Presa, iunie 1923 (Anul 1, nr. 74-103)
1923-06-08 / nr. 81
Anul 1 No. 8l MUZEUL PRESEI SEVER BOCUj JJMNAGUA Declarare în stare de faliment Bârlad. 6. In ședința de azi a tribunalului I. II industriașul Avram Nicolau a fost declarat din oficiu in stare faliment. S’a votat.. Proiectul pentru combaterea speculei trebuia votat „tambourbattant“. De acela, la Senat, raportor al legii a fost ales d. Tony Iliescu, înzestrat cu un debit verbal foarte precipitat. Articolele legii se precipitau pe husele d-sale ca bătăile unei mitraliere. Lectura era de altfel o o simplă formalitate, deoarece nimeni din majoritate nu se îndeletnicea cu urmărirea textului. A Și totuși era unul. Un senator basarabean cu numele Trembiski, dacă nu ne înșelăm. D-sa avea de propus o serie de amendamente la unele articole și de cerut oarecar lămuriri asupra altora. De teamă să nu-i scape articolele cu pricina, și-a schimbat, locul în banca întâi, cu ochii pe proiect și cu mâinile pâlnie la urechi. Și deodată: — Ea, domnuli prișidinte, pră pun un amandament. — La ce articolul — La art. 26. — S'a votat. Suntem la 86. — Nu să poți domnuli priși din ti, amu doar s’a șttit articolu două săși și ași... — S’a votat, s'a votat, trecem mai departe. Art. 34. RAPORTORUL: Eam cetit și p ăsta, d-le președinte. Sunt la ^REsMNTIlÉ^^ hrmttm s'a luat în considerație. In acest timp basarabeanul nostru caută apărare în dreapta, în stânga dar degeaba. Toți senatorii — în număr de 18 erau la urne. PREȘEDINTELE Proiectul a întrunit 85 (ușurat) voturi pentru contra nici unul. Senatul a adoptat proiectul Autentic. « .•»— h. i. — Marele incendiu din Chișinău 0 fabrică de vată distrusă Chișinău. 6. — Un puternic incendiu a izbucnit alaltă erî la fabrica de vată, situată In stra Botezatului. Focul a ars neobservat de tufrmant până la ora 3 din noapte, când flăcări mari au anunțat proporțiile incendiului. Imediat au sosit la fata localul pompierii, precum și un detașament de soldați. In câteva ore, flăcările mistuitoare au consumat întreaga clădire, precum și o casă din vecinătate. Pagubele sunt enorme. Focul a fost localizat deabea a doua zi la amiază. Călătoria d-lui Massaryk Praga 6. Ziarul Oficial anunță călătoria incognito a d-lui Massaryk la Montreux, unde se duce ca să viziteze pe fiica sa. De aci va pleca la Marsilia pentru a întreprinde o călătorie pe mare de 3 săptămâni, însoțit fiind de medicul său. Președintele clătorește in forma sfatului medicilor, deoarece moartea d-nei Massaryk a avut o ifluență dăunătoare asupra sănatăței sale. D-l MASSARYK Tratativele anglo-ruse Londra, G. (Rador). —■ Ziarele comentând a doua notă engleză către Rusia scriu că din cuprinsul notei reese că Lordul Curzon refuză deocamdată posibilitatea unei întrevederi cu Cicerin, cel puțin atâta timp cât chestiunea propagandei și a despăgubirilor nu vor fi fost clarificate. Numai atunci ambii miniștrii de externe vor putea vorbi în chestiunea recunoașterii guvernului sovietelor. * Roma, 6. — (Din Moscova) Ziarelele rusești acuză Anglia de a încerca să determine o ruptură ruso-engleză. Consiliul general al Sindicatelor pan-ruse a trimis un apel partidului muncitor englez cerând să facă tot posibilul pentru a evita o ruptură ca aceasta. HpU5OPIA DE MOBILE”ARADUL)! . Repetatele tratative, între reprezentanții corpului didactic și ministerul instrucțiunei, cu privire la aplicarea „curbei Lalescu“ nu au dus, până în prezent, la nici un rezultat. Toate promisiunile și străduințale