Presa, martie 1924 (Anul 2, nr. 311)

1924-03-01 / nr. 311

litmus numar . v •- • • \'j ■' , ■' III mn III Acsssta eá’Se ultimol număr al ziarului „Presa*. Am f&aiist ’sacrificii pista puterii s noastre pentru a ■"a publicului­ cititor un ziar cinstit și bine redac­tat fim toate punctele de vedere. Am reușit să-l fa­cem astfel­ iar, nu ne mai putem impune tipul sa­crifices pen­ătru a-l face să trăiască. I­os imeselui nostru material, nu vom acuza pe ciment, căci ne dăm seama că trecem­­ prin tim­puri vitrege pentru presa română și că in nici un domeniu­ ci pros­ucțiunii condițiunile economice nu sunt mai grele și mai mare nepăsarea celor în drept și iu putință de a se ameliora. Fără a inventă pretexte­­ pentru dispariția noastră constatăm numai că­ „Presa« nu putea» în aseme­nea col'di­fîușit, să-și facă o viață de sine stătătoa­re și cum nu avem la spatele nostru» nici un par­­in­t» nici o teca sau societate care să ne susție, sun­tem.Ro»ci­i­ s’o facem să dispară, concentrând,j-ne toată, activitatea asupra ziarului „Lupta* carf e în plină prosperitate și îs» plină viață. CONST. MILLE, EMIL B. FAGURE Maritarii liberali drepti chistia chiriilor 'vV^.\>sfö7ÍWÍV' *■ Aț* ’ • # CcVÍSÍÉikíe& Sln&cAiiá înainte să dea formă definitivă finoeetului de lege privitor la chi­rii, d. G. G. Mârzescu, ministrul justitiei, a ținut să consulte majo­ri­tati­le parlamentare și să pro­­toace o cât mai largă di­scu­țiu­ne, din care să rețină observațiunile Susținute de cei mai mulți și cari n’ar fi potrivnice principiilor în spiritul cărora d-sa înțelege să re­zolve problema locuințelor. Prima consfătuire s’a ținut a­­seară, în sala de ședințe a Senatu­lui, sub președinția d-lui Toni Iile­scu, vice-președinte al matorului jCorp. Erau de față d­ nii miniștri­­ D. G. Mârzescu, N-­i­. Chircuiescu și N. N. Săveanu. ANTEPROECTUL D. G. G- MÂRZESCU, ministrul Justiției, a explicat scopul consfă­­tuir­ilor convocate de d-sa și după aceasta, a dat citire anteproiectu­lui legei. D-sa a cerut apoi: 1) anteproeo­­­­tul să fie discutat pe capitole; 2)­­ o­ com­isi­u­ne formată din trei se­natori și trei deputați, să ia notă de observațiile ce se fac de către parlamentari și să întocmească apoi o lucrare rezumativă asupra discuțiilor, lucrare de care să se țină senină la redactarea defini­tivă a proectului.­­ Ministrul justiției a mai anun­­­țat că guvernul e decis să lase re­zolvarea ch­estiunei ch­iriilor, în în­tregime Parlamentului. ^APROAPE DE SOLUȚIA DE­FINIȚI­VA** Din declarațiile făcute la cons­fătuire, cât și din acelea cari s’au făcut ziariștilor, rezultă că majo­ritarii liberali consideră proectul de lege al d-lui Mârzescu­ ca „a­­proape de soluția definitivă*’.. Fiecare face observații de amă­nunt și toți acordă legiuitorului circumstanța atenuantă a imposi­­bilităței de găsit o formulă com­plect tranșată într-o chestiune com­­plicată și gingașă ca aceea a chi­riilor.­­ PRELUNGIREA CONTRACTE­­LOR La discuții au luat parte d-nîi BRAZIL PANGRATI și N. G. PO­­POVICI, senatori, LEON­TE MOL­­DOVANU și N. BALANESCU, de­putați. D. ERMIL PANGRATTI a sus­ținut că ar îi pine ca prelungirea contractelor să nu se acorde decât pe un an, d. Leonte Moldovanu a cemut ca prelungirea să se dea pe­­ trei ani. j M­inistrul justiției a deslușit, că așa a prevăzut in anteproect pre­lungirea pe trei ani (redusă de con­siliul miniștrilor la doi ani), deoa­rece d sa nu vrea ca data prelun­girei legale să coincidă cu viitoa­rele alegeri, așa ca din chestiunea chiriilor să se facă o chestie poli­tică. MASURI ÎMPOTRIVA STREINI­LOR Unii din oratori au susținut că ar mai fi o măsură potrivită