Pentru Socialism, decembrie 1971 (Anul 21, nr. 5550-5576)
1971-12-08 / nr. 5556
ÎN 448 DE PAGINI Almanahul SCINTEZA 1972 pofera o interesantă înmănuchere de manuale, dicționare,abreviare, compendii, enciclopedii și dosare pe mari probleme ale lunii contemporane. Dialoguri despre educația socialistă , conștiința Revoluției și Revoluția în conștiință. ► Formarea conștiinței socialiste în ansamblul vieții sociale. >în familie, în școală, în muncă, în facultate, în colectivitate.< Mic dicționar economic. ►O inițiere utilă, accesibilă, indiferent de domeniul de activitate. 50 de termeni de cea mai mare actualitate, co-<umentați de specialiști. O microenciclopedie utilă tuturor : Orașele României. Terra lansează un semnal grav : S.O.S. — Natura I —Cum îl recepționează omenirea? Anchetă mondială la care- i participă 30 de savanți din 15 țări ale lumii. In dezbatere : AERUL pe care-l respirăm, APA pe care o bem,< >PĂMINTUL care ne hrănește. ^ O prezență tradițională și totuși nouă : Breviar juridic. “ Avocatul casei vă oferă 21 de consultații juridice . Documentar mondial : Organizația Națiunilor Unite. Există „O artă de a trăi?“ Recomandări și rețete cu privire la alimentație, somn și relaxare. Un atractiv ghid turistic , România Pitorească 1972; Almanahul „Scînteia“ 1972 >vă oferă două albume miniaturale în culori. La chioșcurile de ziare și în librării, rețineți cartea peiare ați așteptat-o 365 de zile. Almanahul SCÎNTEIA 1972 Un eveniment teatral și un spectacol memorabil a oferit luni seara publicului băimărean, pe scena Casei de cultură a sindicatelor, Teatrul Național „I. L. Caragiale" din București, prezentind piesa „Părinți teribili“ de Jean Cocteau. IN FOTOGRAFIE: scenă din spectacol cu (de la dreapta la stingă) Geo Barton, Tanți Cocea — artiști emeriți, George Paul Avram și Adela Mărculescu. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOÓOOÖOOCOOOOCOOOÓÖZxSOOOOOO A întreținerea livezilor (Urmare din pag. 1) altele în primăvară se aglomerează lucrările, iar tăierile se fac in mare grabă. In ciuda acestui fapt, la Berchez sunt încă prea puțin aplicate metodele amintite. Există, de pildă, un plan de fertilizare a livezilor, se cunosc parcelele care vor fi fertilizate cu îngrășăminte naturale sau chimice, se cunosc și resursele. De folos, însă, dacă pînă în prezent nu s-a aplicat nimic din planul amintit, începerea acțiunii rămîne — nu știm pînă cînd sub semnul incertitudinii. Doar cu explicații nu credem că treburile vor putea avansa cîtuși de puțin. Este bine că săpatul în jurul pomilor a început, lucrarea fiind executată de 27 ,ha. Dar pînă la 139 ha (numai în livezi tinere) mai este încă mult de săpat. Cît despre tăierile de rodire sau formare a coroanei, la data de 30 noiembrie lucrarea nici nu începuse. Toamna aceasta a oferit condiții climatice foarte prielnice pentru executarea lucrărilor de întreținere în livezi. Cooperatorii din Berchez nu au profitat de numeroasele zile bune de lucru din octombrie și chiar noiembrie, nefiind orientați spre activitatea în livezi. Acum, conducătorul fermei își pune speranțe mari doar în ferestrele de iarnă, începînd de la 1 decembrie pînă la 1 martie. Nu am găsit însă nici un plan concret, operativ de organizare a acțiunilor, în care să fie cuprinse forțele disponibile, viteza de lucru la tăierile ce se cer aplicate la peste 50.000 pomi fructiferi, la mobilizarea și fertilizarea solului. Din păcate, întocmirea unui asemenea plan este socotită ca o „curată birocrație". Oare chiar așa o fi? Nu, nicidecum. Doar în cazul cînd planul ar fi întocmit cu superficialitate, formal, numai așa „ca să fie". Firește că, teoretic, sarcinile pentru lucrările următoare sînt în general cunoscute. De aici, însă, pînă la aplicarea lor în practică este o cale lungă, anevoioasă. Se impun deci măsuri hotărîte, stabilite pe termene și cu precizie în vederea traducerii lor în fapt. Secția de mecanizare din Berchez a primit recent în dotare un tractor pentru lucrări pomicole S.M.