d-lui dr. Anghelescu, ministrul instrucțiunei, nu au reușit decât să convingă corpul didactic că faimoasa curbă a d-lui Lalescu, nu este decât curba unui arc de oțel, care se destinde după circumstanțe, spre a reveni iarăși în pozițiunea determinată de făuritorul ei. In jocul circumstanțial al acestei curbe, însoțit de asigurările de oportunitate politică, corpul didactic încrezător în dreptatea cauzei sale, nu a întrezărit cursa întinsă cu măestrie. Căci, circulara trimisă de minister,—care hotărăște prin surprindere și în mod definitiv, soarta profesorilor sec»dtări — este într’adevăr o cursă. Această circulară, care în afară de cifra salariilor, reamintește, într’un mod tendențios, anumite datorii și obligațiuni profesionale, K epura și măsurile prevăzute ele ți. și regulam'Mtei'pentru» abat«“reanimă acele fraterii și obligațiun, a căzut în rândurile corpului didactic ca o dezamăgire . MINISTRUL ÎMPINS LA ACTE DE AUTORITARISM — Este cineva din imediata aproprer a ministrului Anghelesti, care din motive necunoscute *1 împinge să facă acte de autoritarism față de noi, spre a-1 discredita“ — ne spun cei mai mulți din conducătorii mișcării corpului didactic. — Nu ne putem altfel explica această circulară, care este în flagrantă contradicție cu asigurările sincere ale ministrului, — asigurări în care corpul didactic pusese atâta speranță — ne spun aceiași reprezentanți ai corpului didactic. POLITICA FOAMEI — Câțiva dintre noi, continua ^m vorbitorii noștri — am fost chemați de d. dr. C. Anghelescu și ni s’a făcut reproșul că mișcare condusă de noi, este o mișcare politică. Este de prisos să vă spunem că am respins cu toată energia această acuzațiune, și că am arătat ministrului că singurul caracter politic al mișcării noastre este acel al „foamei“. J 1 O DELEGAȚIE DE PROFESORI LIBERALI — Ca să facem dovada acestui adevăr, o delegațiune de profesori parlamentari liberali și cunoscuți înfeudați ai acestui partid, se va prezintă zilele acestea ministrului instrucțiunii spre a arăta că revendicările formulate de noi, sunt ale întregului corp didactic indiferent de nuanțe politice. O ULTIMA PROPUNERE — Această delegațiune are însărcinarea de a aduce la cunoștința d-lui ministru ultima noastră propunere care arată pe lângă că mișcarea noastră nu are nimic comun cu mișcările politice, spiritul de ordine și patriotism al corpului didactic. Această ultimă propunere este aceea că corpul didactic pentru a salva principiul de asimilare în grad cu magistratura, asimilare făcută în anul 1919, cere ca fondul cuvenit corp utui didactic să fie defalcat din suma de 500 milioane și repartizat astfel ca salariile noastre să fie egale cu cele ale magistraților. Aceasta indiferent pe câte luni ar asigura profesorilor salariul magistraturii, și el poate fi plătit nu cu începere din Aprilie ci cu câteva luni înainte de luna Decembrie, când guvernul asigură că pe baza rezultatelor obținute cu aplicarea noilor impozite, ne va da reparațiunea cuvenită. EXAMENELE PARTICULARE AMENINȚATE . Dacă nici această propunere, pe care credem că guvernul o va primi, ne este refuzată, noi vom convoca congresul telegrafic pentru Duminică 10 Iunie spre a hotărî atitudinea corpului didactic. — Noi cari cunoaștem spiritul acestui corp nu ne este greu să întrevedem hotărârile acestui congres. — Ele vor fi punerea în aplicare a celor patru puncte formulate de centru, și va începe cu refuzul profesorilor de a participa în comisiunile de examinare ale elevilor pregătiți în particular. av.1 ORELE 5 DIMINEAȚA Corpul didactic se asită din nou O dezamăgire. — ELI Dismnul instracțiunii Împins la acte de amoritarom. — 1 critica termei. — O ultimă propunere gMernului. — Examenele particulare amenințate Procesul unor falsificatori de diplome la Chișinău Falsificatorii condamnați la Câte 2 ani recluziune CHIMINAU. 