Progresul, martie-iunie 1863 (Anul 1, nr. 1-72)
1863-06-17 / nr. 67
No. 67. ROMANIA. ANUL I. FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IASI. IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervai, ulitia Chiristegiei. Diarul se publicâ in toate zilele afarâ de serbâtori. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii Luni 17 Iunie 1863. In districtele României, prenumeratiunea se face la biurou postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iasii 17 Iunie. Depeşă Telegrafică. Bucurescu 17 (29) Iunie 1863. Resultatul alegerilor municipale ce au avut loc Duminică în 16 a curente!, este: votanti 194, Colonelul Stoica 96, Dimitrie Brateanu 96, Gh. Gherasim 93, C. Paltineanu 93, Al Orescu 92, N. Golescu 91, Ioan Ghica 91, loan Cantacuzinio 91. — i - ■■-..r— — —.-----— ■■■■'■. Monitorul Oficial din 11 Iunie face cunoscut, ca de câtre Onorabilul Consiliu de Miniştri, dupe propunerea D. Ministru ad-interim la Culte şi Instrucţiune publică, s’a luat definiva hotârire pentru a se aduce în patrie oasele istoricului Nicolai Bâlcescu, mort în esiliu la Palermo în Sicilia; că cu adoperarea acestei mesurî patriotice este însărcinat D. Nicolai Ionescu, vechili amicii al reposatului şi actualul profesorii de istorie la facultatea filosofică din Iaşi şi în fine că Dl. Laurian şi Papiu, sânt însărcinaţi a aduna şi publica toate scrierile reposatului esilatîi. Această încheiere a Consiliului de Miniştrii au căpătat înalta aprobare a M. Sale Domnitorului, precum se vede din următoarea ordonanţă : ALECSANDRU IOAN I. Cu mila lui D zeu şi voinţa Naţională Domnu Principatelor Unite Române, ba toţi de faţa şi viitori sanatate. Asupra raportului I. Ministru Nostru Secretar de Stat ad-interim la Departamentul Cultelor şi Instrucţiune Publice presentat sub No. 17176. Vedind fondul de lei 25.000 asignat în budgetul lucrător de la 1 Aprilie anul curent pentru lucrări relative la Istoriea Naţională. 9 Considerând că profunditatea istorică a scrierilor lăsate de râpos. N. Bâlcescu, mort şi înmormântat în esilfi la Palermo, asupra epocelor celor mai însemnate din istoriea Naţională, deosebitul merit literarii a tuturor compunerilor sale şi ideele măreţe de gloria Patriei şi binele omenire pentru care şi-a jerfit viaţa, asigură reposatului un drept necontestabile la remunerarea cuvenită din partea Terei bărbaţilor care s’au silit a o onora prin lucrările şi viaţa lor, conform intenţiunilor esprimate la diverse ocasiuni şi de Camera Terei. Considerând că în urma trecere! sale din viaţă nu li se poate face altă remunerare decât aducerea remuşiţilor sale în pământul naştere şi publicarea scrierilor sale în folosul istoriei şi a literature! Naţionale, pentru care budgetul prevede arătatul fondat. Considerând încheierea Consiliului Nostru de Miniştri, prin jurnalul din 31 Mai. Am decretat şi decretăm : Art. I. D. Necolae Ionescu, este numit pentru a aduce în Ţeara de la Palermo ţerana răposatului N. Bâlcescu, pentru care i se va încredinţa o sumă de 10.000 lei, de care D. Ministru Nostru Secretar de Stat ad-interim la Departamentul Cultelor şi Instrucţiune! Publice este autorizat a dispune pentru acesta din fondul de lei 25.000 prevăzut la Capit. XVIII, Art. 8 din budgetul lucrători! pentru mencionatulu Departament. Art. II. Se vor lua mesurî pentru pregătirea linui monument spre păstrarea acestei țerane ca unu semn de recunoştinţă publică. Art. III. DD. A. Treb. Laurianu şi A. Papiu Ilarianţ, sânt numiţi a forma o Comisiune pentru adunarea şi publicarea tuturor scrierilor reposatului în folosul şi trebuinţa istoriei şi literature! Naţionale. Art. IV. Şi cel din urmă. D. Ministrul Nostru Secretar de Stat ad-interim la Departamentul Cultelor şi Instrucţiune! Publice, este însărcinat cu executarea Ordonanţei de faţă. Dat în Bucureşti la 8 Iunie, anul 1863. ALECSANDRU IOAN. Ministru Secretar de Stat ad interim la Departamentul