Presa, august 1923 (Anul 1, nr. 135-160)

1923-08-01 / nr. 135

k [UNK] Anul 1 No. 135 Directori: CONST. MILLE, E. D. FAGURE TELEFON t Direcția EO/73 fl 58/79. - Redacția »3/74. — A*nCnls«r«tla 10/60 M3BACT&A P A9M1MECTRAT1AI BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 1 / 9^ gramul de Parfum L'Origan, Chipre aUM de Madia, Reve de Valse, etc. In­ 70.— Utru Apă de Colonia parfumată cu L’O­­rigan, Quelq-Fleurs, Fougere-Royal, etc. „ 200.— PUDRA Cotty originală «• 60.“* ROUGE de Buze Electra „ 60.— ROUGE Brunette Dorin­­ 9 150.— ROUGE de Buze Guerlain ni­mit Parfumeria Franceză n i m Str. Karagheorghevici No. 4 (fost Teatru Modern) Lipsa de hârtie devenind din ce în ce mai îngrijitoare, fără perspectiva unei îmbunătă­țiri a situatiriei, „Presa“ se vede nevoită a apare azi în patru pagini. 6mi6Q6 £ B&B99flB8BQj­flB9BBRSE52XfBS2SH29EBBf19Gf155B9ESH3fiSSH9ffSB9B53SL fflica înțelegere și Chestia Reparațiilor Ca factor­­ de echilibru și de pace în Europa. Mica înțelegere nu poate pierde din vedere pro­blemele de politică generală măr­­­ginindu-se numai la cadrul strict al tratatelor de alianță ce leagă cele 3 state. Căci menținerea pă­­cei europene nu atârnă numai de­­ Sofia și de Budapesta, cari sunt încă pentru multă vreme inofen­sive. 'ii­' . Ea depinde mai mult de Pa­ris și de Londra unde se află azi laboratorul politic din care poate eși liniște sau tulburări mai gro­zave de­cât acelea ale marelui războiu. i « Față de tendințele de revanșă ale învinșilor cari devin din ce în c­e mai agresivi, două grupuri de puteri păzesc ordinea europeană își respectul victoriei : Franța în Occident. Mica înțelegere în cen­tru. Alianța lor este firească și zile­le ce trec o fac tot mai strânsă și mai cordială. Față de cei care susțin și prac­tică sabotarea tratatelor, cele 4 state opun politica de executare a lor, politică în care spiritul ju­ridic se acordă cu simțul reali­tăților internaționale, ca In chestiunea reparațiilor și­înțelegere nu poate deci să aibă de­cât o atitudine , aceia ca­re, alături de Franța, tinde la executarea tratatului de la­­ Ver­sailles. Nu este vorba aci de o problemă financiară, căci Ger­mania nu va ajunge probabil ni­ciodată să plătească ceva Româ­niei sau Serbiei în ciuda iluzii­lor guvernanților noștri. Este vorba de o chestiune pur politică, tot atâta cât și Franța. Mica înțelegere nu se poate îm­păca cu o Germanie puternică fiindcă aceasta ar lua îndată co­manda coaliției tuturor nemulțu­miților și ar tinde la răsturnarea violentă a echilibrului actual. Căci pentru multă vreme Eu­ropa este împărțită în două ta­bere cari se vor înfrunta din nou, pe câmpul de bătae. Și nici odată nu vom lua prea multe precautio­­ni pentru ziua aceia. In realismul lor practic si strâmt, englezii par­ că nu vad perspectivele acestea și multi din­­trânșii­i se mai gândesc la vechea politică de diviziune a țărilor Europene aruncându-le unele a­­supra altora pentru asigurarea hegemoniei imperiului britanic. Dacă viitorul apropiat va do­vedi într’adevăr că diplomația engleză pornește pe drumul aces­ta, Mica înțelegere va trebui, să se despartă de prietenia Anglo­­axonă și să rămâie alături de aceia cari vor ști să facă o poli­­că de conservare a ordinei ac­tuale europene. S. ȘERBESCU Duminică a fost liniște în Germania Berlin, 3a (Rador).