Pentru Socialism, ianuarie 1972 (Anul 22, nr. 5577-5600)

1972-01-15 / nr. 5587

V Ir / PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P. C. R. In cursul zilei de ieri a avut loc plenara Comitetului județean Maramureș al P.C.R.. Lucrările plenarei au fost deschise de tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetu­lui județean de partid. Trecînd la discutarea probleme­lor de pe ordinea de zi, plenara a ascultat raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Dobra, se­cretar al Comitetului județean de partid, asupra realizării planului economic de stat al județului pe 1971 și a prezentat principalii indi­catori ai planului pe 1972, plan care a fost aprobat de către plenară. Au luat cuvîntul tovarășii Gheor­ghe Grünstein, directorul general al C.E.IX. Sighetu Marmației, Vaier Gaberian, directorul general al C.M.N. Baia Mare, Paul Bozga, președintele U.J.C.C. Maramureș, Corneliu Graur, vicepreședinte al Consiliului popular județean, și Teofil Mureșan, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Borșa. A luat apoi cuvîntul tovarășul Gheorghe Blaj, care a subliniat că succesele dobîndite în îndepli­nirea planului economic de stat pe județ în 1971 sînt în general bune, ele materializînd eforturile depuse de comuniști, de toți oa­menii muncii din Maramureș. De­sigur, în industria județului ca și în alte sectoare de activitate sînt încă importante rezerve care cre­ează premisele obținerii a noi și importante rezultate în înfăptui­rea sarcinilor mobilizatoare cu­prinse în planul economic de stat pe anul 1972. Trebuie să se acor­de mai multă atenție creșterii productivității muncii — indicator care în 1971 nu s-a realizat la ni­velul posibilităților existente —, printr-o mai judicioasă defalcare a planului de producție pe luni și trimestre, printr-o mai bună fo­losire a capacităților de producție și a timpului de lucru, printr-o judicioasă gospodărire a fonduri­lor materiale și financiare finate activității productive des­etc. Măsuri eficiente se cer aplicate în domeniul îndeplinirii planului de investiții, al executării lucră­rilor de construcții și montaje, în sectorul agricol este necesar să se generalizeze acordul global, a­­cordîndu-se atenție stimulării in­teresului tuturor cooperatorilor în participarea la întreaga activi­tate a C.A.P., pentru creșterea producției agricole vegetale și animale. Vorbitorul și-a exprimat convingerea că organele și orga­nizațiile de partid, comuniștii, toți oamenii muncii vor depune toate eforturile pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor economice­­ și social-culturale planificate pe a­­nul curent. In încheiere, plenara a adoptat o hotărîre menită să contribuie în vederea înfăptuirii în bune condițiuni a planului economic de stat al județului nostru. SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri dupa-amiaza au început lu­crările celei de-a XII-a sesiuni ordinare a Consiliului popular al județului Maramureș. La sesiune, alături de deputați, participă un mare număr de invitați, conducă­tori de întreprinderi și instituții, activiști de partid și de stat, re­prezentanți ai organizațiilor de masă și obștești. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele Consiliului popular județean. Sesiunea a adoptat în unanimi­tate următoarea ordine de zi: 1. Expunere și proiect de ho­­tărîre cu privire la adoptarea pla­nului economic al județului Ma­ramureș pe anul 1972. 2. Expunere și proiect de hotă­rîre cu privire la adoptarea buge­tului local al județului Maramu­reș pe anul 1972. 3. Proiect de hotărîre cu pri­vire la angajamentele luate de Consiliul popular al județului Maramureș ca răspuns la chema­rea la întrecere lansată de Con­siliul popular al județului Hune­doara. 4. Proiect de hotărîre cu pri­vire la ratificarea unor decizii e­­mise de Comitetul executiv al Consiliului popular județean în­tre sesiuni. 5. Proiect de hotărîre cu privi­re la aprobarea temelor de con­trol ale comisiilor permanente pe semestrul I 1972. 