Cultelor şi Instrucţiune! Publice. No. 521. Odobescu. Revista Politică. Notele Austriei, Franciei şi Britaniei, relative la cestiunea Polonă, s’a! trimes! la Petersburg!. Despre clipa în care s’a! trimes!, diarele nu sunt unite. Unele arată clipa de 18 Iunie, altele pun la îndoeala data aceasta, mânţiind socotinţa lor, dupre care notele ar fi fost espedite cu dove orile mai nainte. Inse ori care ar fi fost aceasi, lucru cel positiv, cel sigur este, că notele au fost trimese la destinaţiunea lor. Cuprinsul lor, cerinţele ce fac puterile în favoarea Poloniei se crede a fi identice, în fond!, se înţelege de la sine, căci în forma redacţiunei lerii, puterile şi-a! păstrat!, fiecare, maniera vederii sale dupre atitudinea politică ce a! ţinut! până acum în faptă cu Rusia. Diverginţa cea mai mare consistă în trei punturî ce se cer de la Rusia: conferinţa, armistiţiul şi representaţiunea naţională. E positiv că conferinţă se cere de la Rusia, însă e formulată aşa ca terminii să nu fie blasanţî pentru dânsa. In acest punt nota Franciei dice că cestiunea poate fi regulată „prin deliberaţiunî diplomatice“ între cele 8 puteri semnâtoare tratatului de Viena. Cuvîntul „armistiţii“ de asemine nu e pronunţiatu ; dar ideia e esprimatâ sub velul „de apel la clemenţa Imperatului Alecsandru şi de dorinţî pentru încetarea vărsării de sînge.“ Relative la representaţiunea naţională, Austriea este care a făcut! modificatiunea cea mal însemnată, neputând ea a cere să se deie Polonilor mai mare independintâ, decât a! dat ea în Galiţia. Ear cuprinsul notelor ar fi acel irmatoru pe care’l restragem dintr’o depeşă telegrafică, de la London, al diarului Ost-daice-Post ce’l priimbrâm în momentul de a pune sub teasc. „Lord Palmerston a declarat în Camera Comunilor că cele trei Note vor sosi în acelaşi timp la St. Petersburg şi conţin 6 punturî : 1 amnestie deplină şi generală; 2 representaţiune naţională ca acea dela 1815; 3 administraţiune separată a ţerii ; 4 deplină libertate a consciinţii şi încetarea restricţiunii în biserica catolică; 5 limba naţională în administraţiune, magistratură şi în şcoli; 6 un sistem legal de recrutaţiune şi încetarea luptei ca baie a negoţierii. — Austria au modificat puntul al 2-le. Fitgerald crede că Austria stârneşte pentru o constituţiune analogă cu a Galiţiei; voiesce admiterea, în mare parte, a Polonilor în administraţiune, dar nu monopolul esclusiv numai a lor. Disraeli pune la indoeala probabilitatea suspensiunei luptei, şi numesce atare reconstituire a Poloniei o fantomă ce ameninţă pacea.“ Despre efectul ce vor produce notele puterilor la Petersburg se vede mare diverginţa în opiniunile ziarelor. M o r n i n g P ost, organ al Guvernului Engles, speră că Guvernul Rusesc le va priimi bine şi se va grăbi a accede la dorinţele celor trei cabinete; căci dacă nu le-ar priimi n’ar putea să resulte decât resbelul; dar și la cașul când resbelul n’ar fi în proiectul celor trei puteri, totuși mersul evenimentelor ar trebui inevitabil sâ’l producă. — Tot cam de aceastâ socotință este și Ost-Daice-Post. Independența Belgicâ nu împărtăşeşte aceastâ opiniune; în această privinţă ea se esprimâ în următorul mod! : „Puterile a! pus! şesâ septâmân! pentru a se acorda asupra unui program! pe care în fine l’a! trimis Rusiei; ele vor trebui să lese, tot atâta timp!, şi Cabinetului de St. Petersburg!, pentru a'şî lua o determinaţiune asupra unui sujet din cele mai delicate. Negoţierile ce au să urmeze, vor mai prelungi încă acest termin, şi fiind că nimine nu e nici dispus!, nici în mesura de a face resbeli, va veni, într’aceste, şi earna cu rigorile ei şi va pune capăt visurilor belicoase. De aceea, încă de pe acum, partisan! intervenţiunei militarie în Polonia declară că nu mai aşteaptă nimic de la diplomaţie şi impinge pe Europa, cu Francia în frunte, de a se lânţui într’o politică avanturioasâ pentru a reconstitui independinţa