Progresul, ianuarie-iunie 1864 (Anul 2, nr. 1-89)
1864-05-18 / nr. 66
No. 66. ROMANIA. ANUL IL FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IASI. IN IASSI prenimieratiunea se face la Tipografia Mineivel ulita hiristigief. Dianul se publicâ de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei Iasii. Luni 18 Ma .,864, in districtele României, prenumeralicnea b8 »'ace la bioromii8 postale. Inserarea unui rând de 35 liter) costa un leu, cursu fiscului. Iaşii 18 Mai. ALECSANDRU IOAN I Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa Naţională, Domn Principatelor Unite Române , La toţi de faţâ şi viitori sănătate . Asupra propunere! Consiliului Nostru de Miniștri. Am decretat și decretam ce urmează : Art. I, Comisiunea menită prin Decretul Nostru din 2 Mai curent, sub No. 517, de a constata resultatul voturilor date de poporul Român, pentru adoptarea sau respingerea plebiscitului, propus prin proclamaţia Noastrâ din 2 Mai, se va compune de: Prea-Sfinţitul Metropolit, Primul Preşedinte al Curţei de Casaţiune, Doi Preşedinţi de Secţiuni al aceleaşi Curţi. Generalul Şef al întâiului comandament militar. Trei Preşedinţi de Curţi de Apel din Bucureşti, Iaşi şi Craiova. Decanul facultaţei de drept din Bucureşti, Rectorul Universităţii din Iaşi. Cinci Preşedinţi ai Municipalităţilor din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Galaţi şi Ploeşti. Art II. Această Comisiune, sub preşedinţa Prea- Sânţiei Sale Metropolitului, va ţine şedinţele sale în localul Sfintei Metropolii din Bucureşti. Art. III. Secretarul Consiliului Nostru de Miniştri, va servi de Secretar- redactor al acestei Comisiuni. Art. IV. Preşedintele Consiliului Nostru de Miniştri, este însârcinata cu aducere la îndeplinire a acetui Decrete. Dat în Bucureşti, la 14 Mai, 1864. ALECSANDRU IOAN, Cogâlniceanu, Bâlânescu, Bolintineanu, Orbescu, Ceneral Manu. No. 565. Revistă Politică. Independinţa Belgica, apreciind situaţiunea actuală a României, face o scurtă, dar precisă şi adevărată relaţiune esprimându se în modul următor: „Iniţiativa reformatrice şi liberală a principelui Cuza, este positiv că au reuşit mai mult decât s’ar fi putut gândi. Nu s’au făcut nici cea mai mică resistinţâ în favoarea disolvatei Camere; nici o ocaziune nu s’au dat pentru vre-un casu de înfrânare din partea Guvernului, nici un char n’au fost suprimat sau suspendat; mitropolitul au emis o circularie pastorală aprobativă, îndemnând pe cler a se asocia la opera de reformă a guvernului şi a’i da tot concursul seu; funcţionarii s’au grăbit a’şi da adesiunea lor; cu un cuvânt, tatâ ţâra au îmbrâţoşat cu entusiasm mesurile mântuitore ale guvernului. Iar principele Domnitor, inspirat de o înaltă înţelepciune, au retusat tot felul de manifestaţiunî în favoarea operii sale. Dacă, deci, aceste mesurî de reformă ar fi a trage după sine, contra tuturor aşteptărilor, vre-un fel de complicaţiuni, aceste nu vor putea veni decât din afarâ prin reaua voinţa şi nemulţemire ce s’ar produce la Viena şi St. Petersburg.