Presa, iunie 1923 (Anul 1, nr. 74-103)

1923-06-08 / nr. 81

Anul 1 No. 8l MUZEUL PRESEI SEVER BOCUj JJMNAGUA Declarare în stare de faliment Bârlad. 6. In ședința de azi a tri­bunalului I. II industriașul Avram Ni­­colau a fost declarat din oficiu in sta­re faliment. S’a votat..­ Proiectul pentru combaterea speculei trebuia votat „tambour­­battant“. De acela, la Senat, ra­portor al legii a fost ales d. To­ny Iliescu, înzestrat cu un de­bit verbal foarte precipitat. Articolele legii se precipitau pe husele d-sale ca bătăile unei mi­traliere. Lectura era de altfel o o simplă formalitate, de­oarece nimeni din majoritate nu se în­deletnicea cu urmărirea textu­lui. A Și totuși era unul. Un senator basarabean cu numele Trembis­­ki, dacă nu ne înșelăm. D-sa a­­vea de propus o serie de amenda­mente la unele articole și de ce­rut oarecar lămuriri asupra al­tora. De teamă să nu-i scape articole­le cu pricina, și-a schimbat, locul în banca întâi, cu ochii pe pro­iect și cu mâinile pâlnie la ure­chi. Și deodată: — Ea, domnuli prișidinte, pră pun un amandament. — La ce articol­u­l — La art. 26. — S'a votat. Suntem la 86. — Nu să poți domnuli priși din ti, amu doar s’a șttit articolu două săși și ași... — S’a votat, s'a votat, trecem mai departe. Art. 34. RAPORTORUL: Eam­ cetit și p­ ăsta, d-le președinte. Sunt la ^REsMNTIlÉ^^ hrmttm s'a luat în considerație. In acest timp basarabeanul nostru caută apărare în dreapta, în stânga dar de­geaba. Toți senatorii — în număr de 18 erau la urne. PREȘEDINTELE Proiectul a întrunit 85 (ușurat)­­ voturi pentru­ contra nici unul. Sena­tul a adoptat proiectul Autentic. « .•»­­— h. i. — Marele incendiu din Chișinău 0 fabrică de vată distrusă Chișinău. 6. — Un puternic incendiu a izbucnit alaltă erî la fabrica de vată, situată In stra Botezatului. Focul a ars neobservat de tufrmant până la ora 3 din noapte, când flăcări mari au anunțat proporțiile incendiu­lui. Imediat au sosit la fata loca­lul pompierii, precum și un detașament de soldați. In câteva ore, flăcările mis­tuitoare au consumat întreaga clădire, precum și o casă din vecinătate. Pagubele sunt enorme. Focul a fost localizat deabea a doua zi la amiază. Călătoria d-lui Massaryk Praga 6.­­ Ziarul Oficial a­­nunță călătoria incognito a d-lui Massaryk la Montreux, unde se duce ca să viziteze pe fiica sa. De aci va pleca la Marsilia pen­tru a întreprinde o călătorie pe mare de 3 săptămâni, însoțit fiind de medicul său. Președintele clătorește in for­ma sfatului medicilor, de­oarece moartea d-nei Massaryk a avut o ifluență dăunătoare asupra să­­natăței sale. D-l MASSARYK Tratativele anglo-ruse Londra, G. (Rador). —■ Ziarele comentând a doua notă engleză că­tre Rusia scriu că din cuprinsul no­tei reese că Lordul Curzon refuză deocamdată posibilitatea unei între­vederi cu Cicerin, cel puțin atâta timp cât chestiunea propagandei și a despăgubirilor nu vor fi fost clari­ficate. Numai atunci ambii miniș­trii de externe vor putea vorbi în chestiunea recunoașterii guvernu­lui sovietelor. * Roma, 6. — (Din Moscova) Ziare­lele rusești acuză Anglia de a în­cerca să determine o ruptură ru­­so-engleză. Consiliul general al Sindicatelor pan-ruse a trimis un apel partidului muncitor englez cerând să facă tot posibilul pentru a evita o ruptură ca aceasta. HpU5OPIA DE MOBILE”ARADUL)! . Repetatele tratative, între repre­zentanții corpului didactic și mi­nisterul instrucțiunei, cu privire la aplicarea „curbei Lalescu“ nu au dus, până în prezent, la nici un rezultat. Toate promisiunile și străduin­­­țale