Presa, martie 1923 (Anul 1, nr. 2-16)

1923-03-22 / nr. 7

Eacob Haffnsr & Heinrich Harth BIROU­TECiffflC - CENTRALA: București, Strada Regală, 16-18, Telefon 22­ 72, 38175­­ IAȘI CERNĂUȚI CRAIOVA FILIALE :­­ Str.­­Ștefan-ce!-Mare, 21 Str. Regina Maria, 19 Str. M.Cogălniceanu, 10­­ Telefon 120 Telefon 66 Telefon 92 Adresa Telegrafică: HAFFNERHARTH Depozit permanent pe tot felul de articole technice ș i Industr­la pentru transmisiuni: originale englezești: din piele simple, și till* wi ® dab­e; d­n păr de ci­mile simple și specialep; sonde; de baiata patent „Dick“, curele de cusut; îm­preunetoare de curele de tot felul etc. YanS de fier țevi fierbatoare în toate dimensiunile: accesorii pentru ■ 6vi țevi, robinete de bronz ți fontă, ciupe, tăetori, clești de țevi , pompe de aburi, pompe de in­endiu, pam­pe Altweiler, etc. pentru înaltă presiune, uise și grafitate; plăci de asbest OSCIlIi llSit și cauc­ic, Klingerit, compoziție pentru lagăre, cositor pur eng­ezesc, otel pentru seiie ae tot felul, ferăstrae pentru metal, anti­moniu, plumb bronz, singlet, etc., etc. . • ^klPSl­o diferite ca : aparate de uns ,,Molernp‘‘, tot felul de ungători, aparate de nivel „Klingeri’ cu sticle de rezervă, sticle de nivel, sturghii spirale, pentru ghivent și pentru lemn , menghine, nicovale, ciocane. Inginer Paul Grosswald 88 ROU TECHNIC București, Strada Câm­pin­eanu, 22. Telefon 24/42 Materiale electrice Articole teehnice Electromotoare «...­­ Becuri electrice Suftgerl­­­ îl Sâ Mi SS H5 "l­ «“1“ Tub uergman Curele de 1 Amperntetre și ¥‡8i9îîe £ re năr­ds> | telefoane Par­m­y Lustre« stransîu­rl camün 1 &@‡e elestr­ee Prima Fabrica Celte-Slivaea Cosfeelini­ Ae Malin Bărbătești București, Strada Berzei !»4 — 96 Costume SSfirÄ Pantaloni ****& Raglane Pardesium­ în f*“ î Sonfîeț. superioară. usortisueni totdeauna Avery Haiteopii I corupuoct. broiaik mo&m­a, usca ireproșabil to m Mill MMiMIi is ül Calea­­ Vieșilor 76 — — — — Cafea M­­eșilor 70 SOSESC ZI­LNIC CANTITĂȚI ÎNSEMNATE DE: Sticlărie, Forfelanuri, in­stanțe, Ulerie Emailate ,Big«fg pectra cadouri, utbnsile «sa­mms­eu. Fondat 1999 — Casă de încredere ~ Fondat Ui d­­­­­e macarale, vinciuri, filiere pentru șuruburi, lacăte, pânze de ferăstrae ca» tare, circulate și panglici, cinkre și bascule etc. * * Motoare Diesel în toate mărimile, motoare de benzină etc. Ifi' Pr> MORT ; pietre de moară franceze „La Fertée sous Jou Ml ilwUIC aré‘ burate, mașini pentru curățit grav, pânză de mătase originală elvețiană, chingă de cânepii, cupe și șuruburi pentru cupe etc. IBlanuri minerale indigene și străine, valvolină americană, unsoare VIvIUI­ consistentă, petrol, benzin, țiței, bumbac de șters etc. tnfifaifi filini complecte de nori, fabrici de cherestea, fabrici de uitorale u­tllu­l aprit, fabrici de cărata­ri, etc. pentru Costumașe Matrbsuri Croite irite Str. Sf. Vineri No. 12 Stofe englezi mărcile cele m­ai bune. le căită ei cMrie in București, un local spațios, eventual cu locuință, pentru In­dustria Tesanoxiei îndiferent de tarilor. Adresați Agenția de publici­ste Ștefănescu, str. Ateului 19. Ma­i fălii cât Și Esență P«r ®ii în tot Ce moaie -i sau­ ban menita ozonificat si desinfectat odăi Cinematografe. Teatre loca* tari publice, autorități. Școli. Epitafuri Ee sasesc de vânzare ca mre* tari convenabil ® la depozitul din str. Bîstfeiyi No. 14 Se fac esmetistiuns