­­ Ziua de Duminică 29 Iulie a decurs în li­niște la Beran, ca și în tot cuprin­sul Germaniei, inclusiv Bavaria. Deasemenea la Potsdam , cum și celelalte puncte unde existau oa­recare primejdie, liniștea a fost menținută până în ultimele ore, cu toate atâțările și provocările comuniste, poliția netngăduind nici o demonstrație sub cerul liber evitând astfel orice prilej de cioc­nire.­­ . După câte se știa până lemn, au avut loc manifestații însoțite de devastarea magazinelor numai în localitatea Neuroppin, unde po­liția a trebuit să facă uz de ar­mă , sunt doi morți și câți­va ră­niți.După informațiile căpătate de fiarele necomuniste din sursă ofi­cială, întrunirile comuniste au fost slab populate. După aprecieri făcute cu îngă­dduință, comuniștii au putut mobi­­lza Duminică la Berlin numai 25 mii oameni. La Dresda au parti­cipat între cinci și douăsprezece mii comuniști.­­ In Ruhr­iș în Renania nu au a­­vut loc nici un fel de manifesta­ții. Camera comu­nelor discută chestia Ruhr Londra, 30. (Rador).­­­ Astăzi , 80 iulie sunt așteptate la Londra notele de răspuns ale Franței și gSelgiei la proectul englez.­­ Marți va avea loc în Camera­­ Comunelor o nouă desbatere a chestiunii Ruhrului și a proble­mei reparațiilor. Se crede că după terminarea dîscatiminilor, primul ministru d­aidniu va face dclaratiuni tm- Pursâau- Grav accident de automobil la Posada 6 persoane grav rănite Sinaia 30* — (Ora 1 noaptea) In Sinaia s’a răspâdit zvonul că un grav accident de auto­mobil s’a Întâmplat la Posada. Răniți sunt in număr de 6. Date fond orele înaintate nu am putut obține amănunte­ Se vorbește că în automobilul, care a suferit accidentul de la Posada ar fi fost membrii misiunii ita­liene. 4 PAGINI — 1 LEU us­ DISCURS al primului ministri Bulgar Sofia, 30. (Rador).­­ Primul mi­nistru Trancoff a tinut la Varna, un important discurs politic, in care a expus programul guvernu­lui, protestând în contra calomniei răspândite de anumite cercuri in­teresate, după care noul guvern ar urmări o politică de răsbunare. Noul guvern sprijină din contră politica sa pe executarea integra­lă a tratatului de pace. Nimeni în țară nu se gândește la reluarea războiului. Oratorul a im­pus apoi proectele guvernului cu privire la ameliorarea situației interne, prin votarea unei nouă legi agrare, a mai multor legi in­dustriale și muncitorești. Terminând discursul său, pri­mul ministru a făcut apel la toa­te forțele și inițiativele țării, in­vitând partidele din stânga dreapta să suțină guvernul pen­­i­tru a face imposibilă reîntoarce­rea regimului răsturnat. 0X0 TEANKOF Tratativele turco americane Londra, 30 (Rador).­­ Se anunță că tratativele începute la Lausanne între Ismet Pașa și de­legatul Statelor Unite, vor fi con­tinuate la Constantinopol. Agitații contra prețu­rilor maximale la Cluj CLUJ. 30.— Uniunea măcelarilor și societatea restauratorilor au ți­nut era o adunare protestând con­tra prețurilor maximale. De asemeni s’a mai protestat contra modului cum au fost stabi­lite prețurile, cerându-se libertatea comerțului. Adunarea a decis trimiterea unei delegațiuni la ministerul de comerț care să protesteze personal. Dele­gația aleasă va pleca Miercuri la București. VILEGIATURA — Boerul pleacă ln vacanțe ? — Da, pleacă să se plictisească aiurea ! Mem«?! 