d-lui dr. Anghelescu, minis­trul instrucțiunei, nu au reușit de­cât să convingă corpul didactic că faimoasa curbă a d-lui Lalescu, nu este decât curba unui arc de oțel, care se destinde după circumstan­țe, spre a reveni iarăși în pozițiu­­nea determinată de făuritorul ei. In jocul circumstanțial al aces­tei curbe, însoțit de asigurările de oportunitate politică, corpul didac­tic încrezător în dreptatea cauzei sale, nu a întrezărit cursa întinsă cu măestrie. Căci, circulara trimisă de minis­ter,—care hotărăște prin surprin­dere și în mod definitiv, soarta­­­ profesorilor sec»­­dtări — este în­­tr’adevăr o cursă. Această circulară, care în afară de cifra salariilor, reamintește, într’un mod tendențios, anumite datorii și ob­ligațiuni profesionale, K epura și măsurile­­ prevăzute ele ți. și regulam'Mtei'pentru» abat«­­“reanimă acele fraterii și obliga­ți­un, a căzut în rândurile corpu­lui didactic­ ca o dezamăgire . MINISTRUL ÎMPINS LA ACTE DE AUTORITARISM — Este cineva din imediata a­­proprer a ministrului Angheles­­­ti, care din motive necunoscute *1 împinge să facă acte de auto­ritarism față de noi, spre a-1 dis­credita“ — ne spun cei mai mulți din conducătorii mișcării corpu­lui didactic. — Nu ne putem altfel explica această circulară, care este în flagrantă contradicție cu asigură­rile sincere ale ministrului, — a­­sigurări în care corpul didactic pusese atâta speranță — ne spun aceiași reprezentanți ai corpului didactic. POLITICA FOAMEI — Câțiva dintre noi, continua ^m vorbitorii noștri — am fost chemați de d. dr. C. Anghelescu și ni s’a făcut reproșul că mișca­re condusă de noi, este o mișcare politică. Este de prisos să vă spunem că am respins cu toată energia a­­ceastă acuzațiune, și că am arătat ministrului că singurul caracter politic al mișcării noastre este a­­cel al „foamei“. J 1 O DELEGAȚIE DE PROFESORI LIBERALI — Ca să facem dovada acestui adevăr, o delegațiune de profesori parlamentari liberali și cunoscuți înfeudați ai acestui partid, se va prezintă zilele acestea ministru­lui instrucțiunii spre a arăta că revendicările formulate de noi, sunt ale întregului corp didactic indiferent de nuanțe politice. O ULTIMA PROPUNERE — Această delegațiune are în­sărcinarea de a aduce la cunoștin­ța d-lui ministru ultima noastră propunere care arată pe lângă că mișcarea noastră nu are nimic co­mun cu mișcările politice, spiritul de ordine și patriotism al corpu­lui didactic. Această ultimă propunere este aceea că corpul didactic pentru a salva principiul de asimilare în grad cu magistratura, asimi­lare făcută în anul 1919, cere ca fondul cuvenit corp ut­ui didactic să fie defalcat din suma de 500 milioane și repartizat astfel ca salariile noastre să fie egale cu cele ale magistraților. Aceasta in­­diferent pe câte luni ar asigura profesorilor salariul magistratu­rii, și el poate fi plătit nu cu în­cepere din Aprilie ci cu câteva luni înainte d­e luna Decembrie, când guvernul asigură că pe baza rezultatelor obținute cu aplica­rea noilor impozite, ne va da re­­parațiunea cuvenită. EXAMENELE PARTICULARE AMENINȚATE . Dacă nici această propunere, pe care credem că guvernul o va primi, ne este refuzată, noi vom convoca congresul telegrafic pen­tru Duminică 10 Iunie spre a ho­tărî atitudinea corpului didactic. — Noi cari cunoaștem spiritul acestui corp nu ne este greu să întrevedem hotărârile acestui con­gres. — Ele vor fi punerea în aplica­re a celor patru puncte formulate de centru, și va începe cu refuzul profesorilor de a participa în co­­misiunile de examinare ale elevi­lor pr­egătiți în particular. av.1 ORELE 5 DIMINEAȚA Corpul didactic se asită din nou O dezamăgire. — ELI Dismnul instracțiunii Împins la acte de amoritarom. — 1 critica termei. — O ultimă pr­opunere gMernului. — Examenele particulare amenințate Procesul unor falsificatori de diplome la Chișinău Falsificatorii condamnați la Câte 2 ani recluziune CHIMINAU. 