Progresul, martie-iunie 1863 (Anul 1, nr. 1-72)
1863-06-25 / nr. 70
No. TO. ROMANIA. --------■— ■ ■— r FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI IN IASSI prenuneratiunea se face la Tipografia Minervel, ulitia Chiristegiel. Diarul se publica In toate zilele afara de serbători. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii Marți 25 iunie 1863, postale. ANUL I. DE APEL DIN In districtele României, prenumeratiunea se fece la birrou Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iasii 25 Iunie. Revistă Politică. Alaltăieri Duminica au urmat, în sala Tronului din Iaşi, examenul publicu al scoalei de musica vocala şi instrumentală, fondata în 1800 sub Ministeriulu Domnului Kogâlniceanu. Tn numerosii publici au asistat la aceşti esamenii, şi au dovedit interesul şi simţiul populaţiunei noastre pentru musicâ. Consiliul şcolar, carele şi-au fost adăogit mai multe specialităţi musicale, au asistat în corpore la esameni, şi înpreuna cu publicul au putut constata progresele ce acest tenor institut, fondat de mai puţinii de trii ani, au făcut sub Direcţiunea inteligentă a Domnului Gaudela. Dintre elevi, D-ra Novac în musica vocală, şi tenorul Grosman pe vioară, au dobândit întâile locuri, şi şî’aîi atras aplausele publicului. Tenorul Grosman de abia în vrâsta de noue arii este un adeverat prodigii; el este născut maistru de vioară, şi nu credem a ne înşiela, promiţându’i uni ar ecsersa contrabanda cea mai activă şi ar opera peste Prut în Besarabia rusascâ şi în Podolia transporte de arme şi de recruţi. Numita Foae apoi adaoge într’unu chipu, positivu următoarea scrie : „Noi aflâmu dintr’o sorgintâ sigură, că în cele din urma septămâni transporturi de arme mai considerabile, venind de la Târgul Frumos şi de la Sculeni, au trecut graniţia rusească; un transport chiar cuprindea ca la 1.000 de puşce bune cu baionete.“ Aicea trebue să spunem Corespondenţei generale Austriace, că buna sa credinţiâ au fost înşelată, şi că un ijiar, când se otâresce a publica o scrie din sergenţa sigură, ar trebui să privigheze că acea sorginţâ sâ cunoască macar geografia, cash ce nu este cu surgenţa sigură a ziarului Vieneza. Aceasta în adever denoatâ o completă ignoranţiâ despre geografia României, când pretinde că transpoarte considerabile de arme venind de la Târgul-Frumos şi de la Sculeni, au intrat în Rusia, Sculenii fiind un oraş, giumatate al României, şi giumatate al Besarabiei rusescî. Tot asta de puţin geografa este Corespondinţia Austriaca, când pretinde ca Târgul-Frumos viitor strălucit. Mai mulţi asistenţi, chiar în timpul solenitâţii, au format o subscripţiune pentru trimiterea tânorului musician la un conservatorii man înalt, In tot caşul, el nu va uita câ începutul carierii sale lau făcut în şcoala nusicalâ din Iaşi. El se va sili dar a face onoare şi scoalei si oraşiului seu natalii. A devenit reşedinţa a unui comitet revoluţionar sucursal al comitetului central din Varşovia care în totâ graba au espediat doi delegaţi la Târgul Frumos) ar fi o 1 o e a l i t a t e vecina cu graniţa Austriaca. Noi vom spune geografului corespondenţei austriace, câ Târgul Frumos este un târgîn chiar în centrul Moldovei, şi câ prin urmare este depărtat de frontiera Austriaca mai mult decât orice alt târg al Moldovei ! Venind apoi la fondul cestiunei, declaram în chipul cel mai positiv, ca toate stirile despre trecerea în Rusia de arme şi de recruţi prin Moldavia, şi mai aleşii prin Moldavia de sus, sunt nisce fabule inventate spre plăcere de câtre oamenii şi diariştii interesaţi de a face din România o vatră şi un depozit de arme al revoluţiunei. Chiar situaţiunea Moldavei de sus se opune la trecerea acestor arme. Daca sunt emisari poloni, ei nu sunt în România; dacă sunt depozite de arme destinate pentru Polonia ele nu sunt în România. Şi pre unii şi pre altele Corespond