Progresul, ianuarie-iunie 1864 (Anul 2, nr. 1-89)

1864-05-18 / nr. 66

No. 66. ROMANIA. ANUL IL FOAEA PUBLIC­ATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IASI. IN IASSI prenimieratiunea se face la Tipografia Mineivel uli­­ta hiristigief. Dianul se publicâ de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei Iasii. Luni 18 Ma .,864, in districtele României, prenumeralicnea b8 »'ace la biorom­ii8 postale. Inserarea unui rând de 35 liter) costa un leu, cursu­ fiscului. Iaşii 18 Mai. ALECSANDRU IOAN I Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa Naţională, Domn Principatelor­ Unite­ Române , La toţi de faţâ şi viitori sănătate . Asupra propunere! Consiliului Nostru de Miniștri. Am decretat și decretam ce urmează : Art. I, Comisiunea menită prin Decretul Nostru din 2 Mai curent, sub No. 517, de a constata resul­­tatul voturilor date de poporul Român­, pentru a­­doptarea sau respingerea plebiscitului, propus prin proclamaţia Noastrâ din 2 Mai, se va compune de: Prea-Sfinţitul Metropolit, Primul Preşedinte al Curţei de Casaţiune, Doi Preşedinţi de Secţiuni al aceleaşi Curţi. Generalul Şef al întâiului comandament militar. Trei Preşedinţi de Curţi de Apel din Bucureşti, Iaşi şi Craiova. Decanul facultaţei de drept din Bucureşti, Rectorul Universităţii din Iaşi. Cinci Preşedinţi ai Municipalităţilor din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Galaţi şi Ploeşti­. Art II. Această Comisiune, sub preşedinţa Prea- Sânţiei Sale Metropolitului, va ţine şedinţele sale în localul Sfintei Metropolii din Bucureşti. Art. III. Secretarul Consiliului Nostru de Miniştri, va servi de Secretar- redactor al acestei Comisiuni. Art. IV. Preşedintele Consiliului Nostru de Miniş­tri, este însârcinata cu aducere la îndeplinire a a­­cetui Decrete. Dat în Bucureşti, la 14 Mai, 1864. ALECSANDRU IOAN, Cogâlniceanu, Bâlânescu, Bolintineanu, Orbescu, Ceneral Manu. No. 565. Revistă Politică. Independinţa Belgica, apreciind situaţiunea actua­lă a României, face o scurtă, dar precisă şi adevă­rată relaţiune esprimându se în modul următor: „Iniţiativa reformatrice şi liberală a principelui Cuza, este positiv că au reuşit mai mult decât s’ar fi putut gândi. Nu s’au făcut nici cea mai mică re­­sistinţâ în favoarea disolvatei Camere; nici o ocaziune nu s’au dat pentru vre-un casu de înfrânare din par­tea Guvernului, nici un ch­ar n’au fost suprimat sau suspendat; mitropolitul au­ emis o circularie pastorală aprobativă, îndemnând pe cler a se asocia la opera de reformă a guvernului şi a’i da tot concursul seu; funcţionarii s’au grăbit a’şi da adesiunea lor; cu un cuvânt, tatâ ţâra au îmbrâţoşat cu entusiasm m­esu­­rile mântuitore a­le guvernului. Iar principele Dom­nitor, inspirat de o înaltă înţelepciune, au retusat tot felul de manifestaţiunî în favoarea operii sale. Dacă, deci, aceste mesurî de reformă ar fi a trage după sine, contra tuturor aşteptărilor, vre-un fel de com­­plicaţiuni, aceste nu vor putea veni decât din afarâ prin reaua voinţa şi nemulţemire ce s’ar produce la Viena şi St. Petersburg.