6. 1- Secția întâi­ a tribunalului local a judecat pri­n procesul de falsificare de diplome de liceu, intentat tânărului Gherș înăanavschi, care folosindu-se de flancuri­ și ștampile, procurate după cum vom arăta mai jos, a­eușit să fabrice o sumă de dip­leme, pe care le vindea cu diver* sume variind între 2000—­3500 jucata, I­a­r Iată câteva amănun­te Interes­sante asupra falsului: " In toamna lui 1921, tânărul N&sanovski se prezentă tipograf lui Volin, căruia aratându*i rn­tificat eliberat de liceul „Veis­man si Runtova“ din localitate, comaundă un număr de exem­plare similare.­­ D. Volin primi comanda și o execută. Tânărul venind peste câteva zile la tipografie intră in posesia blancurilor.­­ Odată acestea preparate, el se adresă fabricantului de ștampile floise Swartz care după ștampila­te pe certificat, îi fabrică una­­ r ilară reușită.­­Tânărul nostru mai avea nevoe p­e» ștam­­pilă pentru aplicarea timbrului sec ce se obișnuește in Basarabia a se aplica pe fotogra­fiile ce se lipesc pe atestate. Această din urmă stampilă i*o fabrică gravorul A. Halimsoh­i-Astfel pregătit tânărul porni la lucru, începând prin a*gi eU* chera­sie­ și Un certificat. In urmă plasă încă 12 diplo­­me false, plătite bineînțeles cu sume frumoase. Posesorii lor, insă­ cum diplo­mele acestui liceu, nici chiar cele veritabile, nu sunt admise în uni­­versitățile noastre, sunt toti peste graniță, unde „ISI CONTINUA STUDIILE“. Tribunalul desbătând chestiu­­nea condamnă pe Gherș Nașa* navsch­i, Moisei Swartz și A. Ha*­limschi la câte doi ani, iar pe ti­pograful Volln la 6 luni închi­soare. 8 PAGINI — 1'ELU Conferința franco-belgiană Paris. 6, — Președintele con­siliului conferă Mercuri la Bru­xelles cu membri guvernului belgian. întâlnirea aceasta va fi de scurtă durată, și va fi ur­marea logică a convorbirilor precedente, șî va examina stu­diile făcute de către teh­ni­ciani belgieni pentru a înlesni regularea problemei reparațiu­­nilor prezentate de către gu­vernul belgian­­ Paris 6.­ Ziarul „Le Temps” relevă optimismul manifestat în cercurile guvernului brita­nic, relativ la soluția eventua­lă a problemei reparațiilor, la care se adaugă aceia a datorii­lor interaliate. Bruxelles, 6. (Rador).­­ D-nul Poincaré însoțit de ministrul de f­­lianțe de Lasteynie și de ministrul lucrărilor publice Le Troquet, a so­sit astăzi la Bruxelles. Miniștrii francezi au fost îndelung ovațio­nați de populație. Conferința a în­ceput la orele 15.30, I 0 conferință a Meni Antante Viena, — Ministrul Iugosla­­viei la Paris a comunicat mi­nisterului de externe din Bei­grad dorința guvernului fran­cez ca, cu prilejul vizitei preșe­dintelui Masarky la Paris, sa se convoace acolo si o conferin­ță a reprezentanților Micei An­tante­ Guvernul francez dorește ca la această conferință să se stabilească punctul de vedere al Micei Antante in chestiuni­le politice în suspensie și, în special, în chestia reparațiuni­lor- Conferința se va ține la București PRAGA. 