă ce dă limbii faptul că există numere (p. 5). Prin urmare autorul discută numerele din punct de vedere lingvistic, scoțînd în evidență­ importanța lor în limbă. Așa cum ne-am obiș­nuit din celelalte lucrări ale acad. prof. Al. Graur, lucrarea pe care încer­căm s-o prezentăm se im­pune prin stil simplu, ceea ce face lectura u­­șoară, crescendo continuu și informație bogată, sur­­prinzînd aspectele esen­țiale într-o problemă atît de vastă (vezi bibliogra­fia dată, p. 203—206). Prezentarea faptelor es­te făcută în modul cel mai firesc cu putință. Nici nu ne-am putea-o i­­magina altfel. Primul lu­cru discutat privește „cre­area numerelor" (p. 6— 12) în al căror proces sunt implicate și substantivele colective (p. 12—13) și ce­le singulative (p. 13—14). In continuare se vorbeș­te despre crearea nume­ralelor (p. 14—24) și auto­rul afirmă, și pe bună dreptate, că nu se poate preciza data apariției nu­merelor mici, față de cele mari, care oferă date mult mai precise. Rezultă de aici că numărătoarea s-a făcut în serii, prima eta­pă terminîndu-se cu 10, a doua cu 10 ori 10. Multe numere, fiind fenomene de serie, se influențează reciproc, ceea ce poate duce uneori la confuzii, de ex.: șase cu e final du­pă modelul lui șapte, ceea ce a produs confuzie, mai ales cînd se vorbește la telefon, de unde transfor­marea lui șapte în septe, formă ce se poate impu­ne, alteori la regulariza­rea paradigmei, ex.: oc­tombrie, cu u intercalat după modelul celorlalte luni cu un etimologic: septembrie, noiembrie, decembrie. Lămurit a­ceastă problemă, se anali­a­­zează diferitele sisteme care stau la baza nume­relor în diferitele limbi (p. 24—54) subliniind fap­tul că lipsa unui sistem zecimal la unele popoare se explică prin aceea că nu toți oamenii au pornit numărătoarea pe degete, ci și de la diverse alte grupuri de obiecte. Tot dintr-o perioadă foarte îndepărtată a ră­mas obiceiul de a acorda însemnătate specială a­­numitor numere: 3, 7, 9, 12 și 40 (p. 55). In orice poveste împăratul are fii sau 3 fiice, capra are 3­3 iezi, soacra 3 nurori; săptămîna are 7 zile, în antichitate erau 7 luni; 9 erau muzele mi­la greci; 12 este numărul lunilor dintr-un an, 12 ore are ziua, 40 erau mu­cenicii în Biblie etc. Pe lângă acestea mai sunt considerate mistice și al­te numere (ele diferă de la popor la popor), ceea ce l-a făcut pe Lévy-Bruhl să afirme că toate numerele sunt mistice. Trecând la valoarea concretă­ a lor, sunt date exemple de situații în ca­re atît numerele prea mari, cît și cele prea mici sînt nedeterminate în anumite situații: ți-am spus de mii de ori, mă­­nîncă cît patru. In paginile următoare (83—102), Al Graur a­­nalizează categoriile de numerale: negative, car­dinale, ordinale, colecti­ve, fracționare, multipli­cative, distributive și ad­verbiale. Nu-i scapă autorului să arate faptul că multe nu­merale provin din alte părți de vorbire (zero, ju­mătate), și la rîndul lor, multe au devenit substan­tive, pronume sau ad­jective. De aici o serie de neajunsuri: construcții greșite, analize greșite. De ex., dialog a fost greșit interpretat ca dia— (di—) „2" și logos alături de monolog. In realitate, dia— este prefix ce mar­chează despărțirea, deci dialogul poate fi și în trei sau mai mulți (cf. p. 115). In continuare discută probleme autorul legate de scrierea și pronunța­rea numeralelor (p. 139— 158). Datorită rolului și po­ziției pe care o au nume­rele în limbă (vezi nume­roasele derivate p. 123— 139) și datorită preciziei (căreia autorul îi dedică un capitol), sunt analiza­te exhaustiv diferitele în­trebuințări ale numerelor: măsurarea timpului, mă­suri de lungime, greuta­te, capacitate, monede, în militărie, sport, jocuri, arte, religie, toponimie, onomastică, încheind cu întrebuințarea lor la jocurile de copii, prover­be, zicători, expresii și locuțiuni, ghicitori, glu­me. Nu putem încheia a­­ceastă prezentare înainte de a recomanda cartea nu numai specialiștilor ci tuturor cititorilor. In ea fiecare va găsi­ fapte pe care nu le bănuie. Ci­­ne-și mai amintește că numele propriu Izbășoiu (Izbășescu) la origine era cel „cu 100 de capete", că trandafirul înseamnă plantă „cu 30 de foi" sau că siestă este legat de numărul 6? N. FELECAN „Puțină... aritmetică” - EDITURA ȘTIINȚIFICA, BUCUREȘTI, 1971 - IMAGINE­A HOLULUI HOTELULUI „GUTINUL" DIN BAIA MARE. v t Mercuri 8 decembrie 1971 Miercuri 8 decembrie 1971 18.00 Muzica — emisiune de actualitate muzicală. 18.15 Mult e dulce și frumoasă. 18.30 Confruntări. Cum măsurăm eficiența. Schimb de opinii despre indicatorii eficienței economice la nive­lul întreprinderii. 18.50 Gala interpreților. Aurelian Octav Popa in­tr-un program de muzică preclasică și românească. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1001 de seri: Creionul fermecat — „In șopro­nul vechi". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acțiune: Jud. Buzău la cotele industrializării. 20.10 Telecinemateca: „Șeicul alb". 21.45 Ancheta TV: „Procesul unei prejudecăți“. 22.20 Teleglob: Trei orașe poloneze. Reportaj filmat. 22.40 Telejurnalul de noapte. 22.50 Tenis: „Turneul campionilor". Transmisiune directă de la Paris. _____________________________ Fabrica de medicamente și produse chimice TERAPIA“ Cluj 99 recrutează băieți în vederea examenului de ad­mitere la forma de învățămînt ucenicie la locul de muncă, pentru meseria de OPERATOR CHIMIST Se primesc absolvenți a 8 sau 10 clase de școa­lă generală. înscrierile se fac zilnic la sediul fabricii din strada Deltei nr. 5, serviciul organizarea muncii. Un cadou—o surpriză plăcută­­ pentru cei dragi Magazinele O.C.L. Mixt Vișeu de Sus vă oferă un sortiment bogat de mărfuri din care puteți alege cadourile preferate: dul­ciuri, încălțăminte, galanterie, confecții, marochinărie, tricota­­­je, jucării, cosmetice, parfume­­rie, foto, bijuterii, băuturi fine. Vizitați cbiar azi magazinele ! Intreprinder­ea de gospodărie comunală și locativă Jibou, județul Sălaj, angajează urgent DOI TEHNICIENI PRINCIPALI CONSTRUCTORI pentru ocuparea următoarelor posturi vacante: — CONDUCĂTOR TEHNIC­ — UN POST ÎN CADRUL SERVICIULUI TEHNIC. Angajarea se face în condițiile prevăzute de H.C.M. nr. 914/1968. Informații suplimentare la telefon 244 Jibou.

Next