“ —Adunarea naţionalâ a Transilvaniei s’au deschis. Ost-deutsche­ Post ne comunica în asta privinţa ur­­matoarele pertracţiunî a Şedinţei dintâi. Preşedintele au cetit mesajul comisarului regesc şi au salutat A­­dunarea. Deputatul madjar Koronka au depus jură­mântul . Adunarea l-au salutat cu entusiasm. Dupâ cetirea şi espedirea mai multor anunciuri de împede­­câmînt la venirea mai multor deputaţi în Adunare şi dupâ încuviinţarea mai multor cereri de concediu, preşedintele au făcut cunoscut Camerei că s-au apro­bat articolele relative la întrebuinţarea dialectelor­. Deputatul Obert propune înfiinţarea de şcoli inferioare popularie pentru agricultură şi industrie, facerea de foseli n­oî în toate direcţiunile ţerii, instituirea în térâ de espoziţiuni periodice pentru producte de a­­griculturâ şi industrie. Acestâ proposiţiune au fost mult susţinută. Deputatul Puşcariu propune o altă modalitate în procesura scriere!. Această posiţiune n’au fost susţinută. Obert face interpelaţiune şi în­treabă când va fi pusă la ordinea «filei proposiţiunea ce au fâcut’o pentru scăderea timpului de serviciu militariu. Preşedintele promite câ va respunde în şe­dinţa viitoare. —Pentru conferinţele de la Londra avem a încu­­noştiinţa câ acum faţa situaţiunii s’au schimbat în totul. în privinţa acesta facem din Independinţa Bel­gicâ estractul acesta : „în adunarea conferinţei de la 12 a curentei, Austria şi Prusia au declarat câ mai mult nu vor a accepta tractatul de Londra ca bază a negociaţiunilor. Această resoluţiune acelor doue puteri aliate de a nu tracta pe baza convenţi­­unilor au fost pusă până acum la îndoealâ, înse du­pâ informaţiunile cele mai m­oî, venite de la Berlin, acestâ îndoealâ nu e permisă mai mult. In Şedinţa de la 17, plenipotenţiarii acestor doue puteri au­ de­clinat competinţa conferinţiî în cestiunea dinastică şi pentru a discuta cestiunea constituţională, au pus ca o condiţiune absolută recunoşterea Independinţei şi uniunea ducatelor. Din partea sa, Danemarca au re­fuzat, într’un mod nu mai puţin categoric, de a discuta ori­ce soluţiune formulată în asemene termini. Este adeverat câ Austria au trebuit să cedeze la neşte consideraţiunî grave când s’au decis a urma pe aliata sa pe un teren atât de ardinte.“ Tot Independinţa Belgicâ ne spune câ Francia ar fi eşit acum din reserva sa ce o păstra în acestâ ces­­tiune. „Corespondinţele noastre, dire­c­iarul Belgian, şi organele de publicitate din Paris fac multă men­ţiune despre schimbarea atitudinea Franciei faţâ cu cestiunea ducatelor. Un articol publicat în Constitu­­ţionalul este considerat ca o prefaţă a unei n­oi faşă în care ar fi să între situaţiunea, prin susţinerea bi­ne determinată ce Francia ar da la avenirea even­tuală a ducelui de Augustenburg. Dacă acesta ar fi adeverata determinare a guver­nului frances, atunci acesta s’ar da în partea confe­­deraţiunii germane, şi coincidinţa venire! D. Beust la Paris cu manifestaţiunea din Constituţionelul ar da oare-care credit acestei suposiţiunî. Prusia şi A­­ustria neputându a’şi urma scopurile lor personale, s’ar uni de bună samă cu acestâ combinaţiune care le dă tatâ satisfacţiunea ce li e permis de a spera în situaţiunea actuală Acordul acestor puteri ar forma, astfel cu, o contra greutate la proiectele patronate de Anglia în unire cu Rusia. (tata pentru Danemarca, aceasta ar reasiste la orî­ce combinațiune care­­ ar ciun­ti monarhia. Pe de altă parte, la Paris circulă o rumoare care voește a susținea ca un adaos de teritoriu la nordul Germaniei ar avea de consecinţă rectificaţiunea frun­­tarielor Franciei către Landau şi Sarebruk. Aceste rumori, pe care corespondenţele parisiene nu le comu­nică decât sub reserva cea mai formală, renascu la fie­care faşă critică a negociaţiunilor, înse Germa­nia, orî-ce turnură ar lua cestiunea ducatelor s’ar o­­pune la realisaţiunea unor asemene proiecte şi n’ar ceda nici o palmă din teritoriul ei în schimbul unui sprijin venit de la vre-o putere străină în astfel de condiţiunî. Căci dacă guvernele pot face erori, naţi­unea nu s’ar face complice la aceea ce ea poate numi, cu tot dreptul o trădare de patrie, şi un asemene mercat ar putea trage dupâ sine neşte consecinţe de o gravitate necalculabilă.