8. — „Tribuna“ arată ca inexactă știrea dată de ziarele din Belgrad cu privire la o confe­rință a Micei Antante, ce ar urma să aibă loc la Paris cu ocazia vi­zitei o­ lui Massaryk. Conferința Micei Înțelegeri va avea loc in cursul verei la Bucu­rești și se va discuta chestiunea maghiară, chestiunea Societăței Na­țiunilor și alte chestiuni iuter națio­nale la ordinea zilei. Inmitorna notei germane Berli 6 — (Rador) Nota ger­mană cuprinzând nouăle pro­puneri în chestia reparațiilor va­g remisă Joi guvernelor ali­ate. Din surse competente se declară că pretinsul text al no­tei publicat de câteva zare ber­lineze este complect lipsit de temei­* Lafayette. 6. — Ziarele anunță că astăzi s-a trimis prin curieri speciali nota germană la Londra, Paris, Bruxelles și Roma, pentru a putea fi înmânată tot guverne­lor respective, O COMISIE INTERNAȚIONALA PENTRU CERCETAREA PRO­PUNERILOR GERMANE Londra. 6. — „Daily Telegraph“ informează că guvernul englez în vederea posibilitătei unei consfă­tuiri internationale ce va avea poate loc după noua ofertă germa­nă, a dat instrucțiuni ministeru­lui de finanțe să dea cifrele defi­nitive ținând seamă de datoriile Angliei față de Statele­ Unite, „Westminster Gazett“ informea­ză că d. Baldwin ar favoriza con­vocarea unei comisii internaționale însărcinată să cerceteze propuneri­le Germaniei. Cancelarul Cuno ar accepta să se supună hotărârilor acestei co­­misiuni. In plasa D.­Sassu a declarat din nou, la Se­nat, că in România se trăește mai ef­­tin ca in alte țări. ZIARELE Precups­u!< — la să-l cumperi d-ta in Siberia, e’ai să-l prătești cu 12 leii 8X­lassss.— Cum, dom’te nu ți-e rușine,­­ Iei un ardei gras ? Vineri 8 iunie 1923 0 drama misterioasi in jud. Dorohoi Lupte între tâlhari și Jandarmi Trei bandiți care încearcă să fugă, cu ajutorul bandi­ților mascați, sunt împușcați, jandarmii scapă neatins! iar banda mascaților dispare definitiv! Care să fie adevărul ? Corespondenții din Dorohoi ai ziarelor din Capitală au trans­mis pe ziua de cii știrea unei în­tâmplări cu adevărat impresio­nante petrecute alaltăeri seara. Iată relațiunea oficială : De câtva timp județul Doro­hoi era teatrul de operațiuni al unei cete de bandiți cari prădau avutul locuitorilor. Se presupu­nea că origina lor era basarabea­nă. Intr’adevăr jandarmii cari au alcătuit numeroase poteri au izbutit sa prindă trei bandiți. Numele șefului este Timofte Ga­vriluic, care împreună cu cei două tovarăși ai săi au trecut Pru­tul spre a se deda tâlhăriilor de tot felul. Prinși la Darabani, ei urm­au să fie trimiși la Dorohoi. In acest scop s’a format o es­cortă compusă din : 2 jandarmi și trei­­ milițieni care trebuia să-i aducă la Dorohoiu. Și s’a proce­dat întocmai. Cei trei bandiți le­gați și escortați de cele 5 per­soane, au pornit. Ajungând în pădurea Concești—spune relațiu­nea oficială — grupul este atacat de o ceată de 15 bandiți —­ mas­cați. Aceștia din urmă au uzat de mitraliere ! S-a răspuns din par­tea escortei — cu focuri de arme. A fost o luptă groaznică. Rezultatul: cei trei bandiți — de sub escortă au fost uciși, iar unul din jandarmi a fost ușor zdre­lit la cap. Iar ceata de bandiți ca­re a atacat grupul a dispărut! Din aceștia nici unul prins, nici unul rănit. Relațiitnile de m­ai sus — așa cum a fost făcută de toate ziare­le — suscită unele nedumeriri. Le vom expune, în chip lămu­rit. Pentru TREI bandiți, s’a alcă­tuit o escortă de CINCI persoane. Bandiții au fost legați cobză iar escorta era — fără nici o îndoia­lă — bine înarmați. In Darabani și pe tot drumul până la satul Concești nu s’a pe­trecut nimic straniu. Grupul îna­inta, potrivit progresului, spre Do­rohoi. In pădurea Concești, însă, — o diec intr'un loc mai nesigur și mai obscur — apar, deodată, 