Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)
1863-07-15 / nr. 81
No. 81. ROMANIA. ANUL I. . . -------------* . V^llEIS^Si^ 11 P ^ PC I BH PC M J%k Mg Bgj| g|g . . .JB] M3|SM i f ig Pg t^p^j g|g tllll^ ^|Jpp Mi V^ FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEÎ DE APEL DÎNIASI. IN JA9S1 prenumeratiunea se face la Tipografia Minervel, ulifia Chiriategiei. Diarul se publica In toate dilele afarâ de serbâtori. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 87 lei. Iaşii Luni 15 Iulie 1863. In districtele României, prenumeratiunea se face la biorourile postale. Inserarea unul rând de 35 litere costa un leu, cursul flsiulu!. Iaşii 15 Iulie. Revistă Politică. K e a b e 1 u t în America Nordica. Dupa achile cele mai noue din New-Yorcă, Lee Generala a confederaților se axa cu toata armata sa în Pensilvania, asceptând în fiecare zi o lupta. Anondiurile din New-Yorca de la 3 a-c. spună următoarele : La 1 a. c. armata lui Meade, aflătoare sub ordinile Generalului Reinald, căruia î i urmă şi corpul al 5-lea sub Howarda au întrat în Gettisburgă. Pe când eşea pe ceialalta parte a oraşului, se lovi cu corpul confederaţilor aflători sub comanda Generalului Nill, care venea de la Chambersburgă, şi se aproprie de oraşă în ordine de resbelă. Generalul Reinald la începutul luptei prin o manevră iscusită au făcut prisonieră pe Generalul Archetă dinpreuna cu 1000 confederaţi. Generalul Reinald se luptă timpii de doue oare cu succesii, când de-odatâ se ivesce Howard cu confederaţii, şi încungiurâ mai întreagă aripa stângă. Howard dă unu grabnicii ordinii, a ocupa cu a doua diviziune o înâlţieturâ ce se afla dea dreapta lui Reinald, înse o mişcare a inimicului din înpresurare îi făcu cu neputinţiâ a aduce întru înplinire acest ordinii. Intre aceste se ivesce Generalul confederaţilor Eveil cu 25000 oameni, şi asiazâ bateriile, care au cuprins pe unionist! între focuri fâcândule mari vărsări de sânge, corpul lui Reinald au trebuit să se retragă înapoi, şi Howard Generalul nu au putut a’şi susţinea poseciunea. La 4 oare amândoue corpurile se retrase mai spre Sudă de Gettisburgîi, unde s’au unit cu un alt corpii din armata lui Meade. Dupâ luptă confederaţii au ocupată Gettisburgulă. Umonişti! au fostă în numer de 20,000, contra 50,000 confederaţi. Corpul lui Ilovardă au perdut 3000, eara a lui Reinald 1500 oameni. Inijipa consequentâ Lee aă bombardat Carlisle. — O telegramâ din New-Yorcă de la 4 Iulie dimîniaţiâ anunciâ . Generalul Reinald s’aă ucis în lupta de la Gettisburg. Unioniștii arată câ au făcut 6000 prisonieri. Lupta urmează înainte înse nu se cunoasce cum. NEW-YORCU 7 Iulie. Este «oficială cunoscută câ Bicsburg la 4 a. c. s’au dat de bună voe în partea trupelor confederate. De la 9 Iulie se spune, câ lupta a re’ncepută. Meade a ocupat Gettisburgă. Se spune mai în detailă despre aceastâ luptă, câ unionista aă 20,000 şi confederaţii 30,000 oameni, care nu mai potă a se servi cu armele. Lincoln a refusatu Vice-preşedintelui Confederaţilor concedia pe care o cerea, de a veni la Yasington, spre a face o însemnata comunicaţie. Lincoln răspunse, calea comuna va satisface, spre a mijloci iauna. Se presupune ca Lee s’ar afla pe ţiermurile fluviului de la Nord între Harperserm şi Williamspointc, şi va începe o lupta între Hagerstown şi Potomac. Armata lui Meade au mersă întracolo foarte repede. Cavaleria lui Chie-Patrică aă avansată până la Williampoint, unde se lovi cu confederaţii. Trupele unionel aă fost nevoite a se întoarce înapoi, cu pagubă. O încercare a Generalului Breuche, pentru a lua Willianpoint, s’aă nimicit. MECSICO. Monitorul anunţul, câ Imperatorul aă priimit mai multe depeşi, care i -a dus lui prîntr’unul din ofiţierii lui : Iuareţiu, din frica sâ nu fie prinsă, aă fugit în fruntea unor trupe în direcţiunea spreSt. Luis de Potosi. Generalul Bataine aă ocupat MecBiculă, unde an-şeft* Generaliul aă intrată