Progresul, martie-iunie 1863 (Anul 1, nr. 1-72)

1863-06-25 / nr. 70

No. TO. ROMANIA. --------■— ■ ■— r FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI IN IASSI prenuneratiunea se face la Tipografia Minervel, ulitia Chiristegiel. Diarul se publica In toate zilele afara de serbători. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii Marți 25 iunie 1863, postale. ANUL I. DE APEL DIN In districtele României, prenumeratiunea se fece la birrou Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iasii 25 Iunie. Revistă Politică. Alaltăieri Duminica au urmat, în sala Tronului din Iaşi, examenul publicu al scoalei de musica vocala şi instrumentală, fondata în 1800 sub Ministeriulu Domnului Kogâlniceanu. Tn numerosii publici au asistat la aceşti­ esamenii, şi au dovedit interesul şi simţiul populaţiunei noastre pentru musicâ. Consiliul şcolar, carele şi-au fost adăogit mai multe specialităţi musicale, au­ asistat în corpore la esameni, şi înpreu­­na cu publicul au­ putut constata progresele ce acest tenor institut, fondat de mai puţinii de trii ani, au făcut sub Direcţiunea inteligentă a Domnului Gau­­dela. Dintre elevi, D-ra Novac în musica vocală, şi teno­rul Grosman pe vioară, au dobândit întâile locuri, şi şî’aîi atras aplausele publicului. Tenorul Grosman de abia în vrâsta de noue arii este un adeverat prodigii­; el este născut maistru de vioară, şi nu credem a ne înşiela, promiţându’i uni ar ecsersa contrabanda cea mai activă şi ar opera­­ peste Prut în Besarabia rusascâ şi în Podolia tran­sporte de arme şi de recruţi. Numita Foae apoi a­­daoge într’unu ch­ipu, positivu următoarea scrie : „Noi aflâmu dintr’o sorgintâ sigură, că în cele din urma septămâni transporturi de arme mai considerabile, venind de la Târgul Frumos şi de la Scule­n­i, au trecut graniţia rusească; un transport chiar cuprindea ca la 1.000 de puşce bune cu baionete.“ Aicea tre­­bue să spunem Corespondenţei generale Au­stria­ce, că buna sa credinţiâ au fost înşelată, şi că un ijiar, când se otâresce a publica o scrie din sergenţa sigură, ar trebui să privigheze că a­­cea sorginţâ sâ cunoască macar geografia, cash ce nu este cu surgenţa sigură a ziarului Vieneza. A­­ceasta în adever denoatâ o completă ignoranţiâ des­pre geografia României, când pretinde că transpoarte considerabile de arme venind de la Târgul-Frumos şi de la Sculeni, au intrat în Rusia, Sculenii fiind un oraş, giumatate al României, şi giumatate al Besara­­biei rusescî. Tot asta de puţin geografa este Cores­­pondinţia Austriaca, când pretinde ca Târgul-Frumos viitor strălucit. Mai mulţi asistenţi, chiar în timpul solenitâţii, au format o subscripţiune pentru trimiterea tânorului musician la un conservatorii­ man înalt, In tot caşul, el nu va uita câ începutul carierii sale lau făcut în şcoala nusicalâ din Iaşi. El se va si­li dar a face onoare şi scoalei si oraşiului seu natalii. A devenit reşedinţa a unui comitet revoluţionar sucur­­sal al comitetului central din Varşovia care în totâ graba au espediat doi delegaţi la Târgul Frumos) ar fi o 1 o e a l i t a t e vecina cu graniţa Au­striaca. Noi vom spune geografului coresponden­ţei austriace, câ Târgul Frumos este un târgîn chiar în centrul Moldovei, şi câ prin urmare este depărtat de frontiera Austriaca mai mult de­cât ori­ce alt târg al Moldovei ! Venind apoi la fondul cestiunei, declaram în chi­pul cel mai positiv, ca toate stirile despre trecerea în Rusia de arme şi de recruţi prin Moldavia, şi mai aleşii prin Moldavia de sus, sunt nisce fabule inven­tate spre plăcere de câtre oamenii şi diariştii intere­saţi de a face din România o vatră şi un depozit de arme al revoluţiunei. Chiar situaţiunea Moldavei de sus se opune la trecerea acestor arme. Daca sunt emisari poloni, ei nu sunt în România; dacă sunt depozite de arme destinate pentru Polonia ele nu sunt în România. Şi pre unii şi pre altele Cores­pond enţia Austriaca, sâ’i