1 August 199fr­ ORELE 5 DIMINEAȚA Ultimele lucrări ale Conferinței Micei înțelegeri teesrtasita expuntere­a d-lui Duca Declarațiile d-lui Filz asupra misiunii sale Expunerea d-lui S. G. Duca Ipoteca asupra bunurilor ungare.—Situația generală a Europei Reprezentanții presei au fost primiți ori după masă, la orele 3 de d. I. G. Duca, ministru de ex­­erne, care le-a făcut următoarele declarațiuni, cu privire la lucră­rile conferinței Micei înțelegeri. — Vă mărturisesc că sunt foar­­te jenat, spune d. Duca, să vă fac declarații asupra Micei înțelegeri potrmă azi v’a vorbit și d-n. Beneș și Nincici, cari v’au spus că sunt de perfect acord cu mine. Nu văd ce își putea adăuga inte­resant la declarațiile lor. Tocmai am terminat ultima șe­dință, îmi revine mie să trag ul­timele concluziuni de la conferin­ța din Sinaia. înțelegere complecta In special tin să declar că sun­tem foarte satisfăcut­ de conver­­sațiunile cari au avut loc. Cred că putem rezuma lucrările noastre în două părți: Conversatiuni generale și hotă­­rîri precise asupra unui număr oarecare de probleme. In ceea ce privește chestiunile de ordin general, după cum au decla­rat în comunicatul oficial, am exa­minat îndelung situația generală a Europei cum era și natural să fa­cem, având în vedere că Mica An­tantă este un grup strâns legat de statele aliate, grup care nu este de­cât o parte din mecanismul general politic, creiat de situația de după războiu. REZULTATE SATISFACATOARE In afară de plăcerea de a vă fi agreabil înțelegeți că nu pot spune cari au fost concluziunile la cari am ajuns. Ceia ce vă pot spune este că am fost de perfect acord și că am con­statat cu satisfacție că privim toa­te problemele în același fel. In ceia ce privește chestiunile particulare v’am spus că am ajuns la câteva concluziuni precise. IPOTECA UNGARA MĂ explic: Am ajuns să precizăm condi­­țiunile sub cari putem consimți la ridicarea ipotecei ungare. Știu că d-nii Nincici și Beneș v'au spus și eu vă repet că în ceia ce privește România, niciodată nu ne-am opus ideiei unui împrumut maghiar, nici refacerea economice a Ungariei. Cerem un singur lucru: garanții serioase ca împrumutul dat Unga­riei nu va putea servi contra noa­stră, fie sub formă de armament, fie sub formă de propagadă ireden­tistă. ATITUDINEA MICEI ANTANTE LA LIGA NAȚIUNILOR Am ajuns deci la concluziuni precise în ceea ce privește atitu­dinea grupului nostru în diferite chestiuni care vor forma obiectul discuțiunilor din Septembrie a ce­lei de a patra reuni­te a Ligei Națiunilor. Am studiat punct cu punct și am examinat pentru fiecare caz atitudinea care va trebui să luăm la Geneva. Bine­întels că o unele hotărîri ale noastre vor fi reexaminate de delegații noștri la Geneva în lumina circumstanțelor de ultimă oră. In urma acestor deciz­iuni pot spune cum au declarat și colegii mei, că întrunirile noastre perio­dice iau de fiecare dată un carac­ter mai precis. La primele noastre întruniri ne­am mărginit la un simplu schimb de vederi. FRONT COMUN IN TOATE