enţia Austriaca, sâ’i caute pe p â m â n t u l tu rc e s c ii, şi'i va găsi, şi anume la T ulcea. Şi daca cumva şi emisarii, şi recruţii, şi armele ar trece pe limba de pământ al României ce desparte Turcia de Besarabia rusească, vina nu poate fi nici a României, nici a guvernului ei, ci a acelora carii la pacea de Paris au dat României la marea-neagrâ o graniţă cu neputinţa de a fi aparatâ, mai învoind apoi Rusiei de a sfarma şi cetăţile de Ismail şi de Kilia, mai învoind apoi şi Turciei de a lua în stăpânirea sa Delta Dunărei, data mai întâi Moldaviei. — Preocupaţiunea lume! politice este pururea Gestiunea polona, şi intrarea Guvernului Francaşi! pe o cale mai liberală, în urma espresivelor alegeri din Monitorul Oficial din 19 Iunie publica o ordonantia Princiară, care regulează condifiunele premiului literara ce s’a şi înfiinţiat de I. S. Domnitoriul, prin scrisoarea câtre Preşiedintele Consiliului de Miniştri, cu data din 28 Martie trecut. Acestil premiu va fi anualii de una suta ga 1 b ini, venitul a una mie galbini afectaţi de 1. 8. din lista sa civilă, pentru încurajarea literaturei naţionale. Premiul va purta numele de : Principele Alecsandru Ioan Cuza. El se va dobândi prin concursi! publicat în luna luni Septemvrie. Juriul judecător va fi consiliul superiorii de instrucţiune publica. Pentru anul întâii 1803—64, obiectul premiului va fi cea mai bunâ traducere din cartea I a Eneidei lui Vîrgilu. — Tot Monitoriul Oficial publică o domneasca ordonanţiâ urmata după un jurnal al Consiliului de Ministri, dupre care sumele alocate în budget pentru desfiinţiatul internat al corului vocalii (o institutiune care absorbia suta de mii de lei, si nu producea nimica, si a caria desfiinţiare au fost ofârita si de comisiunea bugetară aleasa de Adunare) sa se afecteze in întreţinerea cursului de musica vocala în seminariul Mitropolitan, precum şi în înfiinţiarea în Bucureşci a unei scoli de musica instrumentala după modelul scoalei de musica din Iaşi. Monitorul din 20 luni publică o adresa de mulţumire a Ministeriului de Culte şi de Instrucţiune publica adresata I. Mihail Haretu, carele au dânuit un locu şi ai început şi clădirea unei casa pentru şcoala din târgul Suliţoaie, districtul Botoşanii. A , — Incepemu revista noastră politică esterioarâ prin rectificarea unei none erori făcuta cu rea credinţiâ de câtrâ presa Austriacă. Nu înţielegemî! ce interest! are aceasta presă de a representa neconteniţii României ca o cale mare de transit pentru arme destinate a susţinea revoluţiunea. Anul contenitu fiarele Vieneze ţlilnicu publicau schi despre necontenitele transporte de arme ce din Rusia treceau în Turcia. Acum rolul şi drumul armelor s’aîi schimbat. In anul acesta, armele trecu din Turcia în Rusia, şi Austria care în anul 1802 făcea poliţia pe seama Turciei, în anulîi 1803 o face pe seama Rusiei. Asia Corespondinţia generală Austriacă, un diaru carele el cel puţinii ar trebui sâ fie bineinformat, publică o corespondinţia din Iaşi, cu data din 24 luni e. n., dupre care emisarii poloni, în Moldova la Paris. Gestiunea polona are doue rase: Lupta materială şi lupta diplomatica; şi una şi alta până acum sunt în favoarea Poloniei. Insurecţiunea se întinde din ce în ce mai mulţii, şi spre a caracterisa succesul Polonilor, vom spune ca Rusia nu mai are alta comunicaţiune telegrafica cu Europa, decât prin România, toate liniile ce treceau prin deosebitele părţi ale Poloniei fiind întrerupte. Trataţiunele diplomatice mergi aseminea înainte. Morning post şi Times publicaseră de curând nisce articule care cereau de a insufla ne’ncredere despre intenţiunele Franciei de a termina gestiunea Polonă cu orice preţ i îi. Constituţionelul publică acum un articulu subscris de secretarul redacţiunei, care are o însemnătate foarte mare, de vreme ce declară curat câ Francia este insuflată