“ —Marşa negociaţiunilor au trebuit fireşte să apese în situaţiunea politică la Copenhaga şi să provoce o crisâ în senul Ministeriuluî. Dupâ retragerea Minis­trului de Interne şi de justiţie, au mai urmat şi a­­celuî de la resbel. Posiţiimea lui Monrad, capul ca­binetului, este forte alterată. El este atacat cu multă vivacitate de fiarele ce sunt organele predecesorului seu, D. Hali. —Mareșalul Pelisier, duce de Malacof, carele, în cele din urmă era gubernatoru general în Algir, au murit. Afacerile merg rău în acea colonie a Fran­ciei. Mai multe triburi de Arabi s’au revoltat. Dia­­rele și guvernul frances arată câ revolta este iscată din motive religioase. —în America federalii au ramportat tiv­i victorii consecutive asupra confederalilor. Aceşti din urmă au perd­ut 40,000 parte răniţi, parte morţi. Federal­i înaintesc către capitala adversarilor lor Richmond. — Independinţa Belgica arată, după Gaze' Slesvig, câ Danimarciî au suferit, în resbelul a urmâtorele perderi: 4200 morţi şi răniţi; 4690 m­erî; 5000 bolnavi în spitale, şi 467 de tunuri. — Tot din Independinţa suntem informaţi ca la Constantinopole s’ar fi­ întrunit o conferinţă la 14 a­le curentei, în care s’au decis a se numi o comisi­une cu însărcinarea de a examina titlurile de propri­etate ce ar putea poseda călugării greci în pretenţi­­unea lor asupra monastirilor din România. PUBLICAŢII Ministeriul Cultelor şi Instrucţiune! Publice. 2) No. 14518. Se publică în general, ca în ziua de 18 Mai, anul curent, ficsatâ prin anunciul No. 10991 din Monitorul No. 83, pentru rearendarea moşielor Monastirilor Pâpâuţiî şi Sf. loan Gură de aur, se va ţine a 3-a strigare; carâ strigarea întâia va fi la 14 şi a doua la 16 a­le acestei lunl. No. 15,282. Find câ la licitaţiunea ce s’au ţinut în localul Prefecture! judeţului Iaşi­, conform pu­­blicarei din Monitorul No. 78, pentru reînchirierea pe cont a chiriaşilor infractori a mai multor acarete, nu s-au oferit preţuri îndestulătoare. Ministeriul pu­blica spre generala cunoştinţă ca, pentru aceste a­­carete şi care anume sunt trecute în lista de mai jos, se va ţine altă licitaţie în ziua de 25, 26 şi 27 a­le curentei, tot dupâ formele şi condiţiunele cu care s’au fost chear arendat, şi pe termen de 4 ani în­cepători de la Sf. Gheorghie anul curent. Doritorii sunt invitaţi ca la sus-citatele zile să vie la Prefectură, unde este să se ţie licitaţia, însoţiţi fiind şi de garanţiile prevăzute de condiţiune. Lista. De proprietăţile ce sunt a se reînchiria pe conta chiriaşilor pentru ne răspunderea în complect a că­­ştiurilor­. No. 15,200. Se face cunoscut în general, ca pen­tru moşie a desfiinţatului schit Zimbru cu parte din Nicoreştî, a schitului Pânuşeştiî din judeţul Covur­­luî, precum şi moşiea Comâneştiî d’impreunâ cu vi­­ea tot de la acel judeţ, râfuindu-se în total câstlu­­rile, se esclude din cele ce sunt a se rearenda. No. 15,215. în baza încredinţare! Onorari. Mi­nisteriu al Finanţelor, din adresele No. 14156 şi 15540, anul curent, moşiile Varniţa a Monast. Neam­­ţu şi Verpoli a Monast. Buhalniţa, se esclude din

Next