6. 1- Secția întâi a tribunalului local a judecat prin procesul de falsificare de diplome de liceu, intentat tânărului Gherș înăanavschi, care folosindu-se de flancuri și ștampile, procurate după cum vom arăta mai jos, aeușit să fabrice o sumă de dipleme, pe care le vindea cu diver* sume variind între 2000—3500 jucata, Iar Iată câteva amănunte Interessante asupra falsului: " In toamna lui 1921, tânărul N&sanovski se prezentă tipograf lui Volin, căruia aratându*i rntificat eliberat de liceul „Veisman si Runtova“ din localitate, comaundă un număr de exemplare similare. D. Volin primi comanda și o execută. Tânărul venind peste câteva zile la tipografie intră in posesia blancurilor. Odată acestea preparate, el se adresă fabricantului de ștampile floise Swartz care după ștampilate pe certificat, îi fabrică una r ilară reușită.Tânărul nostru mai avea nevoe pe» ștampilă pentru aplicarea timbrului sec ce se obișnuește in Basarabia a se aplica pe fotografiile ce se lipesc pe atestate. Această din urmă stampilă i*o fabrică gravorul A. Halimsohi-Astfel pregătit tânărul porni la lucru, începând prin a*gi eU* cherasie și Un certificat. In urmă plasă încă 12 diplome false, plătite bineînțeles cu sume frumoase. Posesorii lor, insă cum diplomele acestui liceu, nici chiar cele veritabile, nu sunt admise în universitățile noastre, sunt toti peste graniță, unde „ISI CONTINUA STUDIILE“. Tribunalul desbătând chestiunea condamnă pe Gherș Nașa* navschi, Moisei Swartz și A. Ha*limschi la câte doi ani, iar pe tipograful Volln la 6 luni închisoare. 8 PAGINI — 1'ELU Conferința franco-belgiană Paris. 6, — Președintele consiliului conferă Mercuri la Bruxelles cu membri guvernului belgian. întâlnirea aceasta va fi de scurtă durată, și va fi urmarea logică a convorbirilor precedente, șî va examina studiile făcute de către tehniciani belgieni pentru a înlesni regularea problemei reparațiunilor prezentate de către guvernul belgian Paris 6. Ziarul „Le Temps” relevă optimismul manifestat în cercurile guvernului britanic, relativ la soluția eventuală a problemei reparațiilor, la care se adaugă aceia a datoriilor interaliate. Bruxelles, 6. (Rador). D-nul Poincaré însoțit de ministrul de flianțe de Lasteynie și de ministrul lucrărilor publice Le Troquet, a sosit astăzi la Bruxelles. Miniștrii francezi au fost îndelung ovaționați de populație. Conferința a început la orele 15.30, I 0 conferință a Meni Antante Viena, — Ministrul Iugoslaviei la Paris a comunicat ministerului de externe din Beigrad dorința guvernului francez ca, cu prilejul vizitei președintelui Masarky la Paris, sa se convoace acolo si o conferință a reprezentanților Micei Antante Guvernul francez dorește ca la această conferință să se stabilească punctul de vedere al Micei Antante in chestiunile politice în suspensie și, în special, în chestia reparațiunilor- Conferința se va ține la București PRAGA. 