CHESTIUNILE Din ce­ în ce mergem spre re­zultate pozitive. Spun aceasta nu pentru ca să se constate progre­sul realizat de această conferință, ci pentru că mi se pare că astfel se afirmă mai limpede caracterul Micei Antante care detine pe zi ce trece un factor mai important în viața politică a Europei actua­le, u­n factor important prin per­fecta noastră solidaritate, prin deciziunea de a face front comun in toate chestiunile cari ne privesc. Dacă Mica înțelegere se mani­festă sub această formă e că poli­tica sa este lămurită, TOATE TREI STATE ȘTIU CE VOR, DORIM PACEA, MEN­ȚINEREA TRATATELOR EXIS­TENTE. ' IN CEIA CE NE PRIVEȘTE PE NOI TREI, SUNTEM N­OTARAȚI SA LE EXECUTAM IN MOD LEAL. CEREM INSA ACELAȘ LUCRU TUTUROR CELORLALȚI. Restul declarațiunilor ce ați voi să aflați de la mine, vi le voiu face la Geneva. D. Duca și-a terminat expune­rea. Curiozitatea profesională ne-a îndemnat să-i punem o serie de întrebări la care d. ministru de externe a binevoit să ne facă ur­mătoarele declarațiuni :• PROBLEMA UNGARA Ungurii au cerut de la comisiu­­nea de reparațiuni ridicarea ipote­cei pe care statele succesorale o au asupra bunurilor maghiare, în baza tratatului de pace de la Tria­non. Comisiunea de reparațiuni a dat o hotărâre care nu a mulțumit Un­garia, căci cercurile financiare la care s-a adresat guvernul din Bu­dapesta au refuzat să acorde îm­prumutul în condițiunile impuse de comisiunea reparațiilor. Ungaria a cerut reexaminarea chestiunei pentru ca problema îm­prumutului să poată fi rezolvată din punct de vedere practic. Pe bazele acestei cereri am exa­minat din nou problema și am a­­juns la concluziuni precise. * RELATIUNILE CU RUSIA Un confrate roagă pe d- Duca să precizeze dacă conferința s’a ocu­pat sau nu cu reluarea raporturilor diplomatice cu Rusia sovietică. D. ministru de externe a răs­puns : — Nu am luat nici o hotărîre cu privire la reluarea relatiunilor di­plomatice cu Rusia. Evident nu se putea face ab­stracție de Rusia atunci când am discutat situația generală a Euro­pei. Profit cu acest prilej ca să fac o declarație categorică și ca să arăt care este punctul de vedere al Ro­mâniei în această chestiune. PACE BAZATA PE TRATATELE­­ EXISTENTE DOMNILOR, PUNCTUL NOS­TRU DE VEDERE IN CHESTI­UNEA RUSA ESTE CA DORIM, IN MOD SINCER PACEA. CE­REM INSA, ATAT PENTRU NOI CAT SI PENTRU VECINII NO­­STRI, UN SINGUR LUCRU : PA­­CEA SA SE BAZEZE PE TRA­TATELE EXISTENTE. CU RES­PECTAREA FRONTIEREL­OR ACTUALE ALE STATELOR. ȘTIȚI CA AM AVUT CONVER­­SAȚIUNI CU D. CICERIN LA LAUSANNE. SUNEM GATA SA LE CONTI­­NUAM ORICÂND CU ACELAȘ SPIRIT PACIFIC, SPRE AJUN­GEREA REZULTATULUI UR­MĂRIT DE ROMANIA. La­­ sfâRșitul declarațIunilor I. G. Duca a­ aNUNțat că problema românilor din peninsula balcanică va forma obiectul unor conversa­tiuni speciale cu d. Ninck­i, mini­­strul de externe al Iugoslaviei. 0. Pili vorbește „Presai“ despre misiunea lui Sinaia, 3D.