— 445, care va ușura mult. munca cooperatorilor. Dar această mașină va trebui să fie utilizată din plin la lucrările de întreținere a livezilor. In anul viitor, cooperatorii vor planta cu pomi și arbuști fructiferi o nouă suprafață de 25 ha. Acum se lucrează la pichetarea terenului. Firește, că asemenea pregătiri sînt de bun augur. O echipă aplică stropirile de iarnă. Nu trebuie însă neglijate nici celelalte munci. Fermierul a verificat de curînd starea de vegetație a pomilor (a găsit încă destui și nelegați), a mugurilor de rodire, constatînd cu satisfacție că perspectiva pentru producția de anul viitor este mai bună. Cantitatea de fructe, precum și calitatea acestora depind însă în cel mai înalt grad de aplicarea complexului de măsuri agrotehnice, de efectuarea cu consecvență a tuturor lucrărilor de întreținere specifice în livezi — factor primordial ce va determina întreaga eficiență economică în sectorul pomicol în viitorul ciclu de producție. ț ÓOOC OOOOCxOOOOOOOOOOOOOOOOOCKXXXXXXXXxXXXXXXXXX; mmm mcr\rt^ Educația prin muncă a devenit o coordonată a școlii moderne. Munca dispune de numeroase valențe educative și pedagogia a verificat în școală acest adevăr. Prima școală muncii copiilor este însă familia și numai după aceea instituțiile instructiv-educative. Tendința omului spre activitate, deci spre muncă, este firească și ea se manifestă devreme la copil. Tocmai acest interes natural al copilului pentru activitate, dorința lui de a face mereu ceva ne arată că este posibilă educarea tinerilor prin muncă și pentru muncă. Dar această tendință spre activitate nu are loc de la sine, copilul crește și se dezvoltă în familie unde poate găsi condiții prielnice ori neprielnice cu privire la educația prin muncă și pentru muncă. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, spunea: „Să combatem mentalitatea acelor părinți care dintr-o grijă exagerată, prost înțeleasă, țin copiii acasă, îi întrețin fără muncă, îi ajută să nu se încadreze în activitatea socială. Aceasta este o mentalitate înapoiată, mic burgheză. Față de o asemenea mentalitate trebuie să luăm poziție publică, să facem din ea o problemă a întregii societăți 1. Considerăm că principalele neajunsuri ale educației prin muncă încep din familie. Unele familii uită o regulă de bază a eticii muncii, regulă de viață universal valabilă pe care filozoful S. Smithes o sintetiza astfel: „Munca este una din condițiile fericirii. Leneșul poate să nu vadă în ea decît o pedeapsă dar omul înțelept va vedea o binecuvîntare". Multe familii au mers pe linia scutirii copiilor de orice fel de muncă, în afară de temele de casă. O cercetare (prof. dr. Leon Țopa), arată că la întrebarea: „Care este preocuparea zilnică a părinților în legătură cu copilul lor?", 80 la sută au răspuns: „Să meargă bine pregătit la școală" ori „Să obțină note cît mai bune la școală“. Această grijă pentru situația la învățătură — grijă firească de altfel — nu trebuie să aibă loc prin scutirea totală a copiilor de efort fizic, de îndeplinire a unor treburi gospodărești. Și iată de ce, mulți dintre elevii care nu ajută în nici un fel de muncă familia obțin rezultate slabe la învățătură, în timp ce unii elevi care participă la diferite munci ale familiei au o situație școlară bună. (Cercetările prof. I. Stanciu). Pedagogul clujean prof. dr. D. Salade a