în provin­­cie contra ramburs Baglane ) Pas desimi­­ri­* jäacouri­­ jagliete ) sa as Cilibrai Co croitori ® te&rttóítosseá aS o magazinelor „Beruteik“ Ccutiii tuciuriei ób, bucuresti Telelon o2,24 PRESA Intruni­Tea Chelnerilor Lucrătorii chelneri, grupați în sin­dicatul „Solidaritatea“ se vor întruni azi la orele 3 d­­i­­n sala „Țarn-ge­­rtin“ (str Brezoianu). D D-tr’u Gănescu, membra in com­i­­siunea de arbitraj va expune care este situația chelneriloor, și stadiul tratative­lor cu patronii, in vederea încheierii unui contract colectiv. La această strunire va lua par­te și membrii societăților „Floarea de aur“, ,,Umanitas“, ,,Ospitalitatea“ etc. Agitația ilrutni’iior Delegații lucrătorilor brutari și fran­­dări s’au întrunit gri dimineață In sa­la sindicatelor, discutând asupra me­moriului pe care lucrătorii îl vor înainta patronilor Brutarii cer vechile condițiuni de lu­cru adică acele pe cari le-au avut în 1920, și pe cari cu ocazia grevei gene­rale lg.au pierdut în afară de acestea, mai cer și mări­rea salariului. Comitetul a fost însărcinat efă redac­teze un manifest care va fi împărțit printre lucrători in vederea unei nruniri care se va ține Duminică în­ 25 Martie la „Ovidiu“. Se va face un memoriu comun care va fi înaintat patronilor și primăriei Capitalei. Alte întruniri Aseară s’au întrunit in sala sindica­telor lucrătorii cizmari care au discutat asupra memoriului înaintat de lucrăto­rii fabricei „Mândrea“ direcțiunei. Sindicatul a hotărât să susțină cere­ri­le lucrătorilor fiind găsite înteme­iate Lefurile lucrătorilor din fabrica „Man­drea“ sunt foarte mici față de actuala scumpe­r­e. Lucrătorii tâmplari au ținut o adu­nare în sala sindicatelor. S’a discutat asupra concedierei lu­crătorilor din fabrică­­,Lessel“, cari în urma incendiului de la acea fabrică, au rămas pe drumuri. O delegație se va prezenta ministe­rului muncii. *­­ Tipografii au astă­ seară o adunare generală în sala sindicatelor. Spre a b’a deciziuni cu privire la noul contract colectiv pe care lucrătorii vor sa-l în­­cheie cu patronii cel vechi fiind denun­țat de lucrători * Fiind prin sezon in bresla croitorilor, aceștia au început să se agite cerâr« ridicarea salariului și condițiuni noui de lucru. La atelierele Vasilescu și Ivanov, Cris­tescu și a­ țe­ei au ob­ținut ridicarea salariului cu 30 la sută. Astă seară croitorii vor ține o adu­nare in sala sindicatelor din str. Aca­demiei Bal muncitoresc Muncitorii au organizat un bal ia „Dacia“ pentru seara de Sâmbătă 24 Martie. In vederea acestui bal, sindicatele fac pregătirile necesare. Tratative Mâine, Joi, Încep tratativele intre cicr­itorii și direcția fabricei Weigel“, in prezența d-lui inspector al muncii l­aveleanu • Lucrătorii de la Uzina de gaz și elec­tricitate se agită din cauză că direc­țiunea n-ar respecta contractul În­cheiat. O delegație s-a prezentat ministerului muncii ș­omem­orarea iurui muncitor PLOEȘTI. 