“ —Adunarea naţionalâ a Transilvaniei s’au deschis. Ost-deutsche Post ne comunica în asta privinţa urmatoarele pertracţiunî a Şedinţei dintâi. Preşedintele au cetit mesajul comisarului regesc şi au salutat Adunarea. Deputatul madjar Koronka au depus jurământul . Adunarea l-au salutat cu entusiasm. Dupâ cetirea şi espedirea mai multor anunciuri de împedecâmînt la venirea mai multor deputaţi în Adunare şi dupâ încuviinţarea mai multor cereri de concediu, preşedintele au făcut cunoscut Camerei că s-au aprobat articolele relative la întrebuinţarea dialectelor. Deputatul Obert propune înfiinţarea de şcoli inferioare popularie pentru agricultură şi industrie, facerea de foseli noî în toate direcţiunile ţerii, instituirea în térâ de espoziţiuni periodice pentru producte de agriculturâ şi industrie. Acestâ proposiţiune au fost mult susţinută. Deputatul Puşcariu propune o altă modalitate în procesura scriere!. Această posiţiune n’au fost susţinută. Obert face interpelaţiune şi întreabă când va fi pusă la ordinea «filei proposiţiunea ce au fâcut’o pentru scăderea timpului de serviciu militariu. Preşedintele promite câ va respunde în şedinţa viitoare. —Pentru conferinţele de la Londra avem a încunoştiinţa câ acum faţa situaţiunii s’au schimbat în totul. în privinţa acesta facem din Independinţa Belgicâ estractul acesta : „în adunarea conferinţei de la 12 a curentei, Austria şi Prusia au declarat câ mai mult nu vor a accepta tractatul de Londra ca bază a negociaţiunilor. Această resoluţiune acelor doue puteri aliate de a nu tracta pe baza convenţiunilor au fost pusă până acum la îndoealâ, înse dupâ informaţiunile cele mai moî, venite de la Berlin, acestâ îndoealâ nu e permisă mai mult. In Şedinţa de la 17, plenipotenţiarii acestor doue puteri au declinat competinţa conferinţiî în cestiunea dinastică şi pentru a discuta cestiunea constituţională, au pus ca o condiţiune absolută recunoşterea Independinţei şi uniunea ducatelor. Din partea sa, Danemarca au refuzat, într’un mod nu mai puţin categoric, de a discuta orice soluţiune formulată în asemene termini. Este adeverat câ Austria au trebuit să cedeze la neşte consideraţiunî grave când s’au decis a urma pe aliata sa pe un teren atât de ardinte.“ Tot Independinţa Belgicâ ne spune câ Francia ar fi eşit acum din reserva sa ce o păstra în acestâ cestiune. „Corespondinţele noastre, direciarul Belgian, şi organele de publicitate din Paris fac multă menţiune despre schimbarea atitudinea Franciei faţâ cu cestiunea ducatelor. Un articol publicat în Constituţionalul este considerat ca o prefaţă a unei noi faşă în care ar fi să între situaţiunea, prin susţinerea bine determinată ce Francia ar da la avenirea eventuală a ducelui de Augustenburg. Dacă acesta ar fi adeverata determinare a guvernului frances, atunci acesta s’ar da în partea confederaţiunii germane, şi coincidinţa venire! D. Beust la Paris cu manifestaţiunea din Constituţionelul ar da oare-care credit acestei suposiţiunî. Prusia şi Austria neputându a’şi urma scopurile lor personale, s’ar uni de bună samă cu acestâ combinaţiune care le dă tatâ satisfacţiunea ce li e permis de a spera în situaţiunea actuală Acordul acestor puteri ar forma, astfel cu, o contra greutate la proiectele patronate de Anglia în unire cu Rusia. (tata pentru Danemarca, aceasta ar reasiste la orîce combinațiune care ar ciunti monarhia. Pe de altă parte, la Paris circulă o rumoare care voește a susținea ca un adaos de teritoriu la nordul Germaniei ar avea de consecinţă rectificaţiunea fruntarielor Franciei către Landau şi Sarebruk. Aceste rumori, pe care corespondenţele parisiene nu le comunică decât sub reserva cea mai formală, renascu la fiecare faşă critică a negociaţiunilor, înse Germania, orî-ce turnură ar lua cestiunea ducatelor s’ar opune la realisaţiunea unor asemene proiecte şi n’ar ceda nici o palmă din teritoriul ei în schimbul unui sprijin venit de la vre-o putere străină în astfel de condiţiunî. Căci dacă guvernele pot face erori, naţiunea nu s’ar face complice la aceea ce ea poate numi, cu tot dreptul o trădare de patrie, şi un asemene mercat ar putea trage dupâ sine neşte consecinţe de o gravitate necalculabilă.