Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)

1863-11-26 / nr. 154

U). 154. N­OMAIK­IA. FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEIDE APEL DIN IAŞI. IN IASSI prenumeratiunea ae face la Tipografia Minerve I­ulc­­hiristigel. Dianul se pulecâ de la 3 —6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşi­, Marţi 26 Noemvrie 1863 In districtele României, prenumeratiunea se face la buirori­le postale. Inserarea mini rând de 35 literi costa in leu, cursul fiscalul. lasi! 26 Noemvrie. Revistă Politică. Presa strâina, ocupata de un timpu Incoce esclu­­siva mai numai cu tractarea celor doue mari Ges­tiuni: Congresul și conflictul dano-gerraanâ, au scâpat cu totul din vedere evenimentele ce se pe­trec pe câmpul de bâtaie în Polonia, acum înse, când sartea congresului s’aîî decis prin respunsul cel din urmâ din partea Angliei, și când cestiunea dano-germanâ au început a se lâmuri și a se con­sidera mai numai de resortul politicei interne a Ger­maniei, au început şi ziarele strâine a ne aduce in­­formaţiuni foarte interesante relative la afacerile in­surginţilor poloni. Din aceste informaţiuni vedem, aşa­dar, ca insurecţiunea, pe care cu plâcere o so­coteau în unele sfere ca înâduşitâ, departe de a se lâsa a scâdea şi a se slâbi, sau macar de a fi acce­sibilă la cea mai micâ descuragiare, au­ câştigat în intensitate şi în mijloace de apârare de tot felul. In guberniul de Lublin, fârâ a mai numera micele cete de gardâ naţionalâ şi acele legiuni ce pretutindene sunt în activitate pentru a se organisa militareşte, se aflâ actualminte fiece detaşamente mari de insurginţi bine equipaţi şi înarmaţi, dintre care banda lui Cri­­sinsky, numai, numerâ 1500 de omeni. Tote aces­te bande, adoptând o nouâ tactitâ de purtat resbe­­lul, sunt necontenit în mişcare şi la pânda de a e­­vita ori­ce întâlnire şi luptâ cu Ruşii, când aceştia sunt în numer prea covârşitor. Acesta este acum cuvântul de ordine dat din partea guvernului na­ţional şi, dupâ toata probabilitatea, aceastâ tacticâ înţeleaptâ se va mânţinea peste totâ iarna. S’au convins acum guvernul naţional câ numai cu mo­dul acesta va putea a se mânţinea lupta ^faţâ cu e­­normele corpuri de armie ruseşti ce sunt staţionate în tóate pârţile Poloniei. Când înse de­taşamentele ruseşti ce necontenit sunt în marsu, se aflâ în nu­mer mai mic, atunci capii bandelor polone aflâtore în apropiere, informaţi de gardele naţionale, nâvâ­­lesc asupra lor şi victoria e mai tot­de­a­una în fa­­voarea insurginţilor. Astfel, la 25 Noemvrie, o bandâ de insurginţi cam pânâ la 500, au nâvâlit în micul oraşu Apatov îndepărtat ca patru mile de la fruntaria Galiţieî, şi au atacat garnisona rusascâ de acolo, compusâ din o companie de infanterie, pe care au­ nimicit’o de totu. Dupâ aceasta insurginţii luarâ cu sine toţi banii aflaţi în casele publice în sumâ de 11.000 ru­ble, şi se retraseră luându’şi direcţiunea spre apro­piatele păduri unde isbutira a se pune în siguranţă mai înainte de sosirea reinforţielor ruseşti. S­iatul Ost-deutsche Post ne vorbeşte despre o al­­ta bâtaie ce au avut loc în apropierea târguşorului Krziszow. Corpul­ de insurginţi era comendat de Libcowicz şi era compusa de 560 de omeni, între carii se aflau cam la 250 de omeni din legiona strâ­inâ comendatâ de un oficiaru francesu. Acest corpu avea şi unii numer îndestulătorii­ de cavalerie com­pusâ din Unguri, acâr­a soliditate, alice­se, n’ar mai lâsa nimic de dorit. Insurginţii avurâ întâlnire, lân­gă sus-zisul târguşor, cu ruşii carii aveau doue ba­talioane de infanterie, doue tunuri şi o sotnie de ca­zaci, iar comendantele lor era Colonelul Emanoff. Insurginţii au repurtat o victorie însemnată, la care cavaleria au contribuit în cea mai mare parte. E­­manoff dupâ bâtaia suferitâ în front, au cercat a se retrage spre Tarnograd, însă în aceasta