Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)
1866-01-05 / nr. 1
ANUL IV. p. I. FOAEIAZhWMICATÎUNILOR IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiel, piarul si publica de la 3 — 6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞÎ. Iaşii, Mer 5Ianuarie 1866. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 5 Ianuarie. Revistă Politică. O mare nelinişte domneşte în Berlin pentru bunele relaţiuni ce se pare câ esista între Viena şi Paris. Unii corespondente din Berlină cautâ a linişti spiritele şi temerile privind asupra consecpienţelor ei politice unei astfeliă de constelaţiunî. Elu scrie, câ „o tocmelâ a ori şi câteî alianţe Franceso-Austriaca“ aru fi o problema a politicei Austriace în Italia, respectiva la o recunoaştere a Italiei, precumă acesta o arată cu totă claritatea din partea sa presa Guvernului Francesc. Daca cabinetulă de Viena este plecată la acesta? nu se cunoşte. Şi chiaru, dacă ea nu succede Franţiei, a îndepărta acesta petru, şi a face pe Guvernulă Austriei a recunoşte Status-quo în Italia; cu tote acestea, o astfeliu de circumvalare a politicei Cabinetului de Austria nu va altera relaţiunele dintre Viena şi Berlin. Alianţa Austriaco-Prusiană are nişte scopuri mai înalte, decât a folosului politicei Italiane a Austriei în interesele Prusiei. Altfel in scrupulositatea, pe care Prusia o pune în cestiunea Veneţiei, aru fi cu totulu neclarâ. Suposiţia, cu Franţia aru fi luată dreptu ţelu pentru combaterea politicei prusiane. Prin apropierea sa cu Austria, până acuma nu se cunoşte nimica. După câtă se spune înse, Franţia voeşte o alianţa sau o amiciţie mai de aproape cu Austria, numai şi numai, pentru ea sa pota avea unu amestecit mai directa In afacerea Ducatelor; şi interesele Franţiei în resolvarea acestei cestiuni nu stau în nici unii raportă cu nţele pe care lear îi cere o astfeliu de politică.ustria pe de alta parte s’aă obligaţii nu numai prin onvenţiunea de la Gustavi, dară chiara şi prin deschiderea resbelului Danesîi şi prin stipulaţiunele precedente de la 16 Ianuarie 18 , a aduce în înplinire cestiunea ducatelor, numai în con’înţelegere cu Pruia ca o cestiune curată Germană. La o astfeliîi de ituaţiune a lucruriloră, Prusia poate se aştepte cu totă liniştea mersul negociaţiuneloră dintre Paris şi Viena, şi cu atâta mai mult, cu cât, cu totul, alte şause sunt, care cerii, a se ţinea stricţii de convenţiunea de la Gasteina.“ între Roma şi Italia este puse o înpâciuire relativ la cestiunea finanţeloră. De la cO a trecutei luni, s’aă făcuţii cunoscuţii din Roma foilorîi parisiene, despre unii discursi asupra finanţeloru, pe care l’aîi ţinutii Papa cu ocasia primirei oamenilorii de statîi. Papa dise, cu împrumutulîi, care arii fi determinat la acea, de a acoperi deficitulu, încâ nu s’aufiniţii. După asta mai arata, că Franţia s’au manifestaţii bunele sale serviţii, a îndemna pe Guvernula Italiană, se deie în casa Sf. Scaunu o sumă, care se represinte o parte din datoria papala. După asta, ceti o scrisoare asupra aceștia, pe care o trimise Imperatorului Napoleonii, și a căruea respuns ni hicu ’lu astepta. Papa spune în acea scrisoare, că nu va refusa, a lua ca despăgubire o suma de bani, care sa fie determinată, la acea, de a plăti procentele datoriei statului, înse nu voeşte a întră în negociaţiuni relativă despre acestâ cestiune cu Cabinetul de la Florenţa, la care mai adaoge, câ, dacă elă primeştre propunerea Franţiei, totuşî nu este încă determinată, de a recunoşte, arătă tratatulă Franceso-Italian, şi a refusa într’ună modă directă sau indirectă la drepturile ce le are Sf. Scaună asupra provinţielor papale, anecsate către regatulă Italiei, precită şi a recunoşte fait acompli. Şi dacă Guvernulă papală ar fi scăpată din încurcătura financiară, totuşi va fi despusă, a lua în fine o sumă de bani de la regatul Italiei, ce ară fi determinată la plata datoriei statului; pentru aceasta Guvernulă se va adresa cătră Franţia, care are a garanta obligaţiunele Guvernului Italiană. Cu aceasta concesiune a Guvernului papală prin lip-sa de finanţie, arată Franţia precâtă şi Italia, şi’aă ajunsă ună mare scopă, pentru că,cu ori şi ce feliă de reservâ s’ară întări S.S. Părinte, elă recunoşte atătă provinţiele papale anecsate cătrâ regatulă Italiei, câtă şi convenţiunea din Septemvrie. Inse cu -.