“ —Marşa negociaţiunilor au trebuit fireşte să apese în situaţiunea politică la Copenhaga şi să provoce o crisâ în senul Ministeriuluî. Dupâ retragerea Ministrului de Interne şi de justiţie, au mai urmat şi aceluî de la resbel. Posiţiimea lui Monrad, capul cabinetului, este forte alterată. El este atacat cu multă vivacitate de fiarele ce sunt organele predecesorului seu, D. Hali. —Mareșalul Pelisier, duce de Malacof, carele, în cele din urmă era gubernatoru general în Algir, au murit. Afacerile merg rău în acea colonie a Franciei. Mai multe triburi de Arabi s’au revoltat. Diarele și guvernul frances arată câ revolta este iscată din motive religioase. —în America federalii au ramportat tivi victorii consecutive asupra confederalilor. Aceşti din urmă au perdut 40,000 parte răniţi, parte morţi. Federali înaintesc către capitala adversarilor lor Richmond. — Independinţa Belgica arată, după Gaze' Slesvig, câ Danimarciî au suferit, în resbelul a urmâtorele perderi: 4200 morţi şi răniţi; 4690 merî; 5000 bolnavi în spitale, şi 467 de tunuri. — Tot din Independinţa suntem informaţi ca la Constantinopole s’ar fi întrunit o conferinţă la 14 ale curentei, în care s’au decis a se numi o comisiune cu însărcinarea de a examina titlurile de proprietate ce ar putea poseda călugării greci în pretenţiunea lor asupra monastirilor din România. PUBLICAŢII Ministeriul Cultelor şi Instrucţiune! Publice. 2) No. 14518. Se publică în general, ca în ziua de 18 Mai, anul curent, ficsatâ prin anunciul No. 10991 din Monitorul No. 83, pentru rearendarea moşielor Monastirilor Pâpâuţiî şi Sf. loan Gură de aur, se va ţine a 3-a strigare; carâ strigarea întâia va fi la 14 şi a doua la 16 ale acestei lunl. No. 15,282. Find câ la licitaţiunea ce s’au ţinut în localul Prefecture! judeţului Iaşi, conform publicarei din Monitorul No. 78, pentru reînchirierea pe cont a chiriaşilor infractori a mai multor acarete, nu s-au oferit preţuri îndestulătoare. Ministeriul publica spre generala cunoştinţă ca, pentru aceste acarete şi care anume sunt trecute în lista de mai jos, se va ţine altă licitaţie în ziua de 25, 26 şi 27 ale curentei, tot dupâ formele şi condiţiunele cu care s’au fost chear arendat, şi pe termen de 4 ani începători de la Sf. Gheorghie anul curent. Doritorii sunt invitaţi ca la sus-citatele zile să vie la Prefectură, unde este să se ţie licitaţia, însoţiţi fiind şi de garanţiile prevăzute de condiţiune. Lista. De proprietăţile ce sunt a se reînchiria pe conta chiriaşilor pentru ne răspunderea în complect a căştiurilor. No. 15,200. Se face cunoscut în general, ca pentru moşie a desfiinţatului schit Zimbru cu parte din Nicoreştî, a schitului Pânuşeştiî din judeţul Covurluî, precum şi moşiea Comâneştiî d’impreunâ cu viea tot de la acel judeţ, râfuindu-se în total câstlurile, se esclude din cele ce sunt a se rearenda. No. 15,215. în baza încredinţare! Onorari. Ministeriu al Finanţelor, din adresele No. 14156 şi 15540, anul curent, moşiile Varniţa a Monast. Neamţu şi Verpoli a Monast. Buhalniţa, se esclude din