retragere persecutat de cavaleria insurginților și pus de câtre acesta în desordine și-au perdut mai toate astea, în­cât abia au­ putut scǎpa cu puținii cazaci ce i-au mai răm­as. Aceastâ victorie este de cel mai mare folos pentru insurginţi, pentru câ Lipkowicz ducea cu si­ne 1000 de pusei destinate pentru celelalte bande din interiorul ţerei. — In voivodina Sandomir stau, pe lângâ Opatov, întrunitele detaşamente a lui Kme­­linsky, Rudovsky şi Bossak în numer cam la 800 de omeni, cu 6 tunuri de calibru uşoru. Bossak au emis o proclamaţiune câtre populaţiunea din guber­niul Rndomer, prin care chiamâ la arme pe toţi bărbaţii capabili de a face serviţii militare de la vrîsta de 18 pânâ la acea de 45 de ani. Tot Ost-deutsche­ Post ne aratâ câ jurnalul de Pe­tersburg au publicat, la 29 Noemvrie, un plan forte detaliat al al revoluţiunei polone, cu data de 1 Martie 1861 şi sub­scris de Miroslavsky. Acest plan s’au gâsit în ospelul lui Zamoisky de la Varsava dupâ atentatul fâcut asupra generalului Berg. — Relative la Danimarca, mişcarea naţionalâ în Germania, merge crescând şi luând proporţiuni co­losale. In adunările populare se predicâ o adeve­­ratâ cruciatâ. Presa aţîţâ focul pre câflplite. Lucrul au ajuns acolo câ foile conservative abia îndres­­nescâ a mai produce neşte timide obiecţiuni. Ca­­merile naţionale sunt trase, şi ele, în aceastâ mişca­re. Acum sunt deja cunoscute manifestaţiunile ce s’au produs în diferinţele Parlamente ale Germaniei. Partidele îşi uitâ diskinârile lor interne pentru a fa­ce presiune comunâ asupra resoluţiunilor ce sunt a se lua din partea guvernelor, a cârora posiţiune, în presenţa dificultăţilor de un caracter internaţional, devine forte delicate. Protocolul de Londra pare a nu mai putea împe­­deca în resoluţiunile lor pe unele din staturile se­­cundarie din Germania care au participat în 1852 la facerea lui. Astfel ministrul primara din Wür­­temberg au declarat în Camera deputaţilor câ gu­vernul actual al regelui nu se consideră legat prin adesiunea datâ, la 1852, acelui act al diplomaticii, şi aceasta din causa câ Danemarca, de ziece ani în­coce, este într’o stare permanentă de violaţiune a obligaţiunilor contractate de dînsul prin acela act.— Guvernul de Braunswaig au recunoscut deja pe prin­cipele Friderich ca duce de Sleswig-Holstain. Alte guverne sunt pe cale de a face tot aşa. Inse cele doue Mari Puteri ce fac parte din con­­federaţiunea germană, Austria şi Prusia sunt mai reci în resoluţiunele lor. Guvernul Austriei, pe lân­gâ tote manifestaţiunele fâcute în public şi în Ca­­merâ, pânâ acum n’au fâcut încâ nici o declaraţiu­­ne oficialâ. Se crede înse câ un articol ce s’au pu­blicat în Presa de la Viena, ar reflecta adevera­­ta linie de conduitâ politică ce va urma acestu Gu­­vernu. Din acel articul resultâ câ guvernul Aus­triei ar considera ordinea de succesiune, pentru mo­narhia danemarcă, stabilită într’un mod irevocabilii, atât prin protocolul de la Londra din 1815 cât și și prin alte acte anterioare acestuia. In virtutea ace­lor protocole, drepturile de succesiune a­le liniei regale, a­le liniei ruseşti şi a­le liniei de Augusten­­burg sunt transferate la linia de Glu­ksburg. Guvernul dând la o parte cestiunea de succesiune și desbâtând pe ceelaltâ, adecâ pe acea care au dat loc la conflictul dano-german, ar declara câ Dane­marcă ne­împlinind obligaţiunile sale câtre ducate a câror drepturi necontenit le-au violat, trebuie sâ fie sforţatâ prin esecuţiunea federalâ decretată deja şi recunoscutâ ca urginţâ de câtre puterile germane. Cabinetul de Viena crede câ ocupaţiunea ducate­­telor prin trupe federale nu va întimpina nici o re­­sistinţâ din partea Danemarcii; asemine socoate câ au dat satisfacţiune simţimentului public din Ger­mania, precum şi câ au conservat cestiunea în ca­racterul ei interior care nu va