Progresul, ianuarie-iunie 1864 (Anul 2, nr. 1-89)
1864-05-04 / nr. 59
No. 59. ROMANIA. ANUL II. FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IASI. IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervel uliţa hiristigiel. Diarul se publicâ de la 3—6 coaie pe septamânâ. Abonamentul pe au 111 lei, pe patru luni 37.Lfct.___________ Iasii, Luni 4 Mai 1864 In districtele României, prenmneratiunea se face la biirourile postale. Inserarea unui rând de 35 Uter!eosta un leu, cursul fiscalm. Iaşi, 4 Mai. Revistă Politică. Proiectele ce se atribuesc lui Garibaldi au dat opasiune porţii de stânga a Parlamentului Italian de a face o interpelaţiune Ministeriului. D. Peruzi, şeful cabinetului, au respuns imediate şi n’au eşuat a declara câ Guvernul se va opune la orice încercare de agresiune fâcutâ de particulari. „Scopul Guvernului, au zis D. Ministru, au fost totdeuna de a reserva puterilor constituite facultatea şi iniţiativa care sunt atribuţiuni a lor. Nimine nu cugeta a face ca sâ retrograde causa naţionalâ, caria Guvernul îi este tot atât, pute şi mai mult încâ, devotat. Generalul Garibaldi au propus organisaţiunea unei armate de 500,000 şi votul de 30 milioane de franci pentru înarmarea Gardei naţionale. Inse ţara are 1,300,000 garde naţionale, dintre carii 1,137,000 sunt deja înarmaţi. Mai avem, contenua D. Peruzi, o armata de 380,000 de militari, afarâ de aceasta şi o marina care sporeşte pe tota ziua, şi tot ce facem se raporta şi tinde la unicul scop de a prepara mijloacele necesare pentru ziua când se va crede oportun de a completa unificarea Italiei.“ Finalminte Ministrul resumându-se au proclamat pentru rege şi parlament iniţiativa definitivei unitâţi italiane cu Roma şi Veneţia. Despre conferinţele de Londra tot încâ nu se ştie positiv, dacâ au isbutat a face a se accepta armistiţiul. Inse dacâ vom lua bine în consideraţiune o depeşa din Ost-deutshe-Post, vom vede câ puterile aliate par a fi mai conciliante, aşa câ suntem plecaţi a crede câ cu viitorul numer al ziarelor strâine poate sâ priimim înştiinţarea câ, dacâ nu un armistiţiu formal, cel puţin o momentanâ încetare de la ostilităţi va fi decisâ. Depeşa de care vorbim mai sus, este în cuprinsul urmâtoriu : „Dupâ strângerea contribuţiunii de resbel împusâ de mareşalul Vrangel pentru a se desdauna comerciul German, se vor întruni conferinţele viitoare sub nişte circonstance mai favoritare. Acum va depinde de la Danemarca, daca armistiţiul va putea a se adopera. In momentul acesta pot marele puteri Germane aliate a se îndestula cu proposiţiunile puterilor neutrale care constau în redicarea blocadei şi evacuaţiunea insuliî Alsen de câtrâ Danemarca şi în evacuaţiunea Iutlandei de câtrâ aliaţi.“ Astfel dar, precum vedem, puterile aliate au priimit proposiţiunele Angliei şi Franciei. Anglia va purta grija, fârâ nici o îndoealâ, ca şi Danemarca sâ le priimeascâ. Sângele va înceta prin urmare de a mai curge , înse nu se poate şti dacâ aceasta va fi pentru mult timp. Alte dificultăţi nu mai puţin mari român de a fi învinse, între care aceea a regulai succesiunii la tron va da forte mult diplomaţiei de lucru. In privirea aceasta, Germanii nu înţeleg a face nici o concesiune. In ducate, manifestaţiunile în favoarea ducelui de Augustenburg au luat proporţiunî colosale. O depeşa de la Rendsburg, înserată în Ostdeutsche Post, ne arată câ acolo s’au ţinut, la 8 Main, o adunanţâ a ţerii, unde au fost presenţi ca la vre-o 55.000 de oameni , iar