Poloniei. Patria, unul din organele acestei politice, a! publicat un! lung! artiol! în simţul aratat mal sus. Pentru a’şî jusdifica conclusiunele sale resbelice, acest diar! aduce ca temei! crudele esecuţiunî şi resbelul de esterminaţiune prin care autorităţile Ruseşti, respund! la încercările Polonilor de a’aşî dobândi libertăţile răpite. Aceste sunt escesurî care merită cel mal mare blam!, din ori care parte s’ar produce, dar mal cu samă când un! Guvern! se poate face responsabil! de nişte asemine. De aceea, dacă o atare represiune de ultragi! se va mal urma, nu va lipsi de a compromite, în faţa Europei, din ce în ce mal mult, causa deja prea puţin popularie a Rusiei !“ Declaraţiunile lui Disraeli, în Camera comunilor, a încurajat pe Morning-Post de a’şî accentua politica sa în modul cel mal categoric. Acest tariariu cu disposiţiunî resbelice, pentru a confirma cele mu lise de el mai înainte, revine în clipa următoare şi arată că, după socotinţa—noi ştim că socotinţa sa e cam şi a guvernului se!—, purtarea barbară a generalului Muravieff, în Litvania, justifică îndestul o intervenţiune militară. Se poate forma o coaliţiune europeană înaintea câria orice resistinţâ din partea Rusiei ar fi inposibilâ şi care ar permite de a reconstitui Polonia fără resbel. Procederile atroce ale Rusiei ar putea decide pe toate puterile Europei de a trimite la St. Petersburg nisce note prin care s’ar declara că ele nu recunosc mai mult! guvernul rusesc în Polonia. In Camera Comunilor, o nouă moţiune este a se presenta cu ocasiunea deliberării asupra propunerilor lui Henesel. Acea moţiune se încheie cu aceste cuvinte : .. . In consecinţă este neapărat de a lua o atitudine mai radicală, şi Parlamentul trebuie să ceară de la Majestatea sa ca să declare că Anglia nu mai recunoasce drepturile suverane ale Rusiei asupra Poloniei.“ — In Francia, rumorile despe modificaţiuni iminente ale ministeriului, au început a lua destule consistenţe pentru a îndemna peIiarie de a le relata. Ziarul la France cere ca aceste să fie confirmate de câtre Monitor, singurul giurnal care poate hotărî în certitudinea opiniune! publice. Independinţa Belgica erice că Monitorul nu va întârzia de a vorbi, înse pentru a confirma faptele anunţiate prin rumoarea publică. — Leo Francovski, unul din capii revoluţiunii în Polonia, a fost spîngturat la Lublin de câtre Rusia. Biografia lui pe scurt este acea următoare. Leo Francovski, de familie nobilă, a căpătat o educafiune foarte îngrijită. Studiile lui de predilecţiune erau matematicele, istoria şi mai presus decât aceste sciinţele militarie. De la natură era dotat cu o constituţiune foarte robustă. El este unul din acel 12 juni carii, la 1861, s'a întrunit în comitetul central şi a pus bazele insurecţiunii actuale. Francovski este în genere considerat ca promotorul şi partisanul cel mai înfocat a revoluţiunii polone. Proverbul lui era : „voinţa unui întreg popor este mai tare decât toate armatele şi fortereţele ; cu mâciucele noi vom cuceri carabine şi cu aceste vom trage de sub jugul Ruşilor patria Polonă.“ Francovski au murit în etate de 23 de ani. El a! mai avut 2 fraţi, dintre carii, unul! a! dispărut în urmarea unei crunte lupte ce s’a! dat între mlaştini, unde se crede că au şi remas! mort! şi îngropat!, poate, mai în urmă, celalalt! a! fost! prins! într’o luptă şi exilat! în Siberia. Părintele acestor bravi traeşte inca. Cu moartea lui Francovski a! perit 11 din acel ce a! organisat! insurecţiunea de la început. Şi aşa a! mai remas singur! numai unul îîsmâ,ter care se ţlice că ar fi sufletul Guvernului revoluţionari!,, macar câ acum, acesta constâ din alte persoane de etate, mai înaintată şi de o posiţiune socială mai distinsă. — Muravieff a! încarcerat! pe femeile a câror bărbaţi se află, sa! în numerar! insurgenţilor!, sa! îh‘ străinătate, trimişi în vreo misiune din partea Guvernului naţional. Muravieff au publicat că, dacă 9