arătat că există o opinie nesănătoasă la unii părinți cu privire la educația prin muncă în familie. Astfel, unii părinți dau numai intîmplător sarcini, munci de îndeplinit copiilor, în timp ce alții, pe bază de diferite justificări, scutesc complet copiii de orice fel de muncă (e vorba de școlarii Intre 11—19 ani!). Justificările sună astfel: Lasă că o să-i ajungă și lui mai tirziu. Pînă pot, fac eu, apoi, va face el. Nu-mi facă nici un fel de muncă — învețe numai. Cînd îi școală, ce să lucreze, că are destul de învățat. Cînd îi vacanță, odihnească-se pînă-i tînăr, să n-aibă griji! Acestea sînt opinii foarte greșite. Ele reprezintă prejudecăți în legătură cu munca, cu valoarea educativă a acesteia. Tocmai aceste opinii eronate au făcut ca un număr prea mare de elevi să aibă o atitudine nejustă față de muncă. Aceasta, desigur, nimeni n-a moștenit-o prin naștere, ci ea s-a format, din păcate, în familie! O anchetă făcută s-a referit la elevii claselor mici din mediul urban pentru a vedea rolul familiei în ceea ce privește orientarea practică a elevilor din clasele mici la formele muncii pe care ei le-ar putea desfășura. Iată întrebările puse: 1. Spuneți cîteva forme de muncă practică pe care o faceți cînd nu sînteți la școală (a. în folosul vostru propriu; b. în folosul familiei; c. în folosul cartierului în care locuiți); 2. Ai vreo sarcină permanentă în familie? Care anume?; 3. Care este cea mai plăcută muncă pe care o faci, în afară de școală? Răspunsurile date de elevi sunt foarte interesante și ele obligă la o nouă atitudine familiei față de pregătirea practică a copiilor, pentru viață. Astfel, procentul celor care au răspuns negativ la întrebarea întîi (adică, au zis că nu fac nimic) crește pînă la 30—40 la sută din totalul celor chestionați. Răspunsul la întrebarea a doua a arătat că școlarii nu se feresc de sarcini: ei doresc să facă ceva practic, util. Iată rezultatul anchetei: 18 la sută au răspuns; cumpăr pîine, lapte, apă minerală; 12 la sută — ut. florile; 14 la sută — îngrijesc de frații mai mici; 10 la sută — șterg praful; 12 la sută — alte munci în casă; 12 la sută — fac ordine în cameră; 17 la sută — nu au sarcini în familie; 5 la sută — nu au răspuns la întrebare. In legătură cu întrebarea a treia un număr mare de elevi (25 la sută) prea au răspuns negativ, ceea ce înseamnă apatie, lipsă de interes față de activitățile practice. Desigur că activitatea principală la clasele mici rămîne învățătura. Dar, carențele educației în familie sînt legate de concepția greșită pe care o au unii părinți despre munca fizică a copiilor pe care o sacrifică din dorința greșit înțeleasă de a asigura copiilor condiții bune pentru învățătură. Este știut faptul că efectuarea temelor de casă la clasele mici nu e admis să depășească un timp mai mare de o oră și jumătate pînă la două ore. Copilul, în restul timpului, pe lingă joacă, ar mai putea face și activități practice, atît în timpul anului școlar cît mai ales al vacanțelor sale. Din observațiile culese rezultă că părinții trebuie să-și orienteze acțiunea lor educativă în direcția punerii bazelor educației prin muncă, în sensul orientării copiilor spre formele utile de muncă practică, care încep, cum am arătat, în familie și pe care le vor duce apoi în viață. Ceea ce poate face familia în direcția educației prin muncă, școala nu poate decît parțial, pentru că elevul stă la școală numai 4—5 ore, pe cînd restul de 19—20 de ore el le petrece acasă. Lector univ. P. PUȘCAȘU FAMILIA—prima școală a muncii cinema BAIA MARE — Dacia: Parada circului; Minerul: Un loc pentru îndrăgostiți (Complet. Tîrgul internațional București); 1 Mai: In ghearele