Pentru Socialism, ianuarie 1972 (Anul 22, nr. 5577-5600)
1972-01-15 / nr. 5587
V Ir / PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P. C. R. In cursul zilei de ieri a avut loc plenara Comitetului județean Maramureș al P.C.R.. Lucrările plenarei au fost deschise de tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid. Trecînd la discutarea problemelor de pe ordinea de zi, plenara a ascultat raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Dobra, secretar al Comitetului județean de partid, asupra realizării planului economic de stat al județului pe 1971 și a prezentat principalii indicatori ai planului pe 1972, plan care a fost aprobat de către plenară. Au luat cuvîntul tovarășii Gheorghe Grünstein, directorul general al C.E.IX. Sighetu Marmației, Vaier Gaberian, directorul general al C.M.N. Baia Mare, Paul Bozga, președintele U.J.C.C. Maramureș, Corneliu Graur, vicepreședinte al Consiliului popular județean, și Teofil Mureșan, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Borșa. A luat apoi cuvîntul tovarășul Gheorghe Blaj, care a subliniat că succesele dobîndite în îndeplinirea planului economic de stat pe județ în 1971 sînt în general bune, ele materializînd eforturile depuse de comuniști, de toți oamenii muncii din Maramureș. Desigur, în industria județului ca și în alte sectoare de activitate sînt încă importante rezerve care creează premisele obținerii a noi și importante rezultate în înfăptuirea sarcinilor mobilizatoare cuprinse în planul economic de stat pe anul 1972. Trebuie să se acorde mai multă atenție creșterii productivității muncii — indicator care în 1971 nu s-a realizat la nivelul posibilităților existente —, printr-o mai judicioasă defalcare a planului de producție pe luni și trimestre, printr-o mai bună folosire a capacităților de producție și a timpului de lucru, printr-o judicioasă gospodărire a fondurilor materiale și financiare finate activității productive desetc. Măsuri eficiente se cer aplicate în domeniul îndeplinirii planului de investiții, al executării lucrărilor de construcții și montaje, în sectorul agricol este necesar să se generalizeze acordul global, acordîndu-se atenție stimulării interesului tuturor cooperatorilor în participarea la întreaga activitate a C.A.P., pentru creșterea producției agricole vegetale și animale. Vorbitorul și-a exprimat convingerea că organele și organizațiile de partid, comuniștii, toți oamenii muncii vor depune toate eforturile pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor economice și social-culturale planificate pe anul curent. In încheiere, plenara a adoptat o hotărîre menită să contribuie în vederea înfăptuirii în bune condițiuni a planului economic de stat al județului nostru. SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri dupa-amiaza au început lucrările celei de-a XII-a sesiuni ordinare a Consiliului popular al județului Maramureș. La sesiune, alături de deputați, participă un mare număr de invitați, conducători de întreprinderi și instituții, activiști de partid și de stat, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean. Sesiunea a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Expunere și proiect de hotărîre cu privire la adoptarea planului economic al județului Maramureș pe anul 1972. 2. Expunere și proiect de hotărîre cu privire la adoptarea bugetului local al județului Maramureș pe anul 1972. 3. Proiect de hotărîre cu privire la angajamentele luate de Consiliul popular al județului Maramureș ca răspuns la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al județului Hunedoara. 4. Proiect de hotărîre cu privire la ratificarea unor decizii emise de Comitetul executiv al Consiliului popular județean între sesiuni. 5. Proiect de hotărîre cu privire la aprobarea temelor de control ale comisiilor permanente pe semestrul I 1972. 