20. — Câteva sute de muncitori au comemorat azi la Cimitirul Bolovan 9 anii de la moartea lui Ștefan Gh­eorghi­e. Am vorbit lucrătorii Ștefu, Va­silescu, Bădescu, Fiorescu, etc. c­u „LUPTA” *’» 6 imam muíidl0üi € tul națilist S'a aprobat instituirea unei noui co­­misiun­i interimare, care să gireze afa­cerile orașului Moinești, compusă din d-nii : C. Radian președinte ; fam­il Lei­bovici, vice­președinte ; Al­t Gheorghiu Doinaru, Vasile Antohi Simion Mechel*­sohn, vasile Miron Al. Chiosu, Marin Frischoff și I. Purcariu, membri. « D Ștefan Simion a fost numit mem­bru’în comisiunea interimară a comuneei Isacea (Tulcea) în locul decedatului Gri­gore Paraschiv_ * , S’au instituit noui comision­i interi­mare care să gireze afacerile orașelor Mărășești și Odobeșt» (Futna), compuse din d-nii : La Odobești : dr. Gh . Băiatu, pre­ședinte ; Spiridon Helciu vice-președin­­te ; Florea Untu, Dumitru Ioniță, Cos­­tică Busioc Teodor Ciocolescu, Nicolae Nicolau, Ștrul Mendelovici, Vasile Giur­­gea, Chită Chiriac și Petrache Paras­­chiv, membrii. * La Mărășești : Năstase Nedelcu, pre­ședinte ; C­R. Stoica vice­președinte ; loan D. Ciobotaru, Radu Ștefănescu, Mihalache Costea Iordache Ciobotaru; Ciutescu loan, Ghiță Zaharia și Dumi­tru Călin, membrii ’* ' D. Dumitru Pătrășcanu a fost numit președinte al comisiei interimare a ora­șului Adjud, in locul d-lui Stelian Stăncescu, care a­ rămas membru în a­­ceeaș comisiune interimară. In locul d-lui N­egran, demisionat. Știri economice din Cluj CLUJ, 20. — Directorul general al agriculturii din Cluj anunță că vremea fiind frumoasă —­ în­­semânțările înaintează în tot Ar­dealul. — In urma prohibirei expor­tului de vite se constată o efte­­­nire a vitelor cu 40 la sută­ Stareajivila București £ 0 Martie 1923 Procete de căsătorie Intre : Constantin M. Nicolescu str. Vapori As­an No. 13 și d-­a Maria N. Năstase str ya Ptru Asan No_ 13 ; Ion Vlădescu str. Meteor No 15 și d-ra Glicheria Rădulescu str. Meteor No. 15; Ion A. Ionescu Calea Cun­ești No 233 și d-ra Vasilica St. Tudor Calea Du­­dești No. 233; Alexandru T. Andrei str. Fluxului No. 6 și d-ra Mana Fiorescu str. Fluerului No. 6; N­icolae Z Bratu corn. Colentina (jud. Ilfov) și d-ra Ana Maria Săvan str. Chită Boiangiu No. — ; loan I. Comșa corn. Colentina (jud. Ilfov) și d-ra Saveta Ana Gheorghiu str. Dionisie s. n.; Solomon Iancu str. Siminoc No.­ 10 bis și d-ra Mali Leibovici str. Siminoc No. 10 bis ; Ștefan Naghi-Stolnii str. Berzei No. 101 și d-ra Elisabeta Ol­­teanu str. Berzei No. 101 ; Costachi S. Mitachi str. Știrbei Vodă No. 123 și d-ra veronica T. Dartul str Știrbei yodst No. 123 ; Victor Fitzgk str. Lu­caci No. 120 A. și d-ra Mana Nițescu str. general Poc­­a­ș No. 123 ; Gheorghe N. Sandu str. laborator No. 60 și d-ra Maria Man str. laborator No. 60; Wilhelm Pirvan str Toamnei No. 104 și d-ra Elena­­ Trifan str. Popa Nan No. 60 ; Constantin Dumitrescu str. Maria Boranescu No. 41 ți d-ra Mana L. Păun str. Elenei No. 27 , Alexandru D. Vasilescu str. general Anghelescu No. 79 și d-na Ivanca I. rht­octorof str. Berzei S2; Boris Filipenco str. Mihai Bravu­ vechi No. 24 și d-ra pa­­raschiva B. Avram str. Mihai Bravu Vechi No. 24 ; Gheorghe I Ionescu str. Peneșt Curcanul No 1og și d-ra Mana T. Vasilescu str. Viitorului No. 127 ; Hacik Țu­glagian șos. Ștefan cel Mare No. 24 și d-ra Vasilica Mihăilescu șos. Ștefan cel Mare No 28 ; Marin Popescu str. Micșunele No. 14 și d-ra Elena Anghel str. Simbal No 22 bis . Dumi­­tru Zamfirescu str. Academiei (Hotel Excelsior) și d-ra Profira Glășescu str. Piața Amzei No 22 ; Aron RosentGd str. Triumfului No. 67 și d-ra Ana G­h­­berghi str Triumfului No. 67 ; Constan­tin Diacon­escu Calea Rahovei No 78 și d-na Marta D. Ligănaru str Mitro­politul Dosoftei No. 74 ; loan Th­eodos’u str. Francmason No. 32 și d-ra Florica Aura Stoian Petrescu str Popa Tatu No. 77 ; Hascal Isaber str Măgurele No 20 și d-na Mana Abeles str. 1 Tim­­pului No. 2B ; Eugeniu Schuhr­acker str Toamnei No­i și d-ra Maria Mii­cescu str Apolodor No. 41 ;­xandru I.