invizibile ale dr. Mabuse (Complet. In orașul viitorului); SIGHETU MARMAȚIEI: Hello, Dolly (Orizont științific 8/71); BAIA SPRIE: Dincolo de barieră (Complet. Arsura); CAVNIC: Săptămîna nebunilor (Complet. Arhitectura feudală); BORȘA: Asediul (Complet. Aventurile lui Bobo); VIȘEU DE SUS: 1.000 de dolari pentru șerif (Complet. Traversînd muntele Makey); BAIA BORȘA: Trei zile după nemurire (Complet. Porcarul); TG. LĂPUȘ: Străzile au amintiri (Complet. Jos masca); ȘOMCUTA MARE: încotro, omule? (Complet. Bolile și dăunătorii din seră); SEMI: Trandafiri roșii pentru Angelica (Complet. Triunghiul de foc — Hunedoara); BĂIUȚ: Cinci pentru infern (Complet. Oaspeți din Valea Neagră). CÎMPULUNG LA TISA: Lingăzine trăiesc oameni (Complet. Adăposturi igienice la taurine). Miercuri 8 decembrie 1971 AL GRAUR Dacă în ultimul timp se vorbește tot mai mult de lingvistica matematică, de curînd a apărut o lucrare care vorbește de o „matematică lingvistică". Este vorba de cartea acad. Al. Graur Puțină... aritmetică, apărută in editura științifică, în care autorul, așa cum precizează în :.Cuvînt înainte", cercetează, pe de o parte, felul cum s-au creat, cu ajutorul limbii, numerele, iar pe de altă parte, arată ce dă limbii faptul că există numere (p. 5). Prin urmare autorul discută numerele din punct de vedere lingvistic, scoțînd în evidență importanța lor în limbă. Așa cum ne-am obișnuit din celelalte lucrări ale acad. prof. Al. Graur, lucrarea pe care încercăm s-o prezentăm se impune prin stil simplu, ceea ce face lectura ușoară, crescendo continuu și informație bogată, surprinzînd aspectele esențiale într-o problemă atît de vastă (vezi bibliografia dată, p. 203—206). Prezentarea faptelor este făcută în modul cel mai firesc cu putință. Nici nu ne-am putea-o imagina altfel. Primul lucru discutat privește „crearea numerelor" (p. 6— 12) în al căror proces sunt implicate și substantivele colective (p. 12—13) și cele singulative (p. 13—14). In continuare se vorbește despre crearea numeralelor (p. 14—24) și autorul afirmă, și pe bună dreptate, că nu se poate preciza data apariției numerelor mici, față de cele mari, care oferă date mult mai precise. Rezultă de aici că numărătoarea s-a făcut în serii, prima etapă terminîndu-se cu 10, a doua cu 10 ori 10. Multe numere, fiind fenomene de serie, se influențează reciproc, ceea ce poate duce uneori la confuzii, de ex.: șase cu e final după modelul lui șapte, ceea ce a produs confuzie, mai ales cînd se vorbește la telefon, de unde transformarea lui șapte în septe, formă ce se poate impune, alteori la regularizarea paradigmei, ex.: octombrie, cu u intercalat după modelul celorlalte luni cu un etimologic: septembrie, noiembrie, decembrie. Lămurit această problemă, se analiazează diferitele sisteme care stau la baza numerelor în diferitele limbi (p. 24—54) subliniind faptul că lipsa unui sistem zecimal la unele popoare se explică prin aceea că nu toți oamenii au pornit numărătoarea pe degete, ci și de la diverse alte grupuri de obiecte. Tot dintr-o perioadă foarte îndepărtată a rămas obiceiul de a acorda însemnătate specială anumitor numere: 3, 7, 9, 12 și 40 (p. 55). In orice poveste împăratul are fii sau 3 fiice, capra are 33 iezi, soacra 3 nurori; săptămîna are 7 zile, în antichitate erau 7 luni; 9 erau muzele mila greci; 12 este numărul lunilor dintr-un an, 12 ore are ziua, 40 erau mucenicii în Biblie etc. Pe lângă acestea mai sunt considerate mistice și alte numere (ele diferă de la popor la popor), ceea ce l-a făcut pe Lévy-Bruhl să afirme că toate numerele sunt mistice. Trecând la valoarea concretă a lor, sunt date exemple de situații în care atît numerele prea mari, cît