6. Proiect de hotărîre cu privire la reorganizarea comisiei permanente pentru turism, desfacerea mărfurilor și deservirea populației. In continuare, deputatul Valentin Bota, secretarul executiv al Consiliului Comitetului popular județean, a informat sesiunea asupra principalelor măsuri luate de Comitetul executiv între cele două sesiuni, zi. La primul punct al ordinei de deputatul Gheorghe Pop, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a prezentat expunerea privind realizarea indicatorilor planului economic pe 1971 și principalii indicatori anul de plan pe anul 1972, precum și unele aspecte ale dezvoltării economice și social-culturale a județului. La punctul al doilea al ordinei de zi, deputatul Vasile Alecu, directorul Administrației financiare, a prezentat expunerea referitoare la realizarea bugetului local pe anul 1971 și proiectul bugetului local pe anul 1972. La punctul trei, deputatul Corneliu Graur, vicepreședinte Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a prezentat expunerea de motive la proiectul de hotărîre privind răspunsul Consiliului popular județean Maramureș la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al județului Hunedoara. Deputatul Gheorghe Amați, președintele comisiei financiare, a prezentat economicoraportul comisiilor permanente referitor la proiectele de hotărîre înscrise la primele trei puncte ale ordinei de zi. Lucrările sesiunii vor fi reluate azi, 15 ianuarie, la ora 8 dimineața. Aspect din secția de prelucrări mecanice de U.M.M.U.M. Baia la Mare. Anul XXII nr. 5587" ♦ Sîmbată 15 ianuarie 1972 ♦ 4 pagini — 30 bani Frămîntătorul Carol Ciolui, de la întreprinderea de morărit și panificație secția nr. 1 din Baia Mare, se numără printre evidențiații în întrecerea socialistă. Foto: I. DEAC MAȘINILE LINI ALE TUTUROR. SĂ LE UTILIZĂM DECI CU SIMT DE RĂSPUNDERE Uzina de utilaj minier și reparații Baia Mare a împlinit 15 luni de activitate. In această perioadă colectivul ei a obținut rezultate demne de remarcat în îndeplinirea indicatorilor de plan. Se înțelege că cele de mai sus ar fi fost de neconceput fără eforturi din partea conducerii uzinei și a forului tutelar—C.M.N., in direcția folosirii mai eficiente a parcului în dotare și potențialului uman. Perioada de rodaj însă a trecut. In anul 1971, producția marfă a trebuit să crească cu peste 30 la sută față de nivelul din 1970, respectiv, uzina să atingă nivelul parametrilor proiectați. Acest obiectiv s-a materializat pe seama creșterii productivității muncii, respectiv folosirea superioară a capacităților de producție, a tehnicii moderne cu care este înzestrată uzina. Și dacă în 1971 uzinei nu i s-au fixat prin plan indici de utilizare și încărcare a utilajului, pentru anul 1972, gradul de utilizare a mașinilor trebuie să ajungă la 75,5 la sută. Există create condițiile saltului în acest sens? S-au luat măsurile necesare? Este uzina ajutată să lichideze unele greutăți din activitatea ei? Iată întrebările la care dorim să primim răspuns: __ Pe parcurs, rezultatele noastre privind gradul de încărcare și utilizare a utilajului s-au amplificat, ca urmare a organizării mai bune, a ridicării gradului de calificare, „rodării“ mașinilor și oamenilor, ne-a spus tov. ing. Cristian Simu, mecanicul-șef al uzinei. Utilajele secției forjă au un grad de încărcare corespunzător, funcționînd pe trei schimburi și drept urmare coeficienții de utilizare au depășit 80 la sută. Rezultate bune s-au obținut și prin introducerea schimburilor prelungite la unele mașini-unelte, știind că nu avem muncitori calificați. Am suficienți executat o serie de lucrări, în colaborare, tocmai cu scopul de a încărca mai bine utilajele de care dispunem.. . Desigur, așa cum spuneam, s-au făcut multe in acest sens. T. TOHATAN (Continuare in pag. a 2-a) •v*v«v»v**v»v*v.