pentru dobândirea unei sporiri a capacității locative din orașe. A­­num­e: să se evacueze din imobi­lele ce ocupă streinii cari au in­vadat in Capitală în centrele principale ale țarei. Nu trebuesc uitați,—am­ argumentat oratorii,— că: 1) împuținarea străinilor e și o chestiune de siguranță pu­blică; 2) mulți dintre străini be­neficiază de valută forte, ceeace a­­ las și duce la menținerea chi­riilor urcate; 3) în unele țări streine s’au luat măsuri identice. PROPRIETARII ȘI CHIRIAȘII SĂRĂCI O chestiune delicată care preocupă pe numeroși parlamentari și care ne-a fost indicată de d. senator Const- D­imit­riu e următoarea : , Chiriașii săraci locuesc, — Sii de obște, — la proprietari săraci. Cum pot fi protejați și unii și alții ? Trei ar fi soluțiile: 1. Statul sft a­­copere proprietarilor săraci diferențe­­le Intre chiriile pe cari le pot plăt nevoiașii lor chiriași și acelea pe cari se cuvine să le primească. Soluția aceasta e aproape exclusă din prici­nă că Statul n’are putința bugetară de a acoperi diferențele menționate. 2. Diferențele să fie plătite de proprie­tari și chiriașii bogați, dintr’un fond ce s’ai strânge printr’o taxă oare­care, bunăoară, printr’un timbru pe contractele prevăzând chirii peste o sumă mare stabilită de lege; 3. Pro­prietarii și chiriașii săraci să fie iar... sacrificați. Din discuțiile de aseară, nu s’a re­­ținut nici o propunere practică. Des­­baterile se vor relua astă seară. 6. MICIORA Tratativuls ros­aft © ■ rase la Ifiena CONSTITUIREA DELEGAȚIEI ROMÂNEȘTI Eri a avut loc la ministerul de externe, o nouă consfătuire în vei dorea alcătuirea delegației noastre la conferința româno- rusă de la Viena. După cum am anunțat acum câ­teva zile, este aproape definitiv hotărât, "ca delegația să fie pro- 7, dată de d. Lansa­lîașcanu, minis­trul nostru la Sofia. Vor mai face parte din delegație, d. general Iovanovici, pentru ches­tiunile militare, d. Mircea Jiu­ara din partea­­ Camerei, d. D. Drăghi­­cescu di­n partea Senatului și d. Gh. Cristodorescu de la ministerul de industrie.­­ De asemenea e probabil ca Basa­rabia să fie reprezentată prin d. Pântea și Codreanu, deputați. S’a mai citat totuși în această direcție numele deputaților Dim­­i­­­triu și Văluță. Ca secretar al comisiunei va fi d. Mișu Arion. Astăzi va avea loc la ministerul de externe ultima consfătuire după care comisiunea va fi anunțată o­­ficial, iar după aceia va pleca la Viena. , I Pentrre abo­nații noștri in urma încetării apari­ției ziarului „Presa“ dom­nii abonați ai acestui ziar al căror abonament este in curs, sunt ugați să ne anunțe dacă doresc să li se trâmeată mai departe ziarul „Lupta“ sau să li se restitue diferența ce li se cuvine. Drepturile minorităților in Un­garia ELE SE VOR FOLOSI DE LI MS A LATERNA ÍM FATA AUTOR 9 TAT § LOR Budapesta» 28. — Paria­ , meritul a votat procetul , prezentat­ori, prin care , se acordă minorităților­­ dreptul de a se sluji de limba lor națională in fa­ța autorităților si a justi­ției. Bethlen a ținut o lungă cuvântare, arătând că nu sunt adevărate cele sus­­­ținute de lașig după care starea actuală a Ungariei s-ar datora politicei șovi­­­­niste și xenofobiei. După Bethlen, străini­i n­ au fost nici­odată aiât de bine tratați în Ungaria. Declarațiile ministrului de exter­ne al Poloniei Varșovia, 28 (Rador). — Ministrul de externe al Poloniei d. Zamoyski a făcut în comisiunea pentru afacerile externe a Senatului o expunere asu­pra situației politicei a Poloniei. Mi­nistrul de externe s-a declarat satis­făcut de rezultatul conferinței state­lor baltice. Această conferință a întărit legătu­rile de ordin