6. Proiect de hotărîre cu pri­vire la reorganizarea comisiei permanente pentru turism, desfa­cerea mărfurilor și deservirea populației. In continuare, deputatul Valen­tin Bota, secretarul executiv al Consiliului Comitetului popular județean, a informat sesiunea asu­pra principalelor măsuri luate de Comitetul executiv între cele două sesiuni, zi. La primul punct al ordinei de deputatul Gheorghe Pop, prim-vicepreședinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popu­lar județean, a prezentat expune­rea privind realizarea indicatori­lor planului economic pe 1971 și principalii indicatori anul de plan pe anul 1972, precum și u­­nele aspecte ale dezvoltării eco­nomice și social-culturale a jude­țului. La punctul al doilea al ordinei de zi, deputatul Vasile Alecu, directorul Administrației financia­re, a prezentat expunerea referi­toare la realizarea bugetului lo­cal pe anul 1971 și proiectul bu­getului local pe anul 1972. La punctul trei, deputatul Cor­neliu Graur, vicepreședinte Comitetului executiv al Consiliu­­l­­ui popular județean, a prezentat expunerea de motive la proiectul de hotărîre privind răspunsul Consiliului popular județean Ma­ramureș la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al ju­dețului Hunedoara. Deputatul Gheorghe Amați, președintele comisiei financiare, a prezentat economico­­raportul comisiilor permanente referitor la proiectele de hotărîre înscrise la primele trei puncte ale ordinei de zi. Lucrările sesiunii vor fi reluate azi, 15 ianuarie, la ora 8 dimi­neața. Aspect din secția de prelucrări me­canice de U.M.M.U.M. Baia la Mare. Anul XXII nr. 5587" ♦ S­îmbată 15 ianuarie 1972 ♦ 4 pagini — 30 bani Frămîntătorul Carol Ciolui, de la întreprinderea de morărit și pa­nificație secția nr. 1 din Baia Mare, se numără printre eviden­țiații în întrecerea socialistă. Foto: I. DEAC MAȘINILE LINI ALE TUTUROR. SĂ LE UTILIZĂM DECI CU SIMT DE RĂSPUNDERE Uzina de utilaj minier și re­parații Baia Mare a împlinit 15 luni de activitate. In această pe­rioadă colectivul ei a obținut re­zultate demne de remarcat în în­deplinirea indicatorilor de plan. Se înțelege că cele de mai sus ar fi fost de neconceput fără e­­forturi din partea conducerii u­­zinei și a forului tutelar—C.M.N., in direcția folosirii mai eficiente a parcului în dotare și potenția­lului uman. Perioada de rodaj însă a tre­cut. In anul 1971, producția mar­fă a trebuit să crească cu peste 30 la sută față de nivelul din 1970, respectiv, uzina să atingă nivelul parametrilor proiectați. Acest obiectiv s-a materializat pe seama creșterii productivității muncii, respectiv folosirea supe­rioară a capacităților de produc­ție, a tehnicii moderne cu care este înzestrată uzina. Și dacă în 1971 uzinei nu i s-au fixat prin plan indici de utilizare și încăr­care a utilajului, pentru anul 1972, gradul de utilizare a mași­nilor trebuie să ajungă la 75,5 la sută. Există create condițiile saltu­lui în acest sens? S-au luat mă­surile necesare? Este uzina aju­tată să lichideze unele greutăți din activitatea ei? Iată întrebările la care dorim să primim răspuns: __ Pe parcurs, rezultatele noas­tre privind gradul de încărcare și utilizare a utilajului s-au am­plificat, ca urmare a organizării mai bune, a ridicării gradului de calificare, „rodării“ mașinilor și oamenilor, ne-a spus tov. ing. Cristian Simu, mecanicul-șef al uzinei. Utilajele secției forjă au un grad de încărcare corespunză­tor, funcționînd pe trei schim­buri și drept urmare coeficienții de utilizare au depășit 80­ la su­tă. Rezultate bune s-au obținut și prin introducerea schimburilor prelungite la unele mașini-unelte, știind că nu avem muncitori calificați. Am suficienți execu­tat o serie de lucrări, în colabo­rare, tocmai cu scopul de a în­cărca mai bine utilajele de care dispunem.. . Desigur, așa cum spuneam, s-au făcut multe in acest sens. T. TOHATAN (Continuare in pag. a 2-a) •v*v«v»v**v»v*v.