%vM,în ACTUALITATEA! v. ! internaționala! ® Declarația reprezentanților opiniei publice consacrată securității europene 0 încheierea conferinței Organizației de solidaritate cu popoarele afroasiatice 0 Vizita în R.P. Ungară a tovarășului Iosif Banc 0 Caleidoscop 0 Conferința spațială de la Houston ® Informații diverse Măsuri pentru prevenirea accidentelor de circulație Organele de miliție prin lucrătorii din serviciul circulație au întreprins o serie de măsuri care să ducă la însușirea și respectarea normelor de circulație de către elevi, printre care amintim: organizarea unor ședințe cu elevii, instruirea patrulelor școlare de circulație, prezentarea unor filme pe teme de circulație, invitarea la organele de miliție a părinților ai căror copii au încălcat regulile circulației etc. De asemenea, pe baza instrucțiunilor Ministerului Invățămîntului în toate școlile de cultură generală, școli profesionale, licee și licee de specialitate se predau lecții de circulație rutieră. Aceste măsuri au dus la reducerea numărului de accidente in rîndul copiilor, dar totuși proporția față pe totalul accidentelor este încă destul de însemnată. Vom exemplifica că în primul trimestru școlar al anului 1970—1971 s-au comis un număr de 8 accidente ale căror victime au fost copiii. In 7 din aceste cazuri copiii respectivi n-au fost supravegheați n-au respectat regulile circulași ției. Această stare de fapt a dus la intensificarea muncii de prevenire a accidentelor de circulație în rîndul elevilor. Astfel au fost editate manuale de circulație pentru toate categoriile de elevi, care au fost difuzate la toate școlile din județul nostru. De asemenea, serviciul circulație și Inspectoratul școlar județean au întocmit un plan comun de măsuri, prin care majoritatea cadrelor didactice au fost atrase la munca de educație rutieră a elevilor în școli. Trebuie scos în evidență că rezultatele acestei munci sunt pe zi ce trece tot mai edificatoare. Astfel, în primul trimestru al acestui an școlar numărul copiilor victime ale unor accidente de circulație s-a redus simțitor. Putem concluziona deci că în prezent cadrele didactice se preocupă într-o mai mare măsură de prevenirea accidentelor ale căror victime sunt copii. Este necesar ca aceeași preocupare să manifeste și părinții, supraveghind cu mai multă grijă felul în care copiii circulă pe drumurile publice. Considerăm că accidentele din 1971 în urma cărora și-a pierdut viața un copil din Băiuț și o fetiță din Baia Mare a fost rănită grav, pot constitui motive de reflecții pentru mulți părinți. Lt. de miliție GAVRIL BABICIU "\ LA EFORTURI SUSȚINUTE - O CONSISTENTĂ RĂSPLATA Posesoare a unor condiții specifice de climă și sol, cu posibilități materiale mai reduse ca alte unități, cooperativa agricolă din Tîrgu Lăpuș a obținut în anul 1971 rezultate economice bune, în deplin acord cu preocupările consiliului de conducere, cu eforturile masei de cooperatori. Producțiile bune de cereale ca și productivitatea sporită a animalelor se datoresc unei bune organizări a muncii, și aplicării acordului global ca principiu de bază al retribuirii muncii. La ce culturi și cum s-a aplicat acordul global în cooperativa agricolă din Tîrgu Lăpuș? La această întrebare ne răspunde inginerul Ioan Manu, președintele unității: „Ca principiu de retribuire a muncii, acordul global s-a aplicat la cultura porumbului și a cartofilor, precum și la sectorul de creștere a animalelor. La cultura porumbului, bunăoară, pentru valorificarea la maximum a posibilităților agrotehnice ale celor 100 ha cire am cultivat în anul 1971, ne-am orientat spre stabilirea unei retribuții diferențiate, după potența productivă a solului și a mijloacelor de muncă folosite la pregătirea, însămînțarea și recoltarea producției. Astfel, la brigada din Cufoaia, de exemplu, unde terenul este mai slab, am stabilit ca la fiecare tonă de produs cooperatorul să beneficieze de 250 pînă la 400 kg de porumb știuleți. In celelalte brigăzi în schimb, cum a fost cazul celor din Tg. Lăpuș și unde cooperatorii n-au participat cu propriile atelaje la pregătirea terenului și însămînțarea lui, procentul la retribuire a fost de numai 18 pînă la 25 la sută din tona de porumb. Aceleași principii au fost urmărite și la cultura cartofului, unde, de asemenea, s-au acordat de la 20 pînă la 30 la sută din tona de produs. Fără îndoială, după primul an de aplicare a sistemului de retribuire pe bază de acord global, alături de numeroase aspecte pozitive au ieșit la iveală și unele carențe. Ne dăm foarte bine seama, de exemplu, că sistemul în acord global ar fi fost mult mai eficient dacă pe lângă retribuirea în natură