Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)

1868-09-27 / nr. 77

No. ANUL TI, FOAIA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia N­. Goldner, uliţa lafH’ 27 Septemvrie 1868. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea anul rând de 35 litere, costa in leu cursul fiscului. Iaşii 27 Septemvrie. CONSILIUL COMUNAL. Încheierea şedinţei a 34-a, de la 30 Maiu 1868. D. Angliei. Eu zice pe biuroul Camerei, văd o acta venită de la Tribunalul Secţiei IV, în cestiune cu D. Codrescu pe când D-sa se alia Preşedinte la Munici­palitate la 1861, din această actă se ea lămuriri că D. Codrescu au comis mai multe pagube comunei, care sunt lămurite în un proces verbal făcut la 1861, că D. Codrescu era dat în judecată şi oprit ca să nu esă din oraş, pentru ca ori când s’ar cere să fie faţă , de şi I­. Codrescu după reclamarea ce au făcut este gra­d­at de Măriea Sa Alecsandru loan I, însă acesta au urmat încât priveşte numai penalitatea, nu şi de ceea ce priveşte despăgubirea comunei şi de banii care au delapidat, eu rog ca să rânduim un avocat care prin locul competent, să urmărească despăgubirea casei co­munale cu suma de............galbeni, delapidaţi de D Codrescu. D. Popescu. D-lor, D. Angh­el, alice că I­. Codres­cu au delapidat banii comunei, însă de unde suntem si­guri cum că este aşa, pană când nu vom căuta şi noi ace actă ca sa ne încredinţăm dacă în adevăr este o dela­pidare sau acţionare, şi atunce să ne putem pronunţa cu aşa siguranţă ca D. Angh­el, D. Anghel. Tot ce am alis este constatat precum ve pot proba cu lucrările din actă, între care este şi prescriptul-verbal a comisiunei ce au fos însercinată de guvern, şi în care prescript-verbal, se arată tot ce voiţi a şti. D. Popescu, în cazul present sunt de socotinţă să se rânduească o comisiune, şi ace comisiune să deie lă­murire Consiliului întreg. D. Măcărescu. Sunt şi eu pentru a se numi comi­­siune şi dacă se va constata adevărul, sunt pentru da­rea in judecată, ca şi D. Popescu. D. Anghel. Eu cred că onor. D. Măcărescu nu este convins de toate cele ce sunt in actă, dacă Ds. s’ar fi convins, va fi ca să se rânduească un avocat, pentru desdaunarea Casei Comunale, de toate hoţiile aceste, care sunt constatate pe larg prin prescriptul-verbal a­­flat la dosariu. D. Măcărescu. Toate aceste au fost publicate prin­­tr’un jurnal, dar să vedem mai intăi dacă sunt adevă­­rărate, trebue dar să avem o constatare oare­care. D. Popescu. Chestiunea după cum am mai a­is e gravă, şi nu pot nega importanţa ei, fiind salutarie, da­că D. Anghel au avut de scop ca să supună Consiliu­lui această cestiune, putem ca să ştm şi eu ce să zic, noi suntem convocaţi pentru alte cestiuni, şi dar ca să nu perdem timpul (jadarnic să numim o comisiune, ca­re ne va da toate lămurirele. I). Anghel. Eu cred că fie­care Membru are drep­tul ca să vie cu propunere în Consilii­, noi suntem în drept ca să luăm măsuri, dacă D. Procuror nu s’au­ făcut datoriea, care va trage penalitatea, onor. D. Po­pescu au spus cum că suntem convocaţi pentru alte cestiuni, dar între celelalte trebue resolvită și aceasta. Ds. ne mai spune că se însărcinăm o comisiune, dar apoi D. Dudescu este aice present, şi Ds. au luat par­te la comisiunea din 1861, să-i facem apel, şi cred că ne va da toate lămurirele. D. Măcărescu. D-lor, eu propun ca in comisiunea ce se va numi să ea parte şi onor. D. Anghel, şi o al­tă persoană. D. Anghel. Declin de la această sarcină. D. Popescu. O comisiune nu poate fi compusă