Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)
1863-11-26 / nr. 154
U). 154. NOMAIKIA. FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEIDE APEL DIN IAŞI. IN IASSI prenumeratiunea ae face la Tipografia Minerve Iulchiristigel. Dianul se pulecâ de la 3 —6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşi, Marţi 26 Noemvrie 1863 In districtele României, prenumeratiunea se face la buirorile postale. Inserarea mini rând de 35 literi costa in leu, cursul fiscalul. lasi! 26 Noemvrie. Revistă Politică. Presa strâina, ocupata de un timpu Incoce esclusiva mai numai cu tractarea celor doue mari Gestiuni: Congresul și conflictul dano-gerraanâ, au scâpat cu totul din vedere evenimentele ce se petrec pe câmpul de bâtaie în Polonia, acum înse, când sartea congresului s’aîî decis prin respunsul cel din urmâ din partea Angliei, și când cestiunea dano-germanâ au început a se lâmuri și a se considera mai numai de resortul politicei interne a Germaniei, au început şi ziarele strâine a ne aduce informaţiuni foarte interesante relative la afacerile insurginţilor poloni. Din aceste informaţiuni vedem, aşadar, ca insurecţiunea, pe care cu plâcere o socoteau în unele sfere ca înâduşitâ, departe de a se lâsa a scâdea şi a se slâbi, sau macar de a fi accesibilă la cea mai micâ descuragiare, au câştigat în intensitate şi în mijloace de apârare de tot felul. In guberniul de Lublin, fârâ a mai numera micele cete de gardâ naţionalâ şi acele legiuni ce pretutindene sunt în activitate pentru a se organisa militareşte, se aflâ actualminte fiece detaşamente mari de insurginţi bine equipaţi şi înarmaţi, dintre care banda lui Crisinsky, numai, numerâ 1500 de omeni. Tote aceste bande, adoptând o nouâ tactitâ de purtat resbelul, sunt necontenit în mişcare şi la pânda de a evita orice întâlnire şi luptâ cu Ruşii, când aceştia sunt în numer prea covârşitor. Acesta este acum cuvântul de ordine dat din partea guvernului naţional şi, dupâ toata probabilitatea, aceastâ tacticâ înţeleaptâ se va mânţinea peste totâ iarna. S’au convins acum guvernul naţional câ numai cu modul acesta va putea a se mânţinea lupta ^faţâ cu enormele corpuri de armie ruseşti ce sunt staţionate în tóate pârţile Poloniei. Când înse detaşamentele ruseşti ce necontenit sunt în marsu, se aflâ în numer mai mic, atunci capii bandelor polone aflâtore în apropiere, informaţi de gardele naţionale, nâvâlesc asupra lor şi victoria e mai totdeauna în favoarea insurginţilor. Astfel, la 25 Noemvrie, o bandâ de insurginţi cam pânâ la 500, au nâvâlit în micul oraşu Apatov îndepărtat ca patru mile de la fruntaria Galiţieî, şi au atacat garnisona rusascâ de acolo, compusâ din o companie de infanterie, pe care au nimicit’o de totu. Dupâ aceasta insurginţii luarâ cu sine toţi banii aflaţi în casele publice în sumâ de 11.000 ruble, şi se retraseră luându’şi direcţiunea spre apropiatele păduri unde isbutira a se pune în siguranţă mai înainte de sosirea reinforţielor ruseşti. Siatul Ost-deutsche Post ne vorbeşte despre o alta bâtaie ce au avut loc în apropierea târguşorului Krziszow. Corpul de insurginţi era comendat de Libcowicz şi era compusa de 560 de omeni, între carii se aflau cam la 250 de omeni din legiona strâinâ comendatâ de un oficiaru francesu. Acest corpu avea şi unii numer îndestulătorii de cavalerie compusâ din Unguri, acâra soliditate, alicese, n’ar mai lâsa nimic de dorit. Insurginţii avurâ întâlnire, lângă sus-zisul târguşor, cu ruşii carii aveau doue batalioane de infanterie, doue tunuri şi o sotnie de cazaci, iar comendantele lor era Colonelul Emanoff. Insurginţii au repurtat o victorie însemnată, la care cavaleria au contribuit în cea mai mare parte. Emanoff dupâ bâtaia suferitâ în front, au cercat a se retrage spre Tarnograd, însă în aceasta