8. — „Tribuna“ arată ca inexactă știrea dată de ziarele din Belgrad cu privire la o conferință a Micei Antante, ce ar urma să aibă loc la Paris cu ocazia vizitei o lui Massaryk. Conferința Micei Înțelegeri va avea loc in cursul verei la București și se va discuta chestiunea maghiară, chestiunea Societăței Națiunilor și alte chestiuni iuter naționale la ordinea zilei. Inmitorna notei germane Berli 6 — (Rador) Nota germană cuprinzând nouăle propuneri în chestia reparațiilor vag remisă Joi guvernelor aliate. Din surse competente se declară că pretinsul text al notei publicat de câteva zare berlineze este complect lipsit de temei* Lafayette. 6. — Ziarele anunță că astăzi s-a trimis prin curieri speciali nota germană la Londra, Paris, Bruxelles și Roma, pentru a putea fi înmânată tot guvernelor respective, O COMISIE INTERNAȚIONALA PENTRU CERCETAREA PROPUNERILOR GERMANE Londra. 6. — „Daily Telegraph“ informează că guvernul englez în vederea posibilitătei unei consfătuiri internationale ce va avea poate loc după noua ofertă germană, a dat instrucțiuni ministerului de finanțe să dea cifrele definitive ținând seamă de datoriile Angliei față de Statele Unite, „Westminster Gazett“ informează că d. Baldwin ar favoriza convocarea unei comisii internaționale însărcinată să cerceteze propunerile Germaniei. Cancelarul Cuno ar accepta să se supună hotărârilor acestei comisiuni. In plasa D.Sassu a declarat din nou, la Senat, că in România se trăește mai eftin ca in alte țări. ZIARELE Precupsu!< — la să-l cumperi d-ta in Siberia, e’ai să-l prătești cu 12 leii 8Xlassss.— Cum, dom’te nu ți-e rușine, Iei un ardei gras ? Vineri 8 iunie 1923 0 drama misterioasi in jud. Dorohoi Lupte între tâlhari și Jandarmi Trei bandiți care încearcă să fugă, cu ajutorul bandiților mascați, sunt împușcați, jandarmii scapă neatins! iar banda mascaților dispare definitiv! Care să fie adevărul ? Corespondenții din Dorohoi ai ziarelor din Capitală au transmis pe ziua de cii știrea unei întâmplări cu adevărat impresionante petrecute alaltăeri seara. Iată relațiunea oficială : De câtva timp județul Dorohoi era teatrul de operațiuni al unei cete de bandiți cari prădau avutul locuitorilor. Se presupunea că origina lor era basarabeană. Intr’adevăr jandarmii cari au alcătuit numeroase poteri au izbutit sa prindă trei bandiți. Numele șefului este Timofte Gavriluic, care împreună cu cei două tovarăși ai săi au trecut Prutul spre a se deda tâlhăriilor de tot felul. Prinși la Darabani, ei urmau să fie trimiși la Dorohoi. In acest scop s’a format o escortă compusă din : 2 jandarmi și trei milițieni care trebuia să-i aducă la Dorohoiu. Și s’a procedat întocmai. Cei trei bandiți legați și escortați de cele 5 persoane, au pornit. Ajungând în pădurea Concești—spune relațiunea oficială — grupul este atacat de o ceată de 15 bandiți — mascați. Aceștia din urmă au uzat de mitraliere ! S-a răspuns din partea escortei — cu focuri de arme. A fost o luptă groaznică. Rezultatul: cei trei bandiți — de sub escortă au fost uciși, iar unul din jandarmi a fost ușor zdrelit la cap. Iar ceata de bandiți care a atacat grupul a dispărut! Din aceștia nici unul prins, nici unul rănit. Relațiitnile de mai sus — așa cum a fost făcută de toate ziarele — suscită unele nedumeriri. Le vom expune, în chip lămurit. Pentru TREI bandiți, s’a alcătuit o escortă de CINCI persoane. Bandiții au fost legați cobză iar escorta era — fără nici o îndoială — bine înarmați. In Darabani și pe tot drumul până la satul Concești nu s’a petrecut nimic straniu. Grupul înainta, potrivit progresului, spre Dorohoi. In pădurea Concești, însă, — o diec intr'un loc mai nesigur și mai obscur — apar, deodată, 