din 2 Membri, ea poate să fie din 5, şi dar susţin să fie 5. D. Anghel. D-lor. Aceasta nu e o dem­asare, eu am văzlut acta pe biuroul Camerei şi o supun Consiliului, şi mai repet încă, că toate aceste sunt constatate prin procesul verbal de la 1861, că D. Codrescu au dela­pidat .... galbeni, D-sa au fost oprit ca să iasă din oraş, ca ori când s’ar cere să’l deie faţă. Prin o plân­gere ce au­ făcut Măriei Sale Domnitoriului Alecsan­dru loan I, ’iau ertat penalitatea, dar de banii ce au­ delapidat nu l’au achitat, câci aceasta nu­ o pute face, şi dacă am luat cuvântul de am arătat, mi-am făcut datoriea, pentru că văd că nu s’au înaintat de nimene nici o lucrare. Am făcut propunere ca să se rându­ească un avocat pentru a urmări despăgubirea Comu­nei, şi cer să se pue la vot. S’au pus la vot dacă se admite propunerea D. An­ghel şi s’au răspuns cu majoritate de 4 voturi contra 2. D. Anghel şi părintele Ionescu, iar D. Dudescu s’au abţinut. D. Primar. D-lor, acum decideţi pe cine se admite în comisiune. I­. Popescu, în comisiune trebue să se numească 5 persoane. D. Angh­el. Eu propun ca comisiunea să fie com­puse din 3 persoane, pentru că dacă vor fi mai mulţi, va fi greu­ de întrunit şi va trece mult timp pănă se va efectua lucrarea. D. Măcărescu. Eu sunt de opiniune ca să se nu­mească în comisiune pe D. Primar, D. Hristofor şi D. Panaitescu. D. Popescu. Eu rog ca să se amâne pentru altă şedinţă, câci trebue să ne mai lămurim în această grea chestie. D. Primar. Nu se poate amâna, fiind­că în mijloc este propunerea. Regulaţi vă rog din cine se compu­ne comisiunea, câci orele sunt înaintate. Consiliul deliberând au însărcinat în comisiune pe D. Anghel, Părintele Al. Ionescu şi Panaitescu. Părintele Ionescu. Ca membru în comisiunea cer­­cetărei săniilor bisericilor, ce se administrează de Co­mună, supun săniile date de epitropii bisericilor Vo­­videniea, Sf. 40 Martiri şi buna Vestire, arătând că epitropul cel întâi biserici, au dat o economie de 7821 lei 23 parale şi a celei a doua, de 1368 lei 38 parale. Consiliul deliberând şi aprobând sămile aliselor bise­rici, au decis a se face şi mulţumire D-lor epitropi. Părintele Ionscu, D-lor, am fost însărcinat pentru a preda pe sama D-lui Gheorghie Deoghenide, averea mobilă a bisericei Sf. Haralambie, actualul epitrop, pă­șind la pomenita biserică, în lipsa Protoereului urbei, despre care s’au încheiet prescriptul-verbal, am predat în primirea epitropului (ieșirea bisericei din lăuntru sub inventariu format în duble exemplare, tot­o­dată am format şi un altul de obiectele şi odoarele de ar­gint ce lipsăsc precum se specifică în el, dar documen­tele fiind in autoritatea ce derijaţi, după cum se cons­tată din dosarile ce mi s’au încredinţat, nu le-am pu­tut preda; asemine în dosar­ul cu No. 22 a 560 pe 1848 tom. I, la pagina No. 258, mai este un inventar format de candidatul Tribunalului judeţului Iaşi, în 1860 Iulie în 2, de nişte obiecte ce s’au încredinţat defunctului Manoliu din cafasul bisericei, care obiecte nu am avut de la cine să le­ea, pentru a le preda pe sama epitropului, şi care se zlice că ar fi a D-nei E­­caterina Leondari. Tot­o­dată D. Epitrop mi-au declerat, că documen­tele relative la averea acei biserici, pentru afacerile din Moldova, cu plăcere le primește, însă acele pentru pro­cesul ce biserica are de o mare valoră peste prut, în Basarabiea rosieană, cu familiea Buznea, s’au mani­festat că cu părere de râu nu le primeşte, pentru că nici nu cunoaşte dialectul rosian