%vM,î­n ACTUALITATEA! v. ! internaționala! ® Declarația reprezentan­ților opiniei publice con­sacrată securității eu­ropene 0 încheierea conferinței Organizației de solida­ritate cu popoarele afro­­asiatice 0 Vizita în R.P. Ungară a tovarășului Iosif Banc 0 Caleidoscop 0 Conferința spațială de la Houston ® Informații diverse Măsuri pentru prevenirea accidentelor de circulație Organele de miliție prin lu­crătorii din serviciul circulație au întreprins o serie de măsuri care să ducă la însușirea și res­pectarea normelor de circulație de către elevi, printre care a­­mintim: organizarea unor șe­dințe cu elevii, instruirea pa­trulelor școlare de circulație, prezentarea unor filme pe te­me de circulație, invitarea la organele de miliție a părinților ai căror copii au încălcat re­gulile circulației etc. De asemenea, pe baza in­strucțiunilor Ministerului In­­vățămîntului în toate școlile de cultură generală, școli profe­sionale, licee și licee de spe­cialitate se predau lecții de circulație rutieră. Aceste măsuri au dus la re­ducerea numărului de acciden­te in rîndul copiilor, dar totuși proporția față pe totalul acci­dentelor este încă destul de însemnată. Vom exemplifica că în pri­mul trimestru școlar al anului 1970—1971 s-au comis un nu­măr de 8 accidente ale căror victime au fost copiii. In 7 din aceste cazuri copiii respectivi n-au fost supravegheați n-au respectat regulile circula­și ției. Această stare de fapt a dus la intensificarea muncii de prevenire a accidentelor de circulație în rîndul elevilor. Astfel au fost editate manuale de circulație pentru­ toate ca­tegoriile de elevi, care au fost difuzate la toate școlile din județul nostru. De asemenea, serviciul circu­lație și Inspectoratul școlar județean au întocmit un plan comun de măsuri, prin care majoritatea cadrelor didactice au fost atrase la munca de e­­ducație rutieră a elevilor în școli. Trebuie scos în evidență că rezultatele acestei munci sunt pe zi ce trece tot mai edifica­toare. Astfel, în primul trimes­tru al acestui an școlar numă­rul copiilor victime ale unor accidente de circulație s-a re­dus simțitor. Putem concluziona deci că în prezent cadrele didactice se preocupă într-o mai mare mă­sură de prevenirea accidente­lor ale căror victime sunt copii. Este necesar ca aceeași preo­cupare să manifeste și părinții, supraveghind cu mai multă grijă felul în care copiii cir­culă pe drumurile publice. Considerăm că accidentele din 1971 în urma cărora și-a pierdut viața un copil din Bă­­iuț și o fetiță din Baia Mare a fost rănită grav, pot constitui motive de reflecții pentru mulți părinți. Lt. de miliție GAVRIL BABICIU "\ LA EFORTURI SUSȚINUTE - O CONSISTENTĂ RĂSPLATA Posesoare a unor condiții spe­cifice de climă și sol, cu posi­bilități materiale mai reduse ca alte unități, cooperativa agrico­lă din Tîrgu Lăpuș a obținut în anul 1971 rezultate economi­ce bune, în deplin acord cu preocupările consiliului de con­ducere, cu eforturile masei de cooperatori. Producțiile bune de cereale ca și productivitatea sporită a animalelor se datoresc unei bune organizări a muncii, și aplicării acordului global ca principiu de bază al retribuirii muncii. La ce culturi și cum s-a apli­cat acordul global în coopera­tiva agricolă din Tîrgu Lăpuș? La această întrebare ne răs­punde inginerul Ioan Manu, președintele unității: „Ca prin­cipiu de retri­buire a muncii, acordul global s-a aplicat la cultura porum­bului și a carto­filor, precum și la sectorul de creștere a anima­lelor. La cultura porumbului, bu­năoară, pentru valorificarea la maximum a posibilităților a­­grotehnice ale celor 100 ha ci­re am cultivat în anul 1971, ne-am orientat spre stabilirea unei retribuții diferențiate, du­pă potența productivă a solului și a mijloacelor de muncă folo­site la pregătirea, însămînțarea și recoltarea producției. Ast­fel, la brigada din Cufoaia, de exemplu, unde terenul este mai slab, am stabilit ca la fiecare tonă de produs cooperatorul să beneficieze de 250 pînă la 400 kg de porumb știuleți. In cele­lalte brigăzi în schimb, cum a fost cazul celor din Tg. Lăpuș și unde cooperatorii n-au partici­pat cu propriile atelaje la pre­gătirea terenului și însămînța­­rea lui, procentul la retribuire a fost de numai 18 pînă la 25 la sută din tona de porumb. Aceleași principii au fost ur­mărite și la cultura cartofului, unde, de asemenea, s-au acor­dat de la 20 pînă la 30 la sută din tona de produs. Fără îndo­ială, după primul an de apli­care a sistemului de retribuire pe bază de acord global, ală­turi de numeroase aspecte po­zitive au ieșit la iveală și unele carențe. Ne dăm foarte bine seama, de exemplu, că siste­mul în acord global ar fi fost mult mai eficient dacă pe lângă retribuirea