­popescu str. Turda No. Ale­49 și d-ra Maria Vasiliu str Furda No. 49 , Petre Mirea str. Popa Nicolae No. 20 și d-na Elena Popescu str. Lupeasca Nouă. No. 29. Mașteri • 34 Morți; *­8 Uivurtu­ri j 1. Adopțiuni 1 RecunoAșt­ri 1. TIHFUL Buletinul institutului meteorologic central SITUAȚIUNEA ATMOSFERICA IN EUROPA, orele 8 dimineața. Anticiclonul ce se intindea din Scan­dinavia până în Ungaria, s a coborât spre sud până în sudul Ungariei. De­­presiunile din peninsula Iberică și nord­­estul continentului au rămas staționare. Precipitațiuni abundente au căzut în nordul și sudul Franței și mai puțin abundente în vestul României. Tempe­raturile au scăzut în centru și nord-est și au oscilat între 12 Sr. la SU­ 1 și mi­nus 1 gr. in Scandinavia IN ROMANIA. Timpul continuă să se mențină aco­perit, presiunea in creștere 11—3 mm.­ variind azi dimineață între 767 mm. la Bolgrad și 771 mm. la Timișoara. Vântul suflă slab din direcțiuni cu­prinse între N.V. și S.V , iar precipi­tațiuni puține nu s’au semnalat decât pe alocuri prin Oltenia (0—2 mm. apă). Temperatura aerului a scăzut față de er­ și era cuprinsă la 8 ore între minus 3 gr. la Sinaia și 4 gr. la Pitești. In cursul zilei de ori temperaturile maxime au atins valori cuprinse intre 9 gr. la Deva și 2 gr. la Gheorgheni iar noap­tea temperaturile minime s’au coborât între minus 4 gr. la Sinaia și 3 gr. la Turnu-Severin, înghețul fiind numai in Moldova, Bucovina, Basarabia și re­giunile muntoase LA BUCUREȘTI FILARET, orele 8 dimineața. Presiunea atmosferică 770 mm. Temp. aer. 3 gr. Umcz. 94 la sută. Cerul acoperit și vântul a suflat deia ESE cu 1 mps. Temp. maximă, de ori 7 gr. Temp, minimă de azi noapte 2 gr" Bin camera Ungară BUDAPESTA. 20. — In camera ungară azi au interpelat deputați din toate partidele, despre furtu­­ră­rile studențești. Pe de altă parte guvernatorul Horty a primit o delegație a stu­­dențimei și a promis că guver­nul va ține cu dreptatea. tiiran­ ElE se ssromi Benta Griviței 86; Alifanti, Gri­­viței 217; Ana Niculescu, b-dul Col. Ghika. 27; Chihăescu, Victoriei^ 75; R. Vasilescu, Victoriei, 24; D. Io­nescu Rahovei, 5; Mironescu, Raho­­vei, 208; Ochi, Moșilor. 78; Ovid Ni­culescu, Călărași, 118; Belcot, b-dul Ferdinand, 63; Elisa Popescu, Cle­menței 27; Marcovici, Văcărești, 49; Noolan,­ str. 11 iunie 80 ; Bădilă Mi­hai liravu, 34; Ștefan Antonescu, str. Lizeanu, 27; Bartolomeu, Dudești, 93. 1%S%mSxx, . Be La Curte A. S. Prin­cipesa moșie­ni­toare a vizitat ori la orele 3 spita­lul Colțea unde d. Iorga i-a dat lămuriri asupra interesului is­toric și artistic al bisericei Colței.­­ A. S. P. Carol a primit asaltă ori în audiență pe noul atașat mili­tar al Franței la București, d. lt.­­colonel d’Homieres și­­ pe colone­lul Rujinsky, directorul teh­nic al Aviației.• Eri A. S. a primit în audiență de concediu pe fostul atașat mili­tar al Franței, lt. col. Thiéry și pe contra-amiralul Scodra. Legație D. Nicolici, de la legațiunea sârbea­scă, a fost rechemat din postul său la Belgrad. Tenis Club Azi va avea loc în sala restauran­tului Francez, al 15-lea ceai dan­sant al membrilor Tenis-clubului român.