caute pe p â m â n t u l tu r­­c e s c ii, şi'i va găsi, şi anume la T ulcea. Şi daca cumva şi emisarii, şi recruţii, şi armele ar trece pe limba de pământ al României ce desparte Turcia de Besarabia rusească, vina nu poate fi nici a României, nici a guvernului ei, ci a acelora carii la pacea de Paris au dat României la marea-neagrâ o graniţă cu ne­putinţa de a fi aparatâ, mai învoind apoi Rusiei de a s­farm­a şi cetăţile de I­s­m­ail şi de K­i­l­i­a, mai învoind apoi şi Turciei de a lua în stăpânirea sa Del­ta Dunărei, data mai întâi Moldaviei. — Preocupaţiunea lume! politice este pururea Ges­tiunea polona, şi intrarea Guvernului Francaşi! pe o cale mai liberală, în urma espresivelor­ alegeri din Monitorul Oficial din 19 Iunie publica o ordonan­­tia Princiară, care regulează condifiunele premiului literara ce s’a şi înfiinţiat de I. S. Domnitoriul, prin scrisoarea câtre Preşiedintele Consiliului de Miniştri, cu data din 28 Martie trecut. Acestil premiu va fi anualii de una suta ga 1 b i­n­i, venitul a una mie galbini afectaţi de 1. 8. din lista sa civilă, pentru încuraj­area literaturei naţionale. Premiul va purta numele de : Principele Alecsandru Ioan C­u­z­a. El se va dobândi prin concursi! publicat în luna luni Septemvrie. Juriul judecător va fi consiliul su­periorii de instrucţiune publica. Pentru anul întâii­ 1803—64, obiectul premiului va fi cea mai bunâ tra­ducere din cartea I a Eneidei lui Vîrgilu. — Tot Monitoriul Oficial publică o domneasca or­­donanţiâ urmata după un jurnal al Consiliului de Ministri, dupre care sumele alocate în budget pen­tru desfiinţiatul internat al corului vocalii (o institu­­tiune care absorbia suta de mii de lei, si nu produ­cea nimica, si a caria desfiinţiare au fost ofârita si de comisiunea bugetară aleasa de Adunare) sa se afecteze in întreţinerea cursului de musica vocala în seminariul Mitropolitan, precum şi în înfiinţiarea în Bucureşci a unei scoli de musica instrumentala după modelul scoalei de musica din Iaşi.­­ Monitorul din 20 luni publică o adresa de mul­­ţumire a Ministeriului de Culte şi de Instrucţiune pu­blica adresata I­. Mihail Haretu, carele au­ dânuit un locu şi ai­ început şi clădirea unei casa pentru şcoa­la din târgul Suliţoaie, districtul Botoşanii. A , — Incepemu revista noastră politică esterioarâ prin rectificarea unei none erori făcuta cu rea credin­ţiâ de câtrâ presa Austriacă. Nu înţielegemî! ce inte­rest! are aceasta presă de a representa neconteniţii României ca o cale mare de transit pentru arme des­tinate a susţinea revoluţiunea. Anul contenitu fi­arele Vieneze ţlilnicu publicau schi despre neconteni­tele transporte de arme ce din Rusia treceau în T­urci­a. Acum rolul şi drumul armelor s’aîi schim­­­­­bat. In anul acesta, armele trecu din T­u­r­c­i­a în Rusia, şi Austria care în anul 1802 făcea poliţia pe seama Turciei, în anulîi 1803 o face pe seama Ru­siei. Asia Corespondinţia generală Austriacă, un di­­aru carele el cel puţinii ar trebui sâ fie bine­­infor­mat, publică o corespondinţia din Iaşi, cu data din 24 luni e. n., dupre care emisarii poloni, în Moldova l­a Paris. Gestiunea polona are doue rase: Lupta materială şi lupta diplomatica; şi una şi alta până acum sunt în favoarea Poloniei. Insurecţiunea se întinde din ce în ce mai mulţii, şi spre a caracterisa succesul Po­lonilor, vom spune ca Rusia nu mai are alta com­u­­nicaţiune telegrafica cu Europa, decât prin România, toate liniile ce treceau prin deosebitele părţi ale Po­loniei fiind întrerupte. Trataţiunele diplomatice mergi­ aseminea înainte. Morning post şi Times publicaseră de curând nisce articule care cereau de a insufla ne’ncredere despre intenţiunele Franciei de a termina gestiunea Polonă cu o­ri­c­e p­r­e­ţ i îi. Constitu­ţionel­ul publică acum un articulu sub­scris de secretarul redacţiunei, care are o însem­nătate foarte mare, de vreme ce declară curat câ Francia este insuflată