resultatul deliberaţiunilor acestei adunanţâ este cuprins în urmatoarea încheiere : „Noi ţinem nestrămutat la drepturile noastre. Noi vrem sâ fim despărţiţi de Danemarca şi sâ formam o ţara libera din Slesvig-Holstein, sub ereditarul duce Fridrich VIII. Noi mai cerem ca sâ se dele representanţilor ţerii ocasiunea pentru a putea a se esprima solemnei asupra drepturilor noastre. Noi suntem hotărâţi a persiste pânâ la extremitate. în fine, noi cerem ca populaţiunea ducatelor capabila de a purta armele sâ ele parte la lupta pentru independinţa ţerii.“ Adunanţa au dat apoi un vot de mulţumire pentru armatele aliate şi s’au împrăştiat. Aceastâ sprijinire a ducelui, din partea populaţiuneî Germaniei şi a ducatelor, supârâ foarte mult pe presa Engless. Morning Post, care trece de organa lui Palmerston, voieşte ca Anglia, chiar fârâ sprijinul Franciei, sâ alerge în ajutorul Danemarcii. Plecarea flotii, zice ziarul Engles, câtrâ marea baltică, ar fi priimitâ cu cea mai mare mulţâmire de câtrâ opiniunea publicâ din Angliea şi Francia. Ştirile de la Tunis anunde câ belul au suspendat constituţiunea. Rebelii persistă în condiţiunile lor mai ales la îndepărtarea Ministeriului. Ei şi-au ales un arab de bel care se afla cu o armatâ de 40.000 de oameni pe lângă Teslur. Insurecţiunea nu manifestează nici o ostilitate câtra strâini. — Situaţiunea Greciei pare a deveni mai rea pe fiecare zi. Independinţa Belgicâ ne înformâ câ o depeşâ de la Corfu anuncie câ la Atena au isbucnit din nou tulburări seriose. Toţi aşteptau a vede pe comendanţiî vaselor Englese şi francese debarcându’şî marinarii lor pentru a protegia banca. Garnisoana Englesâ va evacua de totul insulile ionice pânâ la 1 luni. Anglia au dat, la reclamaţiunele energice ale Greciei, o satisfacţiune materiala. Ea nu s’au atins de fortificaţiunele citadeliî nici de noul fort care protege portul de la Corfu. Ministeriul de Interne al Serbiei au oprit intrarea în ţara, unui ziar Serb ce apare, sub titlul „S r b sk i D n e V n i k“ la Neisatz în Ungaria. Puţine zile dupâ aceastâ interdicţiune, principele Michael au pofnit, prin telegraf, pe redacţiune, ca sâ s î trimită ziarul, fârâ întrerumpere. Redacţiunea i-au respins, tot prin telegraf, în următorul cuprins : „Ziarul nostru este oprit pentru tôtâ Serbia ; noi nu putem, aşa dar, a’l trimite nici chiar celui din têiu cetâţian al acel ţerî.“ — în momentul de a pune sub tipar foaea de astâzî, priimirâm o noutate foarte însemnată, pe care ne credem datori a o face cunoscută lectorilor nostrii. Ea este cuprinsă într’o depeşâ telegrafica din Ost-deutsche-Post, în următorul mod : Helgoland, 9 Mai (4 oare dupâ ameazi). „Astâzi au urmat, în curs de una şi jumătate oara, o bâtaie navala din cele mai crâncene între trei fregate danese şi între escadra Germanâ (compusa din fregatele „Radetzky“ şi „Schwarzenberg,“ şi din trei canoniere prusiane). Dintre vasele Austriace se pare câ unul este incendiat şi toate vasele Germane vin încoace, pe când cele Danese se retrag spre nord.“— La 5 oare dupâ amiazi : „întrunitele vase Germane au ancorat în dosul insuliî de nisip ; incendiul fregatei au fost stins. Danemarcii se mai ţin spre est în apropiere.