retragere persecutat de cavaleria insurginților și pus de câtre acesta în desordine și-au perdut mai toate astea, încât abia au putut scǎpa cu puținii cazaci ce i-au mai rămas. Aceastâ victorie este de cel mai mare folos pentru insurginţi, pentru câ Lipkowicz ducea cu sine 1000 de pusei destinate pentru celelalte bande din interiorul ţerei. — In voivodina Sandomir stau, pe lângâ Opatov, întrunitele detaşamente a lui Kmelinsky, Rudovsky şi Bossak în numer cam la 800 de omeni, cu 6 tunuri de calibru uşoru. Bossak au emis o proclamaţiune câtre populaţiunea din guberniul Rndomer, prin care chiamâ la arme pe toţi bărbaţii capabili de a face serviţii militare de la vrîsta de 18 pânâ la acea de 45 de ani. Tot Ost-deutsche Post ne aratâ câ jurnalul de Petersburg au publicat, la 29 Noemvrie, un plan forte detaliat al al revoluţiunei polone, cu data de 1 Martie 1861 şi subscris de Miroslavsky. Acest plan s’au gâsit în ospelul lui Zamoisky de la Varsava dupâ atentatul fâcut asupra generalului Berg. — Relative la Danimarca, mişcarea naţionalâ în Germania, merge crescând şi luând proporţiuni colosale. In adunările populare se predicâ o adeveratâ cruciatâ. Presa aţîţâ focul pre câflplite. Lucrul au ajuns acolo câ foile conservative abia îndresnescâ a mai produce neşte timide obiecţiuni. Camerile naţionale sunt trase, şi ele, în aceastâ mişcare. Acum sunt deja cunoscute manifestaţiunile ce s’au produs în diferinţele Parlamente ale Germaniei. Partidele îşi uitâ diskinârile lor interne pentru a face presiune comunâ asupra resoluţiunilor ce sunt a se lua din partea guvernelor, a cârora posiţiune, în presenţa dificultăţilor de un caracter internaţional, devine forte delicate. Protocolul de Londra pare a nu mai putea împedeca în resoluţiunile lor pe unele din staturile secundarie din Germania care au participat în 1852 la facerea lui. Astfel ministrul primara din Würtemberg au declarat în Camera deputaţilor câ guvernul actual al regelui nu se consideră legat prin adesiunea datâ, la 1852, acelui act al diplomaticii, şi aceasta din causa câ Danemarca, de ziece ani încoce, este într’o stare permanentă de violaţiune a obligaţiunilor contractate de dînsul prin acela act.— Guvernul de Braunswaig au recunoscut deja pe principele Friderich ca duce de Sleswig-Holstain. Alte guverne sunt pe cale de a face tot aşa. Inse cele doue Mari Puteri ce fac parte din confederaţiunea germană, Austria şi Prusia sunt mai reci în resoluţiunele lor. Guvernul Austriei, pe lângâ tote manifestaţiunele fâcute în public şi în Camerâ, pânâ acum n’au fâcut încâ nici o declaraţiune oficialâ. Se crede înse câ un articol ce s’au publicat în Presa de la Viena, ar reflecta adeverata linie de conduitâ politică ce va urma acestu Guvernu. Din acel articul resultâ câ guvernul Austriei ar considera ordinea de succesiune, pentru monarhia danemarcă, stabilită într’un mod irevocabilii, atât prin protocolul de la Londra din 1815 cât și și prin alte acte anterioare acestuia. In virtutea acelor protocole, drepturile de succesiune ale liniei regale, ale liniei ruseşti şi ale liniei de Augustenburg sunt transferate la linia de Gluksburg. Guvernul dând la o parte cestiunea de succesiune și desbâtând pe ceelaltâ, adecâ pe acea care au dat loc la conflictul dano-german, ar declara câ Danemarcă neîmplinind obligaţiunile sale câtre ducate a câror drepturi necontenit le-au violat, trebuie sâ fie sforţatâ prin esecuţiunea federalâ decretată deja şi recunoscutâ ca urginţâ de câtre puterile germane. Cabinetul de Viena crede câ ocupaţiunea ducatetelor prin trupe federale nu va întimpina nici o resistinţâ din partea Danemarcii; asemine socoate câ au dat satisfacţiune simţimentului public din Germania, precum şi câ au conservat cestiunea în caracterul ei interior care nu va da