­­A Joi, 22 Martie ,,Clubul aviatorilor“ va da un ceai dansant în sala ho­telului Francez. ..Loc. ortodoxă a d-nor române“ filiala Mihai Vodă, va da Sâmbătă după amiază un ultim ceas dansant în sala restaurantului Francez (Grand Hotel). PAPSI il­ FOR­MAȚ­IU­NI Zilnic jjn­sîțî In „Presa“, pagi­na a șaasea; „Presa teatrală”, culturală, artistică ș, o boga­tă și variată materie de actua­lita­ ie teatrală,­ noutăți literare, critică muzicală, nuvele, an­chete, cronici științifice, spor­tive, rubrici lantrnstand st ind­ie, copiii o pagină complec­tă, instructivă și distractivă, rezervată familiei. .S’a promulgat legea prin care se r­e­­cunoaște calitatea de persoană morală și juridică .,Societății de chirurgie­ din București“, 275­ lei „Grepelia“ 110 c. m. lat. toate culorile moderne la „ürssui-Spi“ Zarafi 3 și 12 prin Lipscani Ministerul instrucțiunii a cerut tuturor școalelor particulare din Ba­sarabia câte un exemplar din căr­țile după care aceste școli predau materiile prevăzute in program spre a fi controlate dacă sunt conform cu regulamentul școalelor. MAISOM GABY București. Calea Victoriei 88 Colecțiunea sa de modele de RO­CHI, TAILLEUR-ii Bl gf MAN­TE­AU-URI de Primăvară, va fi prezentată Vineri 23 coli, orele 4 p. m. Această colecțiune în primele zile va fi văzută exclusiv de clrea tda casei. D. C. Vasilescu, institutor, a fost numit pe ziua de 1 Martie revizor școlar cl. X al jud. Vas­lui­„CORONA" este cea mai rapidă mașină de scris, insă solidă și perfectă Ministerul instrucțiunili având în v­edere numeroasele cereri de În­scriere pentru examenele particulare din sesiunile Iunie—Septembrie 1923, a dispus prelungirea termenu­lui de înscriere până la 1 Aprilie, 125­ lei „t­rape“ (de muta&e) ICO c. m. iar toate culorile moderne la „Omul-Lyon“ Zarafi 3 și 12 prin Lipscani Liga Chirașilor a ținut Luni seară o nouă întrunire în Capitală în sa­la ,Dacia”. Au vorbit d-nii A. Camburopol, Bereșteanu Flfirian, coL Rado­vici, Ene Filipescu, Goldenburg, Gane Martinescu, dr. Rădulescu, etc. , Corona"" este cel mai util cadou imagi­nabil Mai mulți locuitori din jud Muscel au trimis o telegramă Regelui, prin care protestează contra faptului că au­toritățile de acolo îi îm­piedica să plece spre București. 325 lei ,Velardine‘ (de lână) 135 c. m. iar toate nuanțele moderne la 91 Orasoi-Lyon** Zaraf­ 3 și 12 prin Lipscani D. Ștefan C Ion, profesor definitiv în învățământul secundar al bieților din București a fost numit membru în Con­siliul permanent de instrucție, în locul d.lui profesor Anghel Marinescu. fii „CORONA este mașina de scris personală S'a deschis pe seama ministerului de comunicații un credit extra­ordinar de lei 7.895.1­16, necesar pentru terminarea liniei Salonta-Chișinău. m STR. LABIRINT 40. se gă­sește de vânzare Lingerie s­in din lino de olandă, voal triplu, opal marquu&etle, percal, asemenea garnituri de Pat și de masă cali­tăți super­oare și lingerie națio­nală cu prețuri convenabile. Telefon 25­ 91. „CORONA“ ESTE O BIJUTERIE UTILA' Duminică 18 Martie cor., cca 8 seara, s’a inaugurat in cartierul Caracaș luminatul acelui cartier cu cele 10 lămpi „t­iip ‘ înstalate de Primăria Capitalei. Locuitorii acestui cartier aduc mulțumirile lor Primăriei Capitalei, ministe­rului de interne si d-lui Anton Ionescu, pentru concursul bine­voitor de a se instala lumină în­­tr-un cartier unde nu a fost lumi­nă de 