— După terminarea lucrărilor conferinței am căutat să vedem pe d. Piltz, care a_venit la Sinaia, pentru a avea o serie de întrevederi, cu reprezentanții diplomatici din România. D-sa a binevoit să ne facă ur­mătoarele declarații, de ultimă d­ră, asupra scopului vizitei d-sale : — .."Am venit la Sinaia în m­i­­siune specială, determinată de le­găturile de prietenie dintre Polo­nia și România și de convenția militară, economică și politică, ce unește cele două țari. VIZITA N’ARE LEGATURI CU LUCRĂRILE MNICEI ÎNȚELEGERI via „Nu am putut avea la Varșe­suficiente întrevederi cu re­prezentanții României de­oarece timpul lor era­ prins cu serbările cari s’au dat în onoarea suvera­nilor României. Azi, este vorba să aprofundam chestiunile, cari for­mează obiectul tratatului special ce leagă România de Polonia. Scopul vizitei mele la Sinaia, nu era deci nici o legătură cu lucrările Micei înțelegeri“. POLONIA VA SPRIJINI MICA ÎNȚELEGERE La „LIGA NAȚIU­NILOR“ D. Piltz ne vorbește apoi de apropiatele alegeri pentru consi­liul „Ligii Națiunilor“. — D-sa declară că la Genova întotdeauna Polonia a fost alăturea de reprezentanții Micei­ înțelegeri atunci când era vorba de chestiuni care priveau politica externă. A­­ceasta colaborare a dat admirabile rezultate, iată de ce și de data aceasta, când e vorba ca Mica Antantă sa aibă un reprezentant în consiliul „Ligei Națiunilor“ Polonia va sus­ține candidatura reprezentantului Micei înțelegeri. își La sfârșitul convorbirei d. Piltz exprimă satisfacția pentru atitudinea avută de d-l Duca și Brătianu, cari au încercat să du­că pe un teren favorabil conver­sațiile între reprezentanții Gehn,­slovaciei și ai Poloniei.­­ D. Piltz va avea în cursul zi­lei de azi o nouă întrevedere cu d-nii Duca, Ninck­i și cu repre­­zentanții statelor aliate, după ca­re va pleca la Varșovia. Ultima ședință a conferinței (Qinynksfu! oficial După ultima ședință a con­ferinței s’a dat următorul co­municat : N-nii Beneș Nincici ca și d-nii Brătianu și Duca s‘au în­­trunit într’o ultimă ședință azi dimineață. Ele au rezumat dezbaterile din ultimele două zile, cari pot să fie caracterizate prin acor­dul complect r­­eprezentanțîlor celor trei târî asuma chesiuni­­lor examinate S’a luat hotărârea de a se în­truni periodic la termene mai apropiate. Viitoarea adunare a Micei Antante urmează să aibe loc la Belgrad“. « Sinaia 30. — Vizita pe care delegații Micei Antante urmau sa facâm regiu­nea petroliferă de la Câm­pina, a fost cotramandat, cu toate măsurile luate pentru primirea delegaților. D. I. G. Duca, a telegrafiat d-lui O­­siccami, directorul general al „Stelei Române" arătând regretele sale și ale d-lor Benes și Nincici cari au scăpat prilejul să viziteze regiunea petrolife­ră D-1 Beneș a vizitat era între orele 5 — 6 pe d Pu­tz, trimisul Poloniei, cu care a avut o bm»­nă întrevedere. In cercurile diplomatice se spune că convorbirile spre un sigur acord între merg Po­lonia și Cehoslovacia. Plecarea d-lui Beneș D. Beneș a plecat aseară la ore­­le 12 și 4 minute prin Halmi ,la Praga, însoțit fiind de d. Wever­­ka ministrul Cehoslovaciei la Bu­curești precum și de d-nii Szat­­mary secretarul particular al d-lui Beneș și Mihail Arion prim secretar de legație, atașat pe lângă persoana d-lui Beneș pe tot timpul cât a stat în România. La gară a fost condus și salutat de d-na și d. Duca precum și de o parte din diplomați, aflători la Sinaia. RADU MATEI Cu­lfi In pagina 3-a: „Reprezentanții Ceho­­slovaciei și Iugosla­viei vorbesc presei” i

Next