am fi aplicat și o retribuire în bani, pentru ca agricultorii să intra în posesia și a unor consistente venituri bănești. De asemenea, deși retribuirea a fost asigurată încă de la definitivarea planului de producție, nu toți cooperatorii noștri au fost lămuriți asupra avantajelor de care ar putea beneficia și astfel nici anul 1971 n-a reușit să învingă concepția multor agricultori de a nu participa la lucru. Intr-un fel ne pare bine că prin ceea ce au obținut cooperatorii Gheorghe Faur, Alexandru Dancoș, Teodor Măgur, Alexandru Cupaș, Iosif Bányai, Ioan Sas, ca și mulți alții, care au adus acasă între 500—1500 kg porumb , știuleți, tocmai ca urmare a] participării la lucru și a efectuării exemplare a lucrărilor.]. neîncrezătorilor li s-a servit un edificator exemplu. In același timp insă nu putem fi bucuroși văzînd că bunele noastre intenții nu sînt înțelese și însușite de către toți cooperatorii și că participarea la lucru a fost (ca și în alți ani de altfel) slabă. Pentru anul 1972 lucrurile în privința organizării și a retribuirii muncii ne sunt foarte clare. Vom folosi acordul global. Și nu numai la porumb și cartofi, ci și la unul pentru fuior și la ovăz. De zootehnie nici nu mai vorbim. Folosind norma convențională, retribuirea la mia de lei venit, vom asigura o răsplată echitabilă și consistentă a muncii. Deocamdată ne preocupăm de definitivarea planului de producție. Terenul însă a fost da pe acum repartizat, iar în brigăzi s-a început transportul îngrășămintelor organice pe cîmp. Ba mai mult, în Cufoaia ca și în unele brigăzi din Tg. Lăpuș, chiar și cooperatorii au început să transporte pe parcelele ce le au repartizate îngrășăminte din propria gospodărie și astfel, pornind și numai de la acest elocvent indiciu de cointeresare, avem certitudinea că prin folosirea acordului global, producțiile agricole vegetale și animale vor crește necontenit în cooperativa noastră". MIRCEA POP in Acordul global agricultură Microinterviu Se dezvolta rețeaua comerțului de stat La întrebările noastre răspunde ing. Iosif Fehér din cadrul Direcției comerciale județene Maramureș. — Ce spații comerciale vor a date în folosință in orașele județului Maramureș în acest an? — La începutul trimestrului II, pe strada Victoriei, în cartierul Săsar din Baia Mare, va fi recepționat și dat în folosință un modern complex comercial și de prestații de servicii către populație. Aici vor un magazin funcționa: alimentar cu autoservire, o braserie, citeva secții ale cooperației meșteșugărești, o agenție C.E.C. și o agenție Loto-pronosport. Tot în Baia Mare în cursul trimestrului IV, în Piața Unirii, constructorii vor termina lucrările la magazinul auto-moto-sport. De asemenea, la Sighetu la începutul Marmației, trimestrului II vor fi date in folosință un magazin pentru încălțăminte, altul pentru confecții și tricotaje și unul pentru facerea mobilei, desîn aceeași perioadă, în orașul Borșa, va inaugurat un modern și restaurant. — Care este situația pe șantiere? Sînteți mulțumiți de felul cum se achită de sarcini constructorii? — La fiecare obiectiv, constructorii sunt la zi cu graficul de lucrări, iar acestea sunt de bună calitate. Subliniem insă că la recepția lucrărilor noi nu vom accepta nici un fel de rabat atit la calitate, cit și la respectarea devizelor. — Ce ne puteți spune in legătură cu mobilierul și utilajele necesare acestor obiective comerciale? — Toate utilajele, cit și mobilierul au fost contractate și comandate la furnizori din județul nostru și din alte județe. Avem garanția că vor fi livrate la timp. — O ultimă întrebare : care este valoarea obiectivelor comerciale (construcții și montaje) ce vor fi date în folosință în acest an? — Aproape 6.000.000 lei. In încheiere, doresc să rețineți încă un „amănunt.“: în acest an, mergînd pe linia dezvoltării rețelei comerciale parterul noilor bidlocuri de locuințe, în Piața Unirii din Baia Mare, vom începe construirea a altor trei magazine: confecții bărbătești și pentru femei, sături și tricotaje țeși articole de uz casnic. Valoarea acestor obiective trece de 3.100.000 lei. I. PETRI A