de voinţia nestrâmutabilâ de a termina această cestiune. Eatâ în scurt cuprinderea acestui articolu: „Speram încă câ opera întreprinsă de diplomaţie va fi condusă la bunii finii; cu toate acestea i se rădică cele mai bune şantie de succes, anonciând câ nu este cu putinţiâ vre o altă intervenţiune de cât acea a diplomaţiei. Este din contra de toata necesitatea, câ în dosul stăruinţelor diplomaţiei sâ se deosebească într’un chipu positivu voinţia nestrâmutabilâ a puterilor. Acest acord odatâ asigurat, cu greu am mai avea resbelu, şi chiar dacâ ar isbucni resbelul, el nu ar fi costâtoriîî şi periculos de cât pentru acel guvernu, carele ar avea imprudenţiâ de a voi a se lupta singur în contra tuturora, şi aceasta pentru o causa descuviinţiatâ de dreptate şi de omenire. — Imperatorul Napoleon tiind seamâ de opiniunea publicâ esprimatâ prin ultimele alegeri, s’aîi otârit a întinde cu sinceritate libertăţile publice. Schimbarea ministeriului nu este singurul semni! al nonei politice ce aîi îmbrâţişiat. O ordonanţă Imperiala otâresce câ în viitor ministerial de Stat sâ represinte Guvernul în sinul corpului legislativii. O altâ scrisoare imperialâ câtre Preşedintele Consiliului de Stat, invită aceşti corpi! a se ocupa cu reforma acelor legi care întemeia o prea mare centralisare, şi se rostesce o taritoriu în favoarea decentralisaţiunel administraţiunel, cu scopu de a se da provinciiloru şi comunelor toata libertatea spre a’şî putea ocârmui interesele locale. Pe lângă aceste, «ziarul La France, care priimesce inspiraţiunele sale din sus, publica un lungu articulu, ţintitoriu de a convinge pre publicu, câ Imperiul pre cât este otârit a nu pactisa cu partitele vechi legitimista şi orleanistâ, pre atâta este otârit a face pace cu democraţia, şi de a guverna în viitor , prin libertate. — Telegraful Român publicâ urmâtoriulu proiectil de lege, ţintitor de a regula egala îndrituire a naţiune! Române şi a riturilor, el în Principatul Transilvaniei. Eata acest proiectil : o Naţiune Româna în principatulu Transilvaniei este egală în drituri cu celelalte naţiuni a Ungurilor, Secuilor şi a Saşilor. Se înţelege de la sine ca egalitatea individuala, care de mai înainte este statornicită prin legi fără priivire câtrâ naţionalitate şi religiune, este pastratâ. 2 Religiunele Greco-Catolicâ şi Greco-Orientalâ sunt egale cu religiunile Romano-Catolicâ, reformată, lutheranâ şi unitarâ. 3 Armele marelui Principatîi, care cuprindeau emblema în care erau representate numai naţiunele privilegiate până astăzi a Unguriloru, Sâcuiloru şi Saşilorîi, vor fi în viitoru astfelu îndeplinite, încât sâ fie representatâ şi naţiunea româna, şi anume cu un al doile Vultur. — Limba româneasca se va declara în corespondinţia oficiala, egal îndrituita cu limbele magiara şi germana. Districtele administrative naţionale ale Transilvaniei, continescu în viitoru de a fi districte privilegiate a le cutărică se afi eutârnea naţiuni. 4) Toate legile şi disposiţiunele anterioare, întru cât ele sunt contrare legiuire! de faţiâ, sunt si remâni desfiinţiate şi fârâ putere. — Celelalte solii străine se reduci! în următoarele depeste telegrafice publicate în Ost-deutsche-Post din 3 Iulie e. n. CRACOVIA 2 Iuli. Ceasul asigura câ în 23 luni în palatinatul de Augustow detaştamentul lui Suziri aîi avut o lupta sângeroasa cu Ruşii. Aceştia au fost bătuţi, dar Suzin singur au fost ucis. în Volhinia s’aîi făcut din nou trii corpuri puternice de insurgenţi. O bătălie grozavă ai urmat în Iulia Lewiatin, sub comanda lui Wisocki. Deşi au ţinut până noapte bâtâliea ai remasa nehotâritoare, cu toate câ Ruşii au avut perderi însemnate. FRANCFORT 2 Iuli. Europa pretinde câ respunsul principelui Gorciacoff la notele celor trei puteri în privinţia Poloniei ar avea următoarea cuprindere : „Rusia crede neîntemeiata speranţia soluţiunei .