Progresul, iulie-decembrie 1864 (Anul 2, nr. 90-169)

1864-08-08 / nr. 108

108. ROMANIA. ANUL ILIIO FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IASI. IN JASSI premimeiatiuuea se face la Tipografia Minervel, nlitia Chiristegiel. Diarnl se pablicâ de la 3 è coale pe seplainaua. Abonamentul pe an 111 lel, pe patrn Inni 37 le!. Iașii, Sâmbâtâ 8 August 1864. In districtele Româinei, prenumeratiunea se face la biarourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iasii 8 August. Revista Politica. Situaţiunea politica a questiuneî Dano-Germane, se ponte resuma acum astfel: guvernele ambelor pu­teri aliate negociază în acest moment cu guvernele Statelor Confederate, pentru a se înţelege asupra organizerei unui fel de interegnu provizoriu în du­cate, pânâ la soluţiunea questiunei de succesiune , de altâ parte la Viena în curând se vor deschide conferinţele pentru încheierea paceî definitive, care de asta data vor fi sub conducerea D.D., de Werther, baronul Brenner si D. Quaade asistat de consilierul Feuger, pentru questiunea financiara si Col. Kauf­man, pentru tot ce se atinge de questiunele milita­re şi de delimitaţiune. Dieta Germaniei va fi invi­tata a se pronunţa asupra questiuneî de succesiune. — Afacerea Rendsburgului se încurca din ce în ce. Hanoverul a dat ordin representantuluî seu din Francfort, a declara înaintea Dietei, câ dacâ Dieta e în neputinţa de a face sâ se respecteze autorita­tea sa, Hanoverul î și va retrage contingentul seu de armata din Holstein, pentru a nu fi espus la no­ue injurii. Tot­o­data pentru a da o mai mare gra­vitate protestam sale, guvernul hanovrian a triimes unu detasament de trupe care se ocupe ducatul Lau­­enburg, care pânâ acum rămâsese ne­ocupat. Pru­sia din partea sa, a cerut de la guvernul Hanove­­rului esplicaţiuni categorice în aceasta de marcă. Cum vedem certa se angajazâ, şi în curând vom vedea repeţindu-se unu actu militarii, asemenea ce­lui ce a avut loc îî în Rendsburg­. Şi pentru ce nu ? Prusia este tare şi mare ; nimic nu o va înpotrivi. Aceasta nu e prima datâ în care Prusia se înlocu­­eascâ forţa în locul dreptului ! — Partida feudalâ din Holstain a ţinut o aduna­re în Kiel. în aceastâ reuniune s’a formulat şi s’a sub­scris o suplicâ, cerând instituirea unui guvern sub protecţiunea Prusiei.— în multe ţeri, acest prin­cipiu, profesat de nobleţâ, este stâlpul puternic pe care se bazaza la fârâ strein nu poate trâi. In locu de a se lepâda de principiile feodale şi ante­­progresiste combătute şi reprobate de toatâ lumea civilisatâ moderna, şi a’şi câştiga astfel opiniunea concetăţenilor lor, ei alerga la streini, îi ceru aju­torul şi sprijinul pentru a apasa şi a suge singele poporului din ţara lor ! Ce diferinţa între astfel­ de nobleţe şi cea de esemplu, a Franciei, care, când e questiimea de naţionalitate sau de periclitarea vre­unuia din drepturile naţiune!, toţi saru ca unu singur omîi contra inimicului comune ! Ce contrast ! Nobleţă polonâ îşi sacrificâ averea şi viaţa pentru libertatea patriei lor, şi nobleţă Holşteînuluî cerşi­­toreşte protecţiunea streinâ, fârâ a lua în conside­raţie dorinţele poporului. Aşteptam ca poporul din Holstain sâ proteste energica contra cererei fâcutâ de partida privilegiata, fârâ consimţimântul şi ade­­siunea sa. — In privirea afacerelor Europei meridionale, ne­­gociaţiuni serioase au urmat între Francia şi Italia. Aceste negociaţiuni, spun ziarele streine, n’au avut de scopit resolvarea questiuneî române, ci numai pentru stârpirea brigandajului în Italia meridională. Astfel guvernul italian, cu consimţimântul celui frances, va ocupa militareşte partea statului Ecle­­siastic limitrofii provinciilor ei napolitane. —în Belgia lupta electorală e la culme. Poporul se manifestă pretutindenea în favoarea ideilor liberale. Partida reacţionara lupta şi ea din toate puterile, şi prin toate mijloacele pentru a înşela credinţa popo­rului, şi a ajunge astel la putere. Partida liberala, pe de alta parte demasca înaintea poporului principiile periculoase şi scopul reacţiunei­ Un manifest al par­tidei reacţionare, care mai mult tindea la scuzarea şi justificarea purtării sale ante-constituţionale în Camera, de­cât la o promesiune de credinţă a prin­cipiilor sale, a fost spulberat, criticat şi redus la ni-­j­mic de partida liberala, înaintea opiniunei publice. Partida reacţionara se încearcă prin acel manifest a formula un program al principiilor sale, nimic nu lipsea din acele simple fâgâduinţi : întinderea liber­tăţilor politice, libertăţile comunale, reforme h­ono­­l­ice şi financiare, etc. etc. Partida liberalâ îl demascâ înaintea ţerei arată în toatâ puritatea sa trecutul reacţionarilor, ideile lor, principiile lor, atât fiind în Camerâ, cât şi la putere, în fine dovidirâ câ promi­­siunele lor sunt numai nişte cuvinte deşarte. Naţiunea Belgicâ are a hotârâ acum între ambele partizi, între principiile liberale şi reacţionare, între principiile lamei moderne, şi luraeî feodale, între cauza gândire! libere şi a presiunei conştiinţei u­­mane, în fine între cauza eternelâ şi sfântâ a liber­tăţii şi a despotizmului. — In curând vom anunţa rezultatul alegerilor ei pentru viitoarea Cam­erâ le­­gislativâ. — Am anunţat în revista din numerul trecut câ oare­care negoţiaţiuni au­ urmat între Guvernul de nord şi cel de sud al Americei. Acele negociâri au remas fârâ nici un rezultat, şi acum preparaţiuni admirabile se facil pentru resbel- Lupta a reînceput cu mai mare înverşunare de o parte şi de alta. A­­cest resbel uriaşi care durează de 3 ani de zile stoar­ce puterile fizice şi morale ale Americei pe fie­care zi, în­cât cineva desespereazâ despre soarta acestor ţeri- Ori­cum fie noi avem credinţă în libertate, şi ea o va învinge de sigur, asta e spreranţa noastrâ. Viitoriul o va dovedi. Ştiu lectorii noştrii ca Grant Generalul armatei federale (nord) operează cu energie în faţa Richmon­­dului capitala statelor de Sud, iar Sherman (Gene­ral al nordului) în faţa Atlantei, un punt foarte în­semnat şi strategic. Pentru ca lectorii sâ înţeleagă mai bine situaţiunea şi poziţiunea armatelor belige­rante, reproducem dupâ ziarul Times următoarea caracterizare a poziţiunelor Richmondului şi At­­lantei : „Confederaţiunea de sud are doue punte de pute­re vitalǎ : Richmond şi Atlanta. Cea dintâiu din a­­ceste politii e capul, cea din urma pare a fi inima acestei ţeri. „Richmondul, una din cele mai vechi şi mai aris­tocratice cetâţi a sudului, pretinde onoarea de a co­manda­ Capitală a Virginiei, cea mai bogatâ, cea mai ilustra şi mai influentă din statele meridionale, naturalminte, ar devini capitala noului stat. Pozitiu­­nea sa vecinâ cu nordul o­respune, în adevâr, la a­­tacurile Guvernului federal , înse aceastâ apropriere tot­o­datâ dâ rebeliunei o atitudine de sumeţie şi de ameninţare, care se potriveşte foarte bine cu obiceile cavaleriei sclavagiste. Pentru toate aceste rezoane, Richmondul e adevarata capitala a sudului şi luarea lui de federali va fi una din cele mai teribile lovi­turi ce va da nordul rebeliunei. „Valoarea Atlantei din puntul de videre resbel­­nic, este încâ mai real de­cât a capitaliei Virginiei. „Aceastâ politie, situata în partea nord-vesticâ a Georgiei, ocupâ poziţiunea centrala a confederaţiu­­nei. Ea are o ecsistenţâ de 20 ani, şi are 20.000 de locuitori , înse rebelii au statornicit aicea prin­cipalul de­pozit a materialului de resbel, şi a făcut din ea cel mai solid punt de aparare a forţelor lor. Acolea sunt arsenale, fonderii, maşine, fabrice care au aprovizionat sudul cu arme, maşine, ghiulele si muniţiuni, de 3 ani de zile- Aicea se fabricâ mai toatâ înbrâcâmintea şi alte obiecte relative la echi­­pemantul armatei.“ Din aceste se înţelege importanţa ce inimicul pune în acest punct şi înverşunarea cu care o apară. Mai de­parte Times arata ca Atlanta e centrul a foarte multe linii braţe şi dar in com­u­­nicaţiune cu mai toate provinciile sudului. Apoi urmeazâ mai de­parte : „Toate aceste eâî contrbuese a face din Atlanta, cea mai importanta posiţiune strategică a sudului. În partea de câtrâ nord e aparata de regiuni mort­­ioase în care se afla Chatanooga- A trebuit o cam­panie de 3 luni lui Sherman şi Mae-Pheron pentru a trace distanţa ce separa aceasta din urma politie de Atlanta, şi spre a alunga pe inimici din fortifi­­caţiunele naturale ce li oferea aceasta regiune- Po­sesiunea Atlantei, ca noua baza de operaţiune, ar facilita pe federali în cucerirea unei mare părţi a Georgiei, Albanei şi a Carolinei de sud, etc etc. PUBLICAŢII A OM­INISTR­A­TIVE­ AI 2-lea Comandament Militar. No. 3124. Fiind ca soldatul Bucătăria Vesile din legioana de jandarmi, au­ dezertat pentru a 3-a ora de la serviciu, se publica din nou aflarea numitului soldat. Prefectura district. Iaşii. No. 9370. Spre îndestularea neguţitorului Moise Diamant cu o soma bani reclamaţi de la D-lor lo­ban Hossel şi Rozalia Cnitel, împlinindu-se de la de­bitori 12.000 cârâmidâ mare arsâ, precum încredin­­ţazâ D. sub-Prefect plasei Copou prin raportul No. 1344, se publicâ terminul de 40 zile pentru vânza­rea acestei cărămizi, cu deşteptarea concurenţilor câ mezatul urmeazâ a se desevârşi în Camera acestei Prefecturi, dar vrând a se informa de calitatea ei în timpul publicaţiei, se potu adresa îa D. sub-Prefect de câtrâ care s’au împlinit. Prefectura district. Bacǎu. No. 10,358. A conta câştiului Sf. Gheorghie trecut, a moşiei Faraoanii, asigurându-se de la posesor 80 stoguri fân pe acea moşie, 200 stj. lemne pe malul Siretului şi 100 stj. lemne în pădure; se publicâ terminul de 40 zile ca muştereii doritori, sâ se prezinte în Camera Pre­­fecturei, unde are a se face mezatul. No. 10468. Asigurăndu-se de la D. Zaharia Mol­­dovaDU 3 pârechi boi de jug, a conta sume! de 1100 lei amar­da pusâ asupra’Î dupâ hotârârele Curței Cri­minale, se publicâ terminul de 40 zile spre a se pre­zenta doritorii în Camera sub-Prefecturei Tazlâul de SUA, unde urmeazâ a se face licitaţia. No. 10242. Terminul de 40 zile publicat prin Foa­­ea No. . . , pentru vinderea a 4 boi asiguraţi de la Stefan Macsim, spre îndestularea Ds. Nicolai Lâcâ­­tuşu, zedârnicindu se, se publicâ terminul de 40 zile ca muştereii sâ se prezinte în Camera sub­ Prefectu­­rei Tazlâul de sus, unde are a se face mezatul. No. 10244. Asigurându-se de la D. Vasile Cobuz­­ juncan, spre îndestularea D. G. Paicu, se publicâ terminul de 40 zile, ca mustereii sâ se prezinte în Camera sub-Prefecturei Tazlâul de gips, unde are a se face mezatul. No. 10683. La împlinirea terminului de 40 zile înserat în Foaea No. 77, nu s’au putut vinde junca­nul asigurat de la D. posesor moşiei Pânceştii, spre îndestularea Statului, se publicâ din nou termin de 40 zile ca muştereii sâ se prezinte la sub-Prefectura Bistriţa de gips, unde are a fi mezatul. No. 10765. La 1 Septemvrie viitor, urmând a se împosesui pe timp de 3 ani începători de la 23 A­­Pril viitor 1865, vica şi livada Morast. Caşinu din acest judeţi, se publica acest termin spre ştiinţa concurenţilor, cu anousare, câ mezatul are a se fa­ce cu oferte sigilate, atât în Camera Prefecturei cât şi în Camera sub-Prefecturei de Trotuşu. No- 10770. La 2 Septemvrie viitor, urmând a se împosesui pe timp de 3 ani începători de la 23 A­­pril anul 1865, 35 fâlci fânaţi din Golianu a Monast. Precista şi Râducanu din T. Ocna, se publica acest termin spre ştiinţa concurenţilor, cu avansare ca mezatul are a se face cu oferte sigilate, atât în Ca­mera Prefe­cturei cu­m şi în a Poliţia Ocna.

Next