“ Fârâ acest eveniment, Prusia au si calculat cheltuielile de resbel fâcute pânâ acum şi pe care insistâ a le cere de la Danemarca. Acele se suie la enorma sumâ de 14,000,000 taleri. Ce va fi oare dupâ aceastâ bâtaia navalâ, mai cu samâ, dacâ escadra Germanâ va fi suferit mai mari perderi de cât aoeste Ost-deutsche-Post a ne arata ? Prin Decretu cu data din 17 Aprilie 1864, dupâ propunerea fâcutâ prin raportu de D. Ministru Secretarii de Stat la Departamentul din Intru, este numita D. Colonel Grigorie G. Sturza, în funcţia de Prefect al Poliţiei Iaşi, în locul D-lui Eugenie Abcazu, care a arâtat dorinţa a se retrage din serviciu oferit preţuri avantagioase . Ministeriul publica din nou spre generala cunoştinţa câ, menţionata moşie este sâ se rearendeze pe termen de 4 ani, cu începere de la 23 Aprilie anul curent 1864 şi pânâ la acelaşi data anul 1868, cu aceleaşi condiţiuni cu care au fost râmasâ la licitaţiea din anul 1862, asupra actualului arendaş D. Miltiade Sturza. Licitaţia are a se ţinea tot în localul Prefecturei judeţului Botoşani, la zilele de 15, 16 şi 18 Mai curent şi toţi D-nii doritori sunt invitaţi a se presenta însoţiţi de garanţiile prevâzute de chiar condiţiile publicate şi cunoscute generalminte, cu care au fost arendate aceasta moşie şi altele de categorie a ei în anul trecut 1862. No. 17,976. Se face cunoscut în general câ moşiea încungjurâtoare Monast. Frumuşica, se esclude dintre moşiile din Monitorul No. 67, publicate spre a se rearenda, din cauzâ câ, fiind încâ de mai înainte pusâ în rearendare, au remas prin licitaţie asupra locuitorilor. No. 13.107, în baza încredinţare! Onor. Ministerul al Finanţelor, din adresele No. 13,318 şi 13,236 anul curent, Ministeriul publica spre generala cunoştinţă, ca dintre proprietăţile publicate prin Monitorul No. 67 de la 21 ale espiratei luni Martie, ce sunt a se rearenda pentru nerespunderea în complect a arendei, se vor esclude moşiile din alăturatul tablou, fiindcâ au râfuit câştiurile anului curent, de arenduire (1863—1864.) LISTA De proprietăţile de dincolo de Milcov ce sunt a se esclude din rearendare. Dicasteria Sfintei Mitropolii. No. 1356. In temeiul apostiliei Prea Sf. Locotenent de Mitropolit No. 1409, se publicâ nevaliditatea mitricei eliberata la 23 Mai 1851 sub No. 588. D-sale Clemansa nâscutâ loan Greceanu, așa precum fiind originala pierdutâ, sub No. 1355 s’au dat copie legalizatâ. Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 4852. De Consiliul Poliţienesc, urmeazâ a se vinde licitativ un ornic de argint, cu lanţul de aur, 2 cheiţî de aur, 1 medalion şi o puşca cu 2 ţevii, a D. M. Vasiliu, spre satisfacerea evreului Iancu Horvnţi cu o sumâ bani, se publicâ terminul de 40 zile socotit de la data Foael, cu anans, ca concurenţii ce vor voi a cumpâra cele arâtate, sâ se prezinte în pretoriul consiliului Poliţienesc, la împlinirea terminului, în deşteptarea D. Vasiliu a achita pretenţia, câcî la contra, hotârât se vând obiectele amanetate. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeriul Cultelor şi Instrucţiune! Publice. No. 13.314. Fiind câ la zilele de 8, 9 şi 10 ale trecutei luni Aprilie, când s’au ţinut licitaţia pentru rearendarea moşiei Ciornohalu, proprietatea Statului cu deficit pe compia actualului arendaş, nu s’au o Prefectura district. Iaşii. No. 3639. Fiind ca la mezatul urmat în Camera acestei Prefecturi, pentru vânzarea licitativ a unui numer vite şi producte, ce au fost împlinite de la D. Carabet Cristea, posesorul moşiei Cucutenii, spre îndestularea casei râpos. Domniţa Elencu Hangerli, cu câştiurile acei moşii, şi care sânt înserate prin Foaea cu No. 14 din 6 Fevruarie, numârul de 43 stoguri fân, nu s’au vândut din cauzâ câ nu s’au înfăţoşat concurenţi, se publicâ din nou terminul de