în natură am fi a­­plicat și o retribuire în bani, pentru ca agricultorii să intra în posesia și a unor consistente venituri bănești. De asemenea, deși retribuirea a fost asigurată încă de la definitivarea planu­lui de producție, nu toți coope­ratorii noștri au fost lămuriți asupra avantajelor de care ar putea beneficia și astfel nici a­­nul 1971 n-a reușit să învingă concepția multor agricultori de a nu participa la lucru. Intr-un fel ne pare bine că prin ceea ce au obținut cooperatorii Gheorghe Faur, Alexandru Dan­­coș, Teodor Măgur, Alexandru Cupaș, Iosif Bányai, Ioan Sas, ca și mulți alții, care au adus acasă între 500—1500 kg porumb , știuleți, tocmai ca urmare a] participării la lucru și a efec­­­tuării exempla­re a lucrărilor.]. neîncrezătorilor li s-a servit un edificator exem­plu. In același timp insă nu pu­tem fi bucuroși văzînd că bunele noastre in­tenții nu sînt înțelese și însușite de către toți cooperatorii și că participarea la lucru a fost (ca și în alți ani de altfel) slabă. Pentru anul 1972 lucrurile în­ privința organizării și a retri­buirii muncii ne sunt foarte cla­re. Vom folosi acordul global. Și nu numai la porumb și car­tofi, ci și la unul pentru fuior și la ovăz. De zootehnie nici nu mai vorbim. Folosind norma convențională, retribuirea la mia de lei venit, vom asigura o răs­plată echitabilă și consistentă a muncii. Deocamdată ne preocupăm de definitivarea planului de pro­ducție. Terenul însă a fost da pe acum repartizat, iar în bri­găzi s-a început transportul în­grășămintelor organice pe cîmp. Ba mai mult, în Cufoaia ca și în unele brigăzi din Tg. Lăpuș, chiar și cooperatorii au început să transporte pe parcelele ce le au repartizate îngrășăminte din propria gospodărie și astfel, por­nind și numai de la acest­ eloc­vent indiciu de cointeresare, a­­vem certitudinea că prin folosi­rea acordului global, produc­țiile agricole vegetale și anima­le vor crește necontenit în coo­perativa noastră". MIRCEA POP in Acordul global agricultură Micro­interviu Se dezvolta rețeaua comerțului de stat La întrebările noastre răspunde ing. Iosif Fehér din cadrul Direcției comerciale ju­dețene Maramureș. — Ce spații co­merciale vor a date în folosință in orașele județu­lui Maramureș în acest an? — La începutul tri­mestrului II, pe stra­da Victoriei, în car­tierul Săsar din Ba­ia Mare, va fi recep­ționat și dat în fo­losință un modern complex comercial și de prestații de ser­vicii către populație. Aici vor un magazin funcționa: alimen­tar cu autoservire, o braserie, citeva sec­ții ale cooperației meșteșugărești, o a­­genție C.E.C. și o a­­genție Loto-prono­­sport. Tot în Baia Ma­re în cursul trimes­trului IV, în Piața U­­nirii, constructorii vor termina lucră­rile la magazinul au­­to-moto-sport. De asemenea, la Sighetu la începutul Marmației, trimes­trului II vor fi date in folosință un maga­zin pentru încălță­minte, altul pentru confecții și tricotaje și unul pentru facerea mobilei, des­în aceeași perioadă, în orașul Borșa, va inaugurat un modern și restaurant. — Care este si­tuația pe șantiere? Sînteți mulțumiți de felul cum se achită de sarcini constructorii? — La fiecare obi­ectiv, constructorii sunt la zi cu graficul de lucrări, iar aces­tea sunt de bună ca­litate. Subliniem insă că la recepția lucră­rilor noi nu vom ac­cepta nici un fel de rabat atit la calitate, cit și la respectarea devizelor. — Ce ne puteți spune in legătură cu mobilierul și utilajele necesare acestor obiective comerciale? — Toate utilajele, cit și mobilierul au fost contractate și comandate la furni­zori din județul nos­tru și din alte jude­țe. Avem garanția că vor fi livrate la timp. — O ultimă în­trebare : care este valoarea obiective­lor comerciale (construcții și montaje) ce vor fi date în folosință în acest an? — Aproape 6.000.000 lei. In încheiere, do­resc să rețineți încă un „amănunt.“: în a­­cest an, mergînd pe linia dezvoltării re­țelei comerciale parterul noilor bid­lo­curi de locuințe, în Piața Unirii din Baia Mare, vom înce­pe construirea a al­tor trei magazine: confecții bărbătești și pentru femei, sături și tricotaje țe­și articole de uz casnic. Valoarea acestor o­­biective trece de 3.100.000 lei. I. PETRI A

Next