da loc la vre­o in­­tervenţiune nici diplomatică, nici materiale din par­tea puterilor Europeene. Aceste speranţe sunt basate pe nişte prevederi ce pot a nu se realiza. Mersul evenimentelor dejuca adese­ori calculile cele mai iscusite ale diplomaţiei. Politica aceasta ar fi în prea mare oposiţiune cu­­ dorinţile ce agitâ astâzi totâ Germania. Nemulţâmi­rea publicâ s’ar redica contra Guvernului care ar fi acusat câ au pârâsit interesul şi onoarea Germaniei. Este asemene mare posibilitate câ popoarele lâsate în aspiraţiunile sale de câtre principi, vor încerca a’şi face ele însele dreptate. Şi atunci pasiunile po­­poarelor, odatâ descătuşate, nimi ne mai poate preve­dea consecinţele ce ar resulta din iubirea lor între sine. Terâmul, precum vedem, este foarte alunecos; dar greutatea sarcinii atârnâ asupra vieţii germane carea va remânea responsabilâ despre politica ce va trebui a se susţinea în urmarea votului ce este chie­­matâ a da în aceastâ cestiune împortentâ. (In No. viitor vom areta privirile Prusiei în acea­stâ cestiune). A PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 22869. D. Ministru din întru, prin oficiu No. 29458, comunicâ, câ din legiuitul numer al deputa­ţilor Camerei, lipsesc 2, adecâ: Deputatul alegători­lor direcţi ai judeţului Putna, în locul D. Dâscâles­­cu Dimitrie încetat din viaţâ, şi Deputatul alegăto­rilor direcţi ai judeţului Dolja, în locul încetatului din viaţâ Ioan A. Filipescu, conform art. 19 din a­­neesul al doile al Convenţiei, spre îndeplinirea ară­tatelor vacanţa de deputaţi la Camera Legiuitoare, prin publicaţia No. 29.268, înserată în Monitorul Oficial No. 225, au fiesat ziua de 8 Dechemvrie vii­torii pentru convocarea ziselor Colegiuri la residen­­ţiile judeţelor, ca sâ’şi aleagâ pe deputăţii lor la Adu­nare, se publicâ aceastâ convocare spre cunoştinţa celor în drept a lua parte la zisa alegere. No. 22558. Pentru 1 cal la trup de mijloc, la pâr murg închis, ţintat în frunte, ros de ştreang la şoldul drept, 1­eapâ la trup de mijloc, la pâr gal­­bânâ, coama giumâtate neagrâ, coada neagrâ, şi 1 m­ânzâ la trup mic, la pâr galbân, coama galbânâ, dupâ cum Comisia l-a prin raportul No. 7167, in­formează, se publicâ aflarea pâgubaşului, în avan­­sare de a se prezenta la Prefectură cu dovezi, spre a le priimi. Prefectura district. Iaşi. % No. 13036. D. sub-Prefect de plasa Bahluiu, re­­fereazâ sub No. , ca tinerii Toader a lui Lupu Ursach­i din comuna Şipotile, ce au­ luat numerul sorţului 53 şi Gheorghie a lui Necolai Borobasa din Cepliniţa, ce aui tras No. sorţului 54, care acum se cer a se lua recruţi, sunt absenţi, se publicâ aflarea şi triimeterea lor la Prefectură. Prefectura district. Covurluiu. ^ A No. 13534. In pretenţie, D. Mihalachi Rusovicî, prin sub-Prefectul de Siretiu, împlinindu-se de la D. Pavâl Canachi 4 boi giugarî şi 2 vaci sterpe, se publicâ vânzarea acelor vite, la împlinirea ter­micului de 40 zile socotit de la data Foaei, în Ga­laţi cu forma licitativâ. No. 13386. In privire câ dupâ publicaţiile urmate prin foile No. 231 din anul trecut 1862, şi 104 din acest curent, în terminul de 6 luni, totuşi nu sau aflat pânâ acum pe fugitul Meltiade Stefanide, a câ­­ruea signalimente se lămurește prin citatele loi, spre a se giudeca în cauza următoare asupraî pentru crun­ta batae ce au comis preotului Grigorie Nada, conform adresii districtualului Tribunal No. 9232, se publicâ al 3 le termin de 6 luni, conform § 165 din Codul Penal, pentru aflarea numitului Stefanide, şi triimeterea aicea. No. 1,4695. In pretenţia D-nei Rucsanda Miticiu prin sub-Pefectul respectiv împlinindu-se de la D-lux Costachi Ghirvasu 8 chile popuşoi şi 2 chile paring, se publica vinderea acelui product la împlinirea ter­micului de 40 zile socotit de la data Foaei, la fața locului în satul Bereștii cu forma licitativa.

Next