politic, economic și cul­tural între Polonia, Finlanda, Leto­nia și Estonia­ Aceste state s’au pus de acord cu privire la activitatea lor în sânul Ligei Națiunilor. Programul sesiunei viitoare a Ligei Națiunilor conține multe puncte care interesea­ză în special Polonia Deciziunea în chestia Memel depinde de raportul delegaților Ligei Națiunilor. In dis­­­cutia ce a urma expunerei ministru­lui de externe, senatorii au subliniat importanța acordului cu statele bal­tice și necesitatea unei soluționări a­­ problemei Danzitului. Dambla guvernu­­l be­l­gian PARIS, 28» (Rador).­­ Din­­ Bruxelles se anunță că Camera belgiană a res­pins cu 83 contra 79 de votu­ri convențiunea eco­nomică dintre Franța și Belgia. D-l Theisins care a pus chestiunea de încre­dere in legătură cu acest vot a înaintat regelui de­misia guvernului. THEM­IS Trotzki pregătește o lovitura contra actua­ului guvern? Paris.­­ In cercurile rusești din Londra, cari sunt in continuă co­­­municație secretă cu amb­ii rămași în Rusia, se confirmă zvonurile după cari Trotzki, comisarul popo­rului pentru război, ar fi pregătind armata roșie pentru a o deslănțui contra triumviratului comunist care exercită actualmente dictatura în Rusia. După aceste informațiuni, reproduse de „Chicago Tribune“, lovitura va fi dată abia peste o lună. Acest interval de timp e ne­cesar pentru organizarea forțelor cu care Trotzki speră să răstoarne­­ guvernul actual și să ia el insuși puterea. Se­­ spune că Trotzki nu este așa de bolnav cum se pretinde. El n’ar­­ fi plecat în Caucazul septentrional­­ din motive de sănătate, dacă n’ar f fost dat la o parte și umilit de ac­tualii șefi ai guvernului sovietic. Trotzki a ales o reședință în Cu­­banul meridional fiindcă acolo poate să confereze liter cu frun­tașii necomuniști, aparținând caza­­c­ilor din Don, Kuban, Terek ca și c­­u aceia din Azerbeidjan, din Geor­­­gia și din provinciile de pe Marea­­ Neagră, unde comunismul n’a fost­­ niciodată acceptat în mod real. . Un număr considerabil de regi­­­­mente de cazaci cantonate în zona 1 din jurul Kursk-ului, constitue efec­­­tivele pe care Trotzki se bizue in­­ primul rând pentru atacul ce-­­­ proiectează. i*«******* **­**** România si rea £ ir £ k?*uviile germane Berlin, 28 (Rudor)• — Guver­nul german care a încetat cu înce­pere de la 20 Octombrie sa achite obligațiunile sale de reparatiuni a intrat in tratative cu România și Iugoslavia pentru a găsi o moda­­l­itate de-a livra acestor state co­menzile ce le-au făcut in Germa­nia in contul reparațiunilor. După cum se știe, guvernul ger­man, a avansat 50 la sută din suma ce reprezintă aceste comenzi industriașilor germani. Deoarece guvernul german a declarat că nu poate achita restul pentru aceste comenzi înainte de rezolvarea de­finitivă a ch­estiunei reparatiuni­­lor, s’a gândit să propună guver­nului român și iugoslav ca ele să achite acest rest luându­-și și pri­mire comenzile Guvernul german se obligă să achite acest avans, după soluționarea chestiunii re­­paratiunilor, in conformitate cu cota de reparatiuni ce se cuvine României și Iugoslaviei. In legă­tură cu­ acest proiect a plecat în Belgrad pentru aranjarea acestei afaceri de Cunze comisarul ger­man al reparaț­iunilor. Înainte de­ a pleca la Belgrad d. Cunze a discutat această chestiune .. cu .1­ Păunescu reprezentantul Româ­niei în chestiunea repartițiumlop. Hare intendiu La Brașov Cluj, 28.­­ Se anunță din Brașov, că la gara a­­­celui oraș ar fi isbucnit un incediu e*r casnic. In timpul serviciului subcomisarului Micu Par­cel, au luat foc magaziile gărei. Cu toate ajutoarele da­­te, focul a distrus­ com­­­plect toate magaziile. ORELE 5 DIMINEAȚA MCDONALD și tratatul deja Versailles Dezavuarea declarațiilor mini­strului Henderson O mare dezbatere în Camera Comunelor LONDRA 23 Februarie.