15 bandiți — MASCAȚI, 15 bandiți, — și încă mascați într’un fund de pădure din nordul Moldovei. De ce mascați? Care ar fi rațiunea procedeului ? Erau acești bandiți, presupuși tovarăși ai tâlharilor escortați, oameni cunoscuți, fețe simandicoase, prin partea locului și nu voiau să fie dați de gol? Sau poate, bandiții aceștia voiau să imite, pur și simplu, pe confrații lor din diverse saloane orășănești cari nu operează decât astfel ? Ei, — dar să admitem și acest amănunt. Bandiții mascați atacă, deci, cu focuri de mitraliere pe: INSOȚITORII TÂLHARILOR. Adică, pe jandarmi și pe milițieni. S’a încins, așadar, o luptă între poteră și bandiții mascați din pădure căci cei escortați nu puteau conta — fiind legați. Ei bine—această luptă INTRE ESCORTA ȘI BANDIȚII MASCAȚI a avut ca rezultat: UCIDEREA CELOR TREI TÂLHARI CE URMAU SA FIE ADUȘI LA DOROHOI ȘI.... DISPARIȚIA BANDIȚILOR MASCAȚII Cum vine asta ?. Era foarte logic ca în lupta dintre escortă și bandiții mascați să fie căzut și bandiți mascați și oameni din escortă, — iar nici dacum cei trei tâlhari lemancari — în cel mai rău caz — puteau fugi! Cum au fost uciși TOCMAI cei trei tâlhari cari urmau să fie aduși la Dorohoi spre judecare ? Tocmai ei, cari n’au participat la luptă ? Și cum se explică faptul că TOȚI CEI 15 BANDIȚIMASCAȚI AU PUTUT DISPARI DEFINITIV IAR DIN ESCORTA N'A FOST UCIS NIMENI ? Iată întrebări cari, desigur, nedumeresc pe mulți și cărora ar trebui să li se se dea de către organele în drept — răspunsuri precise. Sau sistemul din Basarabia a trecut și în vechiul regat și pedeapsa cu moartea începe să fie aplicată de fapt, deși n’o avem înscrisă în noua Constituție ? Cerem autorităților centrale să ordone o anchetă serioasă. Chiar dacă e vorba de niște talifari, nu e admisibil să fie executați, în felul în care se pare că s’a făcut---------------OXO-------------- Deținerea d-lui Schinea Iecursu in Casație Neobosit ca și în lupta pe can o duce pentru cauza funcționarismului, d. Schina duce lupta pe căile ce legea i le pune la dispoziție pentru a obține liberarea sa și a tovarășilor Dinulescu și Constantinescu, deținuți pe nedrept de aproape două luni pentru o imaginară necesitate a instrucției. Astfel după ce Camera de punere sub acuzare a anulat sentința tribunalului prin care se infirmase mandatele de arestare și se pronunțase pentru reconfirmarea lor, d. Schina și tovarășii de luptă și suferințe au făcut recurs la Curtea de Casație. Recursurile s-au judecat ori de către înalta Curte secția N. D. Schina, care și de data aceasta a fost adus la ședință (deși în regulă generală arestații nu sunt admiși la judecarea recursurilor lor), a desvoltat unul din motivele de casare, arătând că și cu ocazia reconfirmării, Camera a fost complectată prin o tragere la sorți făcută cu violarea legii de organizare judecătorească. Celelalte motive în număr de 8 au fost desvoltate de d-nii Dem. Dobrescu, M. Lipsom și Pompiliu Ioanițescu, cari au arătat că mandatele sunt nemotivate, bazate pe o reacalificare prin aplicarea art ISI cod. penal și că decizia Camerii de acuzare se ferește a preciza motivele pentru care socotește și hotărăște că menținerea mai departe în prevenție a d-lor Schina, Dinulescu și Constantinescu este necesară. D. procuror Oprescu a combătut recursurile cerând respingerea lor. Curtea a rămas în deliberare până mâine, când se va pronunța. „PRESA” CUPON de Cinematograf cu reducere de 50 la sută LA Cinema Eforia Joi 7 Iunie 1923