38 de ani. 99 „CORONA este mică dar produce lucru­­ca una mare Astă seară se joacă la Teatrul Eforiei pen­tru­ a 8-a oară marele succes „Das Süsse Mädel“ în care d-na Maly Picon are o frumoasă creație. In fața unei săli tridle, s’au făcut ori la Liedertafel, demon­­strațiuni cu aparatul de spălat rufe LION. O mare însuflețire a domnei printre doamnele și dom­nii asistenți, cazi și,au dat seama că ne aflăm in fața unei invert­­­uni de mare folos pentru viața de toate zilele. Inventatorul care a spălat ln 15 minute o cantitate imensă de rufe, a fost viu felici­tat. Se aduce la cunoștința celor intere­sați că examenele de capacitate pentru specialitățile : Croitoria, haine de copii, corsete și rufări care urmau să se țină la 16 A­­prilie (croitoria haine de copii și corse­te) și la 14 Mai a. c (rufăriă) d e arnâsiȘ șixiru anul școlar viitor, la datele ci se v­a fixa ulterior. , w Fantome Imperiale Memoriile feirerieiei Kleinmichei Politicianii cei mai cunoscuți ca prințul Gorciacow, celebrul Pobie­­dowszew și alții erau oaspeții tu in_­tuni. Toate seratele marei ducese E­­lena erau interesante prin discuți­ile serioase, prin sufletul de noble­­nță morală ce era întreținut de în­vățații cari găseau acolo admirație și ascultare. Dizertații de tot soiul făceau une­ori din saloanele sale o adevărată universitate liberă. Artiști ca genia­lul Rubinstein cântau la pian. Ac­tori francezi și germani de la tea­trele cele mai mari dădeau acolo re­prezentații. Au fost piese jucate de diletanții din aristocrație ambasadorului portughez, ca soția contesa Moira, ambasadorul francez baro­nul Charles de Talleyrand și chiar marea ducesă care era foarte spiri­tuală și vivae. Țarul Alexandru al II care venera pe mătușa lui, venea la reprezenta­ții dar n a participat nici­odată la ele. Zâmbea ușor și se distra de glu­mele ce se făceau în jurul lui, dar bine­înțeles nici o gluma nu era cu b­un­ă înțelesuri, cari ar fi putut con­­ține vre-o aluzie neplăcută. Erau secrete de lectură. Oaspeții citeau pe rând treceau cartea din l­ână la mână. S’a citit cu multă râvnă o istorie a vieții lui Ludovn al XVI și Maria Antoneta. Volumul a­ fost tradus din germană și fran­țuzește prin intervenția marei du­cese. Conținutul acelei cărți scrisă de baroneasa de Oberkisch, îl interesa mult pe Alexandru al II-lea așa că venea în toate serile ca să asculte pe cei cari citeau." Marea ducesă Elena simpatiza pe tatăl meu și mă luase și pe mine sub protecția sa. Ea a intervenit ca să obțin locul de damă de o­­­noar­e. Fiica ei, Catherine, căsătorită cu ducele de Mecklemburg-Strlitz locuia in splendidul palat chinezesc pe in­sule, o minune a arhitecturei și ar­tei în stilul veacului al 18-a. Despre acel templu al artei s-a vorbit a­­deseori prin ziare .In albumele art­is­tice a figurat ca unul din cele mai demne de văzut. Și acolo se dădeau mari serate și recepții la cari participau mai ales aristoc­rații străini cu misiuni in Rusia. Dintre vizitatorii cei mai cunos­cuți, îmi amintesc de prințul Lu­dovic de Aarenberg care a fost a­sasinat de doi argați de la bucătăria castelului său. Ca și bandiții din Sicilia, acei țărani ei au dus întâia la biserică unde au plătit o litur­ghie rugând pe Maica Domnului să-i ajute la executarea sângerosului lor plan. Curioșii aceștia au fost vesti­torii bolșevismului de astăzi. Marea ducesă Elenă a murit