­­ Primul Ho ministru a fost in­­­terpelat astăzi în diferite rânduri în Camera Comu­nelor cu privire la decla­­­­rația făcută­ de Ministrul­­ de interne Henderson, ia­r discursul său din Bu­rzley s asupra revizuirei tratatu­­­lui de Versailles.­­ In replica sa Macdonald ® se referă la răspunsul ca­re i-a dat Lunea trecută a lui Lloyd George in ace­­­­iași chestiune — și în ca­­­­re declarase că prin Ca­­r­binet nu a trecut nici o comunicare dă felul ace­­­­st­a făcută de Henderson­­ și singura declarație pen­­t­tru care guvernul își ia­­ răspunderea este aceia , făcută­­ chiar de dânsul la­­ 12 Februarie în Parla­­­ment. Conservatorul Mac­atSeif a fost sub-secretar al Afa­­­­cerilor Străine în ultimul­­ guvern spune că cerce­tând amănunțit toate de­­­­clarațiunile făcute de­­ Macdonald, de când a de­­­­venit Prim Ministru nu , găsește nici una care­­ sar referi la revizui­rea tratatului de Ver­­­­­sailles. In vederea cons­­i­ternarei pricinuită de am­­­b­ase părți ale canalului , de discursul lesi Mender­­­­son» Mac­Neill întreabă­­ pe Macdonald dacă nu es­te de părere că ar fi ne­­merit să lămurească punc­tul său de vedere, în in­­­­teresul colaborarea comu­nei pe care o dorește. Macdonald răspunde că este surprins că declara­ți­unea sa făcută la 12 Fe­bruarie, ar putea conține vre­un echivoc și repetă că guvernul își ia răspun­derea numai pentru ceea ce a declarat Macdonald însuși și nimic mai mult. In urmă Mac­­leill pro­pune moțiunea după ca­re Camera va trebui să discute această chestiu­ne de importanță politi­că, contradicțiile miniș­trilor cu privire la politi­ca externă, precum și re­fuzul guvernului d­e a șter­ge din opinia publică a țărilor aliate, impresia produsă de discursul mi­nistrului de Interne cu­­ privire la tratatul de Ver­­ 1­sai ales. Primeul minstru susține că ceea ce a declarat pâ­nă acum este suficient pentru acest scop și este tot ce se poate da intere­sului public, in această clipă. Ormsby (conservator) : sprijină moțiunea. Dân­­­­sul declară că de oare­ce­­ toate ziarele franceze și italiene au dat multă a­­tențiune discursului ros­tit de Ministrul de Inter­­­­ne, această chestiune a devenit de importanță­ reală și internațională și dânsul socotește deci că guvernul trebue să-și cla­­­rifice atitudinea în ce­ pri­vește tratatul de Versail­l i­res. Toți conservatorii și­­ mai mulți liberali au spri­jinit moțiunea și desbate­rea s’a fixat pentru astă­zi seară. LONDRA, 28.—(Rador). Camera comunelor a res­pins cu 295 contra 228 de voturi o moțiune a con­servatorilor care au ex­primat protestul lor în contra politicei guvernu­lui în afacerea Popiat. Ziarele engleze afirmă că guvernul se ocupă cu chestiunea acordării unui credit important Rusiei pentru a facilita afacerea acestei țări. Macdonald a declarat în Camera comunelor că guvernul nu a luat nici o hotărâre asupra chestiu­­nei, atât de discutabilă, a revizuirei tratatului de­ la Versailles. D-l Macdo­­nald a adăugat că d-l Hen­derson a făcut o greșală exprimându-și părerile sale personale asupra a­­ces­tei chestiuni. D-l Macdonald se va pro­nunța asupra chestiuni­lor importante la ordinea zilei, după ce comisiunea reparațiunilor își va da avizul. Guvernul englez va face tot ce-i stă în putință pen­tru ca in liga națiuni­lor să intre toate celelal­te națiuni. Aceasta este politica­uvernului englez a încheiat d. Macdonald. * arestarea testului șef al siguranței in târgu Iu­reș Cluj, 28. —. A fost arestat la Oradia-Mare Mihail Dumitru, fost șef al siguranței din Târgul M­ureș. S’au făcut împotriva lui mai multe­ reclamațiuni, că ar fi co­nus fraude, Arestarea unnei bande c­i spargă­tori la Iași IAȘI. 28.