cu toata armata la 10 Iunie, acompaniată de representanţii Frances! şi Genenalull Almonte, entusiasmulă populului ş’aă ajunsă, puntull ce’lă mai înaltă. Armata Francesâ aă mersă prin mijlocul a 200,000 locuitori sub strigările : Sâ trâeascâ. Imperatorul, sâ trâeascâ împărăteasa; sâ trâeascA intervenţiivmea Francesâ. A-t / “ It ceasta primire aă desvoltat în toată tiara cea mai mare sensaţie. Acelaşi oficeră aă fost însercinat a duce Imperatorului 18 steaguri care s’aă luat la luptele din Puebla. Cheile de argintă a Oraşului s’aă trimisă Imperatorului prin Municipalitate. Scrisoarea Generalului an-şefă anunţiâ, câ armata din Mecsico aduce Prinţului Imperial ună mică lună, ce s’a luat din Puebla. Guvernul Juraeţiă aă luat cu sine la St. Luis de Potosi toate armele şi muniţiile şi 2 milioane dolari, dupâ cum s’aă telegrafiat din St. Francisco la New-A Yorcă. In Mecsico s’aă înfiinţat doue jurnale, care susţinu causa Francesâ.’ Ministrul de resbel din Francia, aă primită de la Generală comandant a corpului de espediţiune din Mecsico următoarele depeşi : Generală Forei câtrâ Ministru de Resbel. Mecsico 10 Iunie 1863. AIn momentul întrârei mele în capul armatei în Mecsico, mă grâbescă a vâ adresa Eselenţiei Voastre cu inima mişcată aceste depeşi, pentru a vâ avansa câ populaţiunea acestei capitale aă priimit armata cu un entusiasmă foarte mare. Soldaţii Franciei au fost acoperiţi cu corone şi bucheturî, despre aceasta vâ poate da o idee numai, intrarea armiei în Parisă la 14 August 1859, când ea se întorcea din Italia. Eă şi cu toţi ofiicierii acestei armate amă asistată la unu Tedeum în Catedrala acestei capitalie, care era plină de o mulţime numeroase. Dupâ aceasta armata a defilată pe dinaintea rue cu strigarea : „Se trâeascâ Imperatorul! Se trâeascâ Impârâteasa! „Dupa defilare am priimit în Palatul Guvernială autorităţile, care mi-au adresaţii mai multe discurse. Aceasta populaţiune iubesce foarte mult ordinea, dreptatea şi adevarata libertate. In respunsurile mele, am promis reprezentanţilor lor toate aceste în numele Imperatorului. Cu ocasiunea cea mai recenta voiă avea onoare a va înştiinţa mai în detail asupra acestei primiri, care nu are asemenea acestea în istorie. General an-şefă Forei, Monitoriul Oficial din 22 Iunie, a anului curentă, No. 119, publică spre obşteasca ştiinţă, următoare autorizare a Ministeriului Dreptâţei : „’Dupâ cerirea ce a făcut D. Manolachi Manu, prin petiţie câtrâ Ministeriă, luânduse în consideraţie câ D-lui are mai mulţi ani de serviciu în ramur judiciară, ocupând postul de membru la Curtea de Apelă Civilâ din Iaşi, cum şi la desfiinţată Curte Princiară, şi câ are cunoştinţele necesarii, cerute unui advocată, Ministeriul l’a autorizat de a ecsersa profesiunea de advocată, şi a pleda şi la onorata Curte de Casaţie.“ Ministru, B. Belă. No. 13394, Iunie 20. cut cu M. Sa Regele Italiei, prin Decret din 17 Iunie trecut, a bine-voită a numi pe D. Laurent Vignale Doctor în Drept, în cualitate de Consul la Galaţi, în locul D. Francesco Stela, cinemat la alte funcţiuni. A A In urma Înaltei decisiuni data de Măria Sa Domnitorul, asupra raportului ce am avut onoarea pre-A senta Inulţimei Sale în aceasta privinţă, D. Laurent Vignale fiind recunoscut oficial în calitate de Vice-Consul al Italiei la Galaţi, se publica aceasta înalta decisiune, spre cunoştinţa deferitelor autorităţi. Ministeriul Agriculturei, Comercialui şi al Lucrărilor Publice. No. 7755. Se publica darea în antrepriză a restului şoselei mari din Bârlad, pe lungime de 3339 metre cu celindrarea. Concurenţa se ţine la Ministerie şi Prefectura de Tutova, în 1 August viitoriă, terminul săvârşirei lucrârei la 30 Noemvrie 1863, celendrul cu toate aparatele se va procura de antreprenorii, remâind dupâ săvârşirea lucrului, proprietate a Guvernului. Rasele concurenţei sunt preţiurile devisului aproximativă 168.235 lei. Concurenţii vor