și cele prea mici sînt nedeterminate în anumite situații: ți-am spus de mii de ori, mănîncă cît patru. In paginile următoare (83—102), Al Graur analizează categoriile de numerale: negative, cardinale, ordinale, colective, fracționare, multiplicative, distributive și adverbiale. Nu-i scapă autorului să arate faptul că multe numerale provin din alte părți de vorbire (zero, jumătate), și la rîndul lor, multe au devenit substantive, pronume sau adjective. De aici o serie de neajunsuri: construcții greșite, analize greșite. De ex., dialog a fost greșit interpretat ca dia— (di—) „2" și logos alături de monolog. In realitate, dia— este prefix ce marchează despărțirea, deci dialogul poate fi și în trei sau mai mulți (cf. p. 115). In continuare discută probleme autorul legate de scrierea și pronunțarea numeralelor (p. 139— 158). Datorită rolului și poziției pe care o au numerele în limbă (vezi numeroasele derivate p. 123— 139) și datorită preciziei (căreia autorul îi dedică un capitol), sunt analizate exhaustiv diferitele întrebuințări ale numerelor: măsurarea timpului, măsuri de lungime, greutate, capacitate, monede, în militărie, sport, jocuri, arte, religie, toponimie, onomastică, încheind cu întrebuințarea lor la jocurile de copii, proverbe, zicători, expresii și locuțiuni, ghicitori, glume. Nu putem încheia această prezentare înainte de a recomanda cartea nu numai specialiștilor ci tuturor cititorilor. In ea fiecare va găsi fapte pe care nu le bănuie. Cine-și mai amintește că numele propriu Izbășoiu (Izbășescu) la origine era cel „cu 100 de capete", că trandafirul înseamnă plantă „cu 30 de foi" sau că siestă este legat de numărul 6? N. FELECAN „Puțină... aritmetică” - EDITURA ȘTIINȚIFICA, BUCUREȘTI, 1971 - IMAGINEA HOLULUI HOTELULUI „GUTINUL" DIN BAIA MARE. v t Mercuri 8 decembrie 1971 Miercuri 8 decembrie 1971 18.00 Muzica — emisiune de actualitate muzicală. 18.15 Mult e dulce și frumoasă. 18.30 Confruntări. Cum măsurăm eficiența. Schimb de opinii despre indicatorii eficienței economice la nivelul întreprinderii. 18.50 Gala interpreților. Aurelian Octav Popa intr-un program de muzică preclasică și românească. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1001 de seri: Creionul fermecat — „In șopronul vechi". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acțiune: Jud. Buzău la cotele industrializării. 20.10 Telecinemateca: „Șeicul alb". 21.45 Ancheta TV: „Procesul unei prejudecăți“. 22.20 Teleglob: Trei orașe poloneze. Reportaj filmat. 22.40 Telejurnalul de noapte. 22.50 Tenis: „Turneul campionilor". Transmisiune directă de la Paris. _____________________________ Fabrica de medicamente și produse chimice TERAPIA“ Cluj 99 recrutează băieți în vederea examenului de admitere la forma de învățămînt ucenicie la locul de muncă, pentru meseria de OPERATOR CHIMIST Se primesc absolvenți a 8 sau 10 clase de școală generală. înscrierile se fac zilnic la sediul fabricii din strada Deltei nr. 5, serviciul organizarea muncii. Un cadou—o surpriză plăcută pentru cei dragi Magazinele O.C.L. Mixt Vișeu de Sus vă oferă un sortiment bogat de mărfuri din care puteți alege cadourile preferate: dulciuri, încălțăminte, galanterie, confecții, marochinărie, tricotaje, jucării, cosmetice, parfumerie, foto, bijuterii, băuturi fine. Vizitați cbiar azi magazinele ! Intreprinderea de gospodărie comunală și locativă Jibou, județul Sălaj, angajează urgent DOI TEHNICIENI PRINCIPALI CONSTRUCTORI pentru ocuparea următoarelor posturi vacante: — CONDUCĂTOR TEHNIC — UN POST ÎN CADRUL SERVICIULUI TEHNIC. Angajarea se face în condițiile prevăzute de H.C.M. nr. 914/1968. Informații suplimentare la telefon 244 Jibou.