loc la vreo intervenţiune nici diplomatică, nici materiale din partea puterilor Europeene. Aceste speranţe sunt basate pe nişte prevederi ce pot a nu se realiza. Mersul evenimentelor dejuca adeseori calculile cele mai iscusite ale diplomaţiei. Politica aceasta ar fi în prea mare oposiţiune cu dorinţile ce agitâ astâzi totâ Germania. Nemulţâmirea publicâ s’ar redica contra Guvernului care ar fi acusat câ au pârâsit interesul şi onoarea Germaniei. Este asemene mare posibilitate câ popoarele lâsate în aspiraţiunile sale de câtre principi, vor încerca a’şi face ele însele dreptate. Şi atunci pasiunile popoarelor, odatâ descătuşate, nimi ne mai poate prevedea consecinţele ce ar resulta din iubirea lor între sine. Terâmul, precum vedem, este foarte alunecos; dar greutatea sarcinii atârnâ asupra vieţii germane carea va remânea responsabilâ despre politica ce va trebui a se susţinea în urmarea votului ce este chiematâ a da în aceastâ cestiune împortentâ. (In No. viitor vom areta privirile Prusiei în aceastâ cestiune). A PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 22869. D. Ministru din întru, prin oficiu No. 29458, comunicâ, câ din legiuitul numer al deputaţilor Camerei, lipsesc 2, adecâ: Deputatul alegătorilor direcţi ai judeţului Putna, în locul D. Dâscâlescu Dimitrie încetat din viaţâ, şi Deputatul alegătorilor direcţi ai judeţului Dolja, în locul încetatului din viaţâ Ioan A. Filipescu, conform art. 19 din aneesul al doile al Convenţiei, spre îndeplinirea arătatelor vacanţa de deputaţi la Camera Legiuitoare, prin publicaţia No. 29.268, înserată în Monitorul Oficial No. 225, au fiesat ziua de 8 Dechemvrie viitorii pentru convocarea ziselor Colegiuri la residenţiile judeţelor, ca sâ’şi aleagâ pe deputăţii lor la Adunare, se publicâ aceastâ convocare spre cunoştinţa celor în drept a lua parte la zisa alegere. No. 22558. Pentru 1 cal la trup de mijloc, la pâr murg închis, ţintat în frunte, ros de ştreang la şoldul drept, 1eapâ la trup de mijloc, la pâr galbânâ, coama giumâtate neagrâ, coada neagrâ, şi 1 mânzâ la trup mic, la pâr galbân, coama galbânâ, dupâ cum Comisia l-a prin raportul No. 7167, informează, se publicâ aflarea pâgubaşului, în avansare de a se prezenta la Prefectură cu dovezi, spre a le priimi. Prefectura district. Iaşi. % No. 13036. D. sub-Prefect de plasa Bahluiu, refereazâ sub No. , ca tinerii Toader a lui Lupu Ursachi din comuna Şipotile, ce au luat numerul sorţului 53 şi Gheorghie a lui Necolai Borobasa din Cepliniţa, ce aui tras No. sorţului 54, care acum se cer a se lua recruţi, sunt absenţi, se publicâ aflarea şi triimeterea lor la Prefectură. Prefectura district. Covurluiu. ^ A No. 13534. In pretenţie, D. Mihalachi Rusovicî, prin sub-Prefectul de Siretiu, împlinindu-se de la D. Pavâl Canachi 4 boi giugarî şi 2 vaci sterpe, se publicâ vânzarea acelor vite, la împlinirea termicului de 40 zile socotit de la data Foaei, în Galaţi cu forma licitativâ. No. 13386. In privire câ dupâ publicaţiile urmate prin foile No. 231 din anul trecut 1862, şi 104 din acest curent, în terminul de 6 luni, totuşi nu sau aflat pânâ acum pe fugitul Meltiade Stefanide, a câruea signalimente se lămurește prin citatele loi, spre a se giudeca în cauza următoare asupraî pentru crunta batae ce au comis preotului Grigorie Nada, conform adresii districtualului Tribunal No. 9232, se publicâ al 3 le termin de 6 luni, conform § 165 din Codul Penal, pentru aflarea numitului Stefanide, şi triimeterea aicea. No. 1,4695. In pretenţia D-nei Rucsanda Miticiu prin sub-Pefectul respectiv împlinindu-se de la D-lux Costachi Ghirvasu 8 chile popuşoi şi 2 chile paring, se publica vinderea acelui product la împlinirea termicului de 40 zile socotit de la data Foaei, la fața locului în satul Bereștii cu forma licitativa.