de voinţia nestrâmutabilâ de a termina această cestiune. Eatâ în scurt cuprinderea acestui articolu: „Speram încă câ opera întreprinsă de diplomaţie va fi condusă la bunii finii; cu toate aceste­a i se rădică cele mai bune şantie de succes, a­­nonciând câ nu este cu putinţiâ vre o altă intervenţiune de cât acea a diplomaţiei. Este din contra de toata necesitatea, câ în dosul stăruinţelor diplomaţiei sâ se deosebească într’un ch­ipu positivu voinţia nestrâmu­tabilâ a puterilor. Acest acord odatâ asigurat, cu greu am mai avea resbelu, şi chiar dacâ ar isbucni resbelul, el nu ar fi costâtoriîî şi periculos de cât pentru acel guvernu, carele ar avea imprudenţiâ de a voi a se lupta singur în contra tuturora, şi aceasta pentru o causa descuviinţiatâ de dreptate şi de o­­menire. — Imperatorul Napoleon tiind seam­â de opiniunea publicâ esprimatâ prin ultimele alegeri, s’aîi otârit a întinde cu sinceritate libertăţile publice. Schimba­rea ministeriului nu este singurul sem­ni! al nonei po­litice ce aîi îmbrâţişiat. O ordonanţă Imperiala otâresce câ în viitor minis­terial de Stat sâ represinte Guvernul în sinul corpu­lui legislativii. O altâ scrisoare im­perialâ câtre Preşedintele Con­siliului de Stat, invită aceşti­ corpi! a se ocupa cu reforma acelor legi care întemeia o prea mare cen­­tralisare, şi se rostesce o taritoriu în favoarea decen­­tralisaţiunel administraţiunel, cu scopu de a se da provinciiloru şi comunelor toata libertatea spre a’şî putea ocârmui interesele locale. Pe lângă aceste, «ziarul La France, care priimesce inspiraţiunele sale din sus, publica un lungu articulu, ţintitoriu de a convinge pre publicu, câ Imperiul pre cât este otârit a nu pactisa cu partitele vechi legiti­mista şi orleanistâ, pre atâta este otârit a face pace cu democraţia, şi de a guverna în viitor , prin libertate. — Telegraful Român publicâ urmâtoriulu proiectil de lege, ţintitor de a regula egala îndrituire a naţiu­ne! Române şi a riturilor, el în Principatul Transilva­niei. Eata acest proiectil : o Naţiune Româna în prin­­cipatulu Transilvaniei este egală în drituri cu cele­lalte naţiuni a Ungurilor, Secuilor şi a Saşilor. Se înţelege de la sine ca egalitatea individuala, care de mai înainte este statornicită prin legi fără priivire câtrâ naţionalitate şi religiune, este pastratâ. 2 Religiu­­nele Greco-Catolicâ şi Greco-Orientalâ sunt egale cu re­­ligiunile Romano-Catolicâ, reformată, lutheranâ şi u­­nitarâ. 3 Armele marelui Principatîi, care cuprindeau emblema în care erau representate numai naţiunele pri­vilegiate până astăzi a Unguriloru, Sâcuiloru şi Saşi­­lorîi, vor fi în viitoru­­ astfelu îndeplinite, încât sâ fie representatâ şi naţiunea româna, şi anume cu un al doile Vultur. — Limba româneasca se va declara în corespondinţia oficiala, egal îndrituita cu limbele ma­giara şi germana. Districtele administrative naţionale a­le Transilvaniei, continescu­ în viitoru­­ de a fi dis­tricte privilegiate a le cutărică se afi eutârnea naţiuni. 4) Toate legile şi disposiţiunele anterioare, întru cât ele sunt­ contrare legiuire! de faţiâ, sunt si remâni­ desfiinţiate şi fârâ putere. — Celelalte solii străine se reduci! în următoarele depeste telegrafice publicate în Ost-deutsche-Post din 3 Iulie e. n. CRACOVIA 2 Iuli. Ceasul asigura câ în 23 luni în palatinatul de Augustow detaştamentul lui Suziri aîi avut o lupta sângeroasa cu Ruşii. Aceştia au fost bătuţi, dar Suzin singur au fost ucis. în Volhinia s’aîi făcut din nou trii corpuri puternice de insurgenţi. O bătălie grozavă ai­ urmat în­­ Iuli­­a Lewiatin, sub comanda lui Wisocki. De­şi au ţinut până noap­te bâtâliea ai­ remasa nehotâritoare, cu toate câ Ruşii au avut perderi însemnate. FRANCFORT 2 Iuli. Europa pretinde câ res­­punsul principelui Gorciacoff la notele celor trei pu­teri în privinţia Poloniei ar avea următoarea cuprin­dere : „Rusia crede neîntemeiata speranţia soluţiunei .

Next