15 bandiți — MASCAȚI, 15 bandiți, — și încă mascați într’un fund de pădure din nor­dul Moldovei. De ce mascați? Care ar fi ra­țiunea procedeului ? Erau aceș­ti bandiți, presupuși tovarăși ai tâlharilor escortați, oameni cu­noscuți, fețe simandicoase, prin partea locului și nu voiau să fie dați de gol? Sau poate, bandiții aceștia voiau să imite, pur și sim­plu, pe confrații lor din diverse saloane orășănești cari nu operea­ză de­cât astfel ? Ei, — dar să ad­mitem și acest amănunt. Bandiții­ mascați atacă, deci, cu focuri de mitraliere pe: INSO­ȚIT­ORII TÂLHARILOR. Adică, pe jandarmi și pe milițieni. S’a încins, așa­dar, o luptă între­ po­teră și bandiții­ mascați din pă­dure căci cei escortați nu pu­teau conta — fiind legați. Ei bine—această luptă INTRE ESCORTA ȘI BANDIȚII MAS­CAȚI a avut ca rezultat: UCIDE­REA CELOR TREI TÂLHARI CE URMAU SA FIE ADUȘI LA DOROHOI ȘI.... DISPARIȚIA BANDIȚILOR MASCAȚII Cum vine asta ?. Era foarte logic ca în lupta dintre escortă și bandiții­ mascați să fie căzut și bandiți mascați și oameni din escortă, — iar nici da­cum cei trei tâlhari leman­­ca­ri — în cel mai rău caz — pu­teau fugi! Cum au fost uciși TOCMAI cei trei tâlhari cari urmau să fie a­­duși la Dorohoi spre judecare ? Tocmai ei, cari n’au participat la luptă ? Și cum se explică fap­tul că TOȚI CEI 15 BANDIȚI­­MASCAȚI AU PUTUT DISPARI DEFINITIV IAR DIN ESCOR­TA N'A FOST UCIS NIMENI ? Iată întrebări cari, desigur, ne­­dumeresc pe mulți și cărora ar trebui să li se se dea de către or­ganele în drept — răspunsuri precise. Sau sistemul din Basarabia a trecut și în vechiul regat și­ pe­deapsa cu moartea începe să fie aplicată de fapt, deși n’o avem înscrisă în noua Constituție ? Cerem autorităților centrale să ordone o anchetă serioasă. Chiar dacă e vorba de niște talif­ari, nu e admisibil să fie executați, în fe­lul în care se pare că s’a făcut­---------------OXO----------­----­ Deținerea d-lui Schinea Iecursu­ in Casație Neobosit ca și în lupta pe can o duce pentru cauza funcționaris­­mului, d. Schina duce lupta pe căi­le ce legea i le pune la dispoziție pentru a obține liberarea sa și a tovarășilor Dinulescu și Constan­tinescu, deținuți pe nedrept de a­­proape două luni pentru o im­agi­nară necesitate a instrucției. Astfel după ce Camera de pune­re sub acuzare a anulat sentința tribunalului prin care se infirmase mandatele de arestare și se pro­nunțase pentru reconfirmarea lor, d. Schina și tovarășii de luptă și suferințe au făcut recurs la Curtea de Casație. Recursurile s-au judecat ori de către înalta Curte secția N­. D. Schina, care și de data aceas­ta a fost adus la ședință (de­și în regulă generală arestații nu sunt admiși la judecarea recursurilor lor), a desvoltat unul din motivele de casare, arătând că și cu ocazia reconfirmării, Camera a fost com­plectată prin o tragere la sorți fă­cută cu violarea legii de organiza­re judecătorească. Celelalte motive în număr de 8 au fost desvoltate de d-nii Dem. Dobrescu, M. Lipsom și Pompiliu Ioanițescu, cari au arătat că man­datele sunt nemotivate, bazate pe o rea­calificare prin aplicarea art ISI cod. penal și că decizia Came­­rii de acuzare se ferește a preciza motivele pentru care socotește și hotărăște că menținerea mai de­parte în prevenție a d-lor Schina, Dinulescu și Constantinescu este necesară. D. procuror Oprescu a combă­tut recursurile cerând respingerea lor. C­urtea a rămas în deliberare până mâine, când se va pronunța. „PRESA”­ CUPON de Cinematograf cu reducere de 50 la sută LA Cinema Eforia Joi 7 Iunie 1923

Next