­­ După cercetări de aproape două luni de zile autorită­țile polițienești au reușit să desco­pere o bandă de spărgători cari a dat nenumărate lovituri atât în o­­rașul nostru cât și în Vaslui, Bo­toșani și alte orașe din Moldova. La domiciliul spărgătorilor s’au găsit obiecte de artă, juv­ericale, etc. Cu actele dresate banda a fost înaintată parchetului. Incendiu la Tepiila Cluj, 28. — La Poplița­ română un incendiu s’a declarat la ferăs­­traele „Intreprinderei de lemne și mărfuri*’. Au ars mai multe deposite. Pagubele sunt evaluate la câte­va milioane. Muncitorii î­n porturile germane concediaui Berlin, 28 (Rador).­­ După ce muncitorii de la docurile din Hamburg au refuzat să accepte 9 ore de muncă, patronii i-au concediat. Patronii din Luebek, Bremen și alte porturi germane au con­cediat de asemenea pe muncitori. Demisia guvernului albanez Tirana, 28­ (Rador).­­ Cabi­netul Zoglu a demisionat. Primul ministru albanez a fost însărci­nat de consiliul regenței cu gira­rea afacerilor până la numirea unui nou guvern. Regina României a sosit la Palermo Roma, 28 (Rador).­­ Din Paler­mo se anunță ca reginei României i s-a făcut o primire călduroasă la Palermo. Regina va rămâne două zile la Palermo și va pleca apoi la Neapole. leumpsfs mare ta Ungar ia Budapesta. 28. — Preturile le toate articolele au crescut verti­ginos. Scumpetea este identice celei din Viena. Procesul lui Mittler Berlin, 28 (Rador).­­ Fostul șef al poliției bavareze, Pochner a făcut depuneri senzaționale în procesul lui Hittler. Declarațiile lui Pochner sunt foarte compromițătoare pentru Kate și pentru generalul Lossow. ...... Aliații adresează o no­tă colectiva guvernu­lui turc Constantinopole 28 (Rador).­­ Puterile aliate au adresat o notă colectivă guvernului turc protes­­tând în contra închiderii școalei francez din Contantinopole, căci acest fapt stă în contrazicere ci stipulațiile tratatului de la Lau­­sanle. 3»*fO*#o-*e—o-»e-^r^^*e •••—•-••—•»■»o» Evenimentele din Grecia Mepublicanii părăsesc Adunarea Națională Atena. 28. — In urma votului de încredere în guvern de ert, la des­chiderea ședinței de azi a Adună­­rei Naționale, Papanastasiu a dat cetire unei declarații a partidelor republicane, după care acestea ne­­putând convinge adunarea despre pericolele politicei guvernului și ale regimului dinastic, au decis să pă­răsească Adunarea Națională până când guvernul iși va revizui poli­tica. In mijlocul emoției generale, re­publicanii in număr de peste o sută părăsiră sala. In numele guvernu­lui, Calandaris declară că regretă retragerea republicanilor, dar gu­vernul nu-și va modifica intr-un nimic politica. După zvonuri publice retragerea republicanilor nu este definitivă, dar presiunea exercitată prin acea­sta este foarte puternică. Republicanii ataca pe Venizelos Atena, 28. (Rador).­­ Ziarele republicane au întreprins o cam­panie violentă în contra d-lui Ve­nizelos, pe care-l acuză de trădare­a intereselor patriei și de duplici­tate în ce priveș­c intențiunile sale referitoare la viitorul regim al Greciei. Ajutorarea refugiaților greci Atena, 28. — Venizelos a primit pe reprezentanții ordinului „Malta“ căruia i-a exprimat satisfacția­ sa pentru opera desfășurată în fa­voarea refugiaților greci. Misiunea a fost primită pe urmă de ministrul asistenței cu care a încheiat diferite acorduri pentru desfășurarea ulterioară a operei de ajutor.

Next