ta 1875. Fiica ei mai mare, prințesa Elena de Auerburg a continuat tra­diția familiei, sprijinind artele și științele precum și instituțiile de ca­ritate­ **; distiia astăzi împărtășește traiul amar al exilațillr. O figură misterioasă Voiu vorbi ad­ de un personagiu de care sau ocupat mulți scriitori ruși și chiar străini ca de ființă bi­zară și misteroasă, țesând în jurul lui tot felul de legende. Eu din copilărie l-am cunoscut pe acel mare duce Nicolae Constan­­tinovici, care după 30 de ani de exil în Siberia și Buhara a murit in to­iul revoluției. "­­ Unii spuneau că a fost victima i­­deilor sale prea democratice, alții i i-au atribuit cele mai oribile cri­me iar unii susțineau că era un savant și un filozof. In ori­ce caz fapt est că sorții îl socoteau drept binefăcătorul a ars căci majoritatea averei sale a fost utilizată pentru instalațiile de apă ce au fertilizat câmpurile pustii din Terghan. El a fost fiul cel mai mare al ar­hiducelui Constantin și îl cunoscu­sem de copil pe când tatăl său gu­verna Polonia. Iată primele mele impresii imediat după intrarea în funcție la Curte. Era în vara anului 1865 la Pavlo­­vsk. Am fost trezită, din somn de un sgomot mare, lătrau câinii și se au­­zeau behăituri dureroase în acelaș timp. M'am­ repezit la geam unde am văzut un spectacol sfâșiitor. Un biet mielușel era legat de un copac ; marele duce Nicolae Constan­tinovici asmuțea cu biciul trei câini mari asupra mielului ca să-l sfâșie: erau trei buldogi sălbatici de care mă îngrozisem când i-am zărit. Tremurând am alergat la colega mea contesa Komarovsky care in­dignată a fugit la maiorul Mirkovici educatorul lui Nicolae. Când ajunse el in parc mielul tu­cea sfâșiat, iar tânărul nobil pă­rea foarte mulțumit de isprava lui. La mustrările profesorului ridică doar din umeri, drept ori­ce râs­­­puns. Pe atunci Nicolae Constantinovici era un adolescent foarte frumos, cu maniere alese, bun muzicant ba a­vea și glasul foarte frumos, învăța foarte bine și­ era răsfățat de părin­ți mai ales de maică-sa care era foar­te mândră de dânsul. Trecură mulți ani. Marea ducesă încercă să-și însoare fiul cu drăgă­lașa prințesă Frederica a regelui Homovici, dar ea iubea pe aghiotan­tul tatălui ei, baronul Pavel de Ra­­mihgep, cu care s-a căsătorit mai târziu.­­­­ Eu mam­ căsătorit cu contele Ni­­colai Kleinmichel, maior în regimen­tul gărzii imperiale și arareori l-am mai văzut pe marele duce. Ajunsese un Mecena al artelor și sub directiva directorului de mu­zi­­că, Grigorovici, cheltuia sum­e mari pentru tablori și antichități. S’a vorbit mult de relațiunile sale cu demimondenii americani Fanny Lear care a publicat o carte intere­santă­ despre aventurile ei în Ru­­­sia. Sora mea ocupă locul de damă de onoare și venind intr’o zi la mine îmi povesti că în palatul de ma­meră s’a comis un furt important. Trei dia­mante mari de pe o icoană trimea­­să de țarul Nicolae I surorei­ sale, au fost scoase cu un instrument ascur­țit. Toată lumea din palat era bănuită poliția se instalase acolo și cerceta­se promisese o recompensă mare pentru descoperirea botului. Icoana era în etajul morii ducese unde nu intrau de­cât medicii, ca­merista și doi camerieri. Marea ducesă plecă cu suita ei la Stuttgart la o nuntă, iar drama să desfășurat pe urmă. Șeful departamentului siguranței era atunci contele Petru Schuvarov. (Va urma)

Next