prezenta oferte sigilate, însoţiţi de cauţie valabile de 10°/o din valoarea antreprisei. Dupâ terminarea şoselei, şi primirea provisorie, antreprenorul va fi respunzâtor şi o va întreţine pe a sa conta şeasa luni, drept care va lasa în Ministerie şi Prefectură în cadtul de însercinare, obligatorul antreprenorului. Antreprisa se compune în următoarele lucrări aproximativ: 5333 metre cubice terasamente, 3941 metre cubice piatră de înpietrâment, 8487 metre patrate de pave (trotuare,restragerea de pe şose sfarmate etc. şi reaşezarea a 8158 metre cubice peatru, racirea a trei caşuri pe surfaţa de 450 metre patrate. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeriulu Trebilor Streine şi de Stat. No. 3530. D. Agent şi Consul General al Austriei, prin nota sa cu No. 8145, face cunoscut acestui Ministeriu, ca M. Sa Imperială Regală Apostolică a bine voită a numi pe D. F. Haas în cualitate de Consul la Iaşi, în locul Domnului Cavaler de Godel Lannoy, în urma înaltei decisiuni dată de Măria Sa Domnitorul, asupra raportului ce am avut onoare a presenta în aceasta privinţă, D. K. Haas, fiind recunoscut oficial în calitate de Consul al Austriei la Iaşi, se publică aceasta înalta decisiune, spre cunoştinţa deferitelor autorităţi. No. 3531. Onorabila Agenţie şi Consulat General al Italiei, prin nota sa sub No. 103, îmi face cunos- Prefectura district. Iaşii. A No. 7407. In priivire câ la înplinirea terminului de 40 zile publicat prin Foaea No. 39 din 7 Mai, nu s’au înfăţoşat concurenţi de a cumpără lucrurile care sânt în casele Egumeneşti de la desfiinţată Monast. Zagavia, şi care sânt prevăzute în acea Foae, se publicâ din nou termin de 40 zile vânzarea acelor lucruri cu condiţiea prevâzutâ în zisa Foae. No. 7445. D. sub Prefectă de Bahluiă, prin raportul No. 1922, arata, câ pe iuoşiea Belceştii, aă picat de pripas o eapâ, la pârşoricie, la urechea stângă puţin tâetâ, şi pe ochiul drept cu puţina albaţâ, se publicâ aflarea păgubaşului, care cu dovezi sâ se înfăţoşeze la Prefectură spre a’şi-o priimi. Prefectura district. Botoşani. No. 2274. De la D. Nicu Vârnav, secfestrânduse 660 oi, și 20 boi, spre satisfacirea casei râpos. Pavel Gorgos, cu suma banilor ce pretinde, se publica vânzarea lor în termin de 40 zile socotit de la data Foaei, cu aceasta ca amatorii ce vor vroi a le cumpără, sâ se presinte aicea la espirarea mencionatului termin spre târguire. No. 5019. In primirea încredinţârei data de Poliţia oraşului prin raportul No. 1135, câ dupâ cercetarea ce am făcut nu am putut afla undeeste acum domiciliat D. Necolai Ciornovâdeanu, de la care D. Buiura Labin, reclamă suma de 74 galb. dupâ sunet şi amanet una droşcâ, se publicâ în termin de 40 zile socotit de la data Foaei, atât spre deşteptarea concurenţilor ce vor vroi a cumpără droşca citată, sâ se presinte aicea în cea mai de pe urmâ zi, câtă şi spre deşteptarea debitoriului, ca în lâuntrul terminului aratat sâ plătească banii, să se presinte dovezi legiuite de contestaţie, ştiind câ la neurmare se va vinde droşca cu orice preţă va eşi la mezat. Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 12303. Pentru o vacă aflată de pripasă, la trup de mijloc la pâr plavae închisă, pârul pe spinare gâlbiă, coarnele întoarse pe spate, şi înferatâ la cornul drept cu lit. V, şi la şoldul dreptă tot cu lit. W, dupâ informaţia Comisiei a 2-a, prin raportul No. 3479, se publicâ spre a se afla pâgubaşul ei, care cu dovezi sâ se presinte la aceastâ Prefectura de a o priimi. No. 12607. Pentru o caprâ picata de pripasă, la pârsură, cu coarnele ţapoşu, dupâ încredinţare ce a dat Comisia a 5-a, cu raportul No. 3518, se publica aflarea păgubaşului cu dovezi de a se presenta la Prefectură spre a o priimi. Prefectura district. Dorohoti, No. 7359. La neurmarea posesorului moşiei Cordârenii ci Sipotenii, de a respunde impozitul și tacsa de transmitere pe tribunia a 2-a espiratâ, asigurându-