-o fiiin »ind mni'f pncili l-l 111 pâ P&CÎlinea dilV tre Roma şi Franţia. O telegramă a presei din Viena spune despre afacerile dintt Spania, câ Guvernul Prim, în fruntea a două regimente de cavaleri, aă făcut la 3 ianuarie în Aranjuee unui pronunciamento. Ştirea despre acesta nu era neaşteptată; asupra unui astfel că de lucru se lucra mai de multă. După telegramă, generalulă Primă saă mai bine ^icând proclamaţiunea lui nu avu nici ună efectă, și că astă cercare de insurecţiune s’ară fi potolită, totuşi este a se lua în bagaje de semâ, când o’Donnel aă pronunţată totă întru ună ast-feliă de modă în anulă 18^9, ^ spuse de asemenea, câ elă fuge şi câ întrega ţiară se află în linişte. Cu puţine zile mai în urmâ înse, elă întră în Madridă ca biruitoriă. Madridu. 4 Ianuarie. Două regimente de cavalerie staţionate în Aranjuez şi ocaua s’aă resculată la 3 ale acestei comandanţii şi mulţimea ofiţeriloră nu aă luată parte la rescolă. Ministrulă de Marină generalulă Zabala cu o trupă destulă de puternică şi alesâ s’aă pusă pe marşă pentru a urmări pe Insurgenţi, în a cărora frunte se află generalulă Primă. Insurgenţii s’aă retrasă în neorănduelâ, pentru a ocupa după câtă se vede, munţii de la Cuenca. Asu----i—y ^U-VUra'1, wrrc- uu r.nn ma' uliu run- in populaţiune, nu se pune nici o importanţie. In Madridă şi în Provinţii domneşte o pace complectă. Totă din Madrid cu data din 4 Ianuarie sera se spune, câ insurgenţii sunt în complectă retragere. Generalulă Zabala se afla într’o depărtare de mere de Insurgenţi, înse după ce aă trecută fluviulă, ei aă dărâmată podulă de la Fuentiduenas, pentru a opri urmărirea. Strigâtulă loră este: se trâescâ Espartero şi Primă. Madridulă este în pace, şi ştirele din provinţii sunt de asemenea pacinice. Net-tjordi. .27 Dechemvrie. Generalul Grant se duce din nou pe Rio-grande. Oare’şi care înştiinţări duble anunţe renunţarea cu totulă a lui Suarez la Preşidenţie. Uniunea Israelitâ din Iaşi ne comunică următoarea depeşă priimitâ de la D. Ministru. Depeşă Telegrafică, Bucureşti 1 Ianuarie. Uniunea Israelita din Iaşi. Am priimită cu plăcere Oda făcută cu ocasiunea deschiderea Adunărea Electivă a României, am presentat-o Domnitorului, şi în numele Măriei Sale, vă mulţămesc, pentru devotamentul de care sunteţi inspiraţi către Tronă şi Guvernă. Ministru Preşedinte, N Creţulescu, neagră totodată, precum D. sub-Prefect plasei Stavnicu, prin raportul No. 3402 încredinţare, se publică aflarea păgubaşului, şi înfăţoşarea lui la acest Oficiu cu dovedite cuvenite spre a se’l lua. No. 21,965. Pe moşiea Ilulboca aă picat de pripas 2 cai, unulă la păr murgă şi coada ratezata, iar unul la pâr murgă şi stricată pe spinare de şe, precum D. sub-Prefect a plasei Braniştea prin raportul No. 3370 încredinţare, se publica aflarea pâgubaşului şi înfăţoşarea lui la acest Oficiu cu dovezile cuvenite, spre a’i lua. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura judeţ. Iaşii. No. 2*, 134. Pe moşia Coada Stâncei au picat de pripas una vacă la păr porumbă cu un comnă ruptă, precum D. sub-Prefect de Braniştea prin raportul No. 3369 încredinţare, se publică aflarea păgubaşului şi înfăţoşarea lui la acest oficiu, cu dovediri cuvenite spre a o lua. No. 21253, în comuna Potângenii, aă picată de pripasă 2 vaci, 1 la pâră porumbă, ţapoşe la coarne şi inferată la cornul stâng cil hu evreescă, şi ceealaltă la pâr cam galbânâ plavae, coarnele cam ţapoşe butace, precum D. sub-Prefect plasei Copoală prin raportul No. 235 încredinţare, se publică aflarea păgubaşului şi înfăţoşarea lui la acest oficiu cu dovezile cuvenite spre a le lua. No. 21,956. în comuna Miroslava au picat de pripas un cal în păr murg închis, mică la trup, cu roseturi de şe la amândouă spetele dinainte, coama, coada Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 23867. Cu raportul D. Comisariu al 4-lea No. 7083, priimindu-se doi cai de pripasă, unul la trupă de mijlocă, la pâră solidă, cu coama din dreapta, şi altul la trupă mică, la păru murgă, şi coama din dreapta, se publica aflarea păgubaşului. Prefectura judeţ. Botoşani. No. 16,341. De către D. sub-Prefectă de Jijia, urmând a se vinde licitativă 24 st. paie de grâu trierate, sechestrate de la D. Gheorghie Mavroeni, spre satisfacerea locuitorilor de pe moşia Ungurenii cu o sumă bani ce reclamă, se publică terminul de 4 dile socotit de la data Foaei, ca concurenţii ce vor fi, să se presinte la acea sub-Prefecturâ în cea de pe urmă ZI spre târguire, servind acest termin şi spre deşteptarea debitoriului, câ mezatul fiindă sălnic se vor vinile r>«AL> —ÿ11 ■vi,'‘ tea_^_________________ in o. î8095. De la D. Enacacln Bontású, secvöPítdn duse 18 vaci, 7 stoguri fânii si 15 st paie de grâu, spre satisfacerea I). Dimitrie Soroceanu cu banii restului din câștiul de 23 Aprilie trecută, ce reclamă pentru posesia moșiei Bărsăneștii, se publică terminul de 40 Zile socotit de la data Foaei, întru cunoştinţa concurenţilor ce vor fi, să se presinte aicea în cea de pe urmă Zi spre târguire, servind acest termin şi spre deşteptarea debitoriului, că mezatul fiind sâlnică se vor vinde cele secvestrate cu orice preţă va esi la mezată. No. 18660. Pe moşia Ostopcenii regăşi, pirândă de pripasă o viţică în păr balae, precum sub Prefectul de Ştefăneşti, prin raportul No. 10714 în formea Ză, se publică terminul de 3 luni pentru ivirea păgubaşului care cu dovezile cuvenite, să se înfăţoşede aicea de a o priimi, căci după respirarea acestui termin în cea întâi Mercure se va vinde licitativă, servind aceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a o cumpăra. No. 1866 b Pe moşia Rănghileştii, picând de pripas iapă în păr neagră, precum sub Prefectura de Ştefăneşti prin raportul No. 1 .711 încredinţare, se publică terminul de 3 luni pentru ivirea păgubaşului, care cu dovezile cuvenite să se înfăţoşeze aicea de a o priimi, căci după respirarea acestui termin în cea întâi Mercure, se va vinde licitativă, servind aceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a o cumpăra. No. La' 84. După ordinul ce s’au priimit de la Domnul Ministru de Finance No. 50882, regulânduse a se ţine licitaţie în pretoriul acestei Prefecturi în presenţa şi a D. Casieriu pentru vombirea vitelor Monast. Vorona şi anume: 15 vaci mari din care 8 cu viţei, 1 buhaiă, 6 mânzaţi şi 2 mânzate, se publică terminul de 20 Zd° spre obşteasca ştiinţă, ca concurenţii ce vor fi, să se prezenteze aicea în cea de pe urmă 7* de la împlinirea terminului socotită după data Foaei, când aă a fi aicea şi vitele. No. 8,729. Pe moşia Ipoteştii, picând de pripas o vacă în păr porumbă, coarnele în laturi şi pe unul din la stânga inferată, precum sub Prefectul de târg prin raportul No. 449 , înformează: se publică terminul de 3 luni pentru aflarea păgubaşului, care cu dovezile cuvenite să se înfăţoşeze aicea de a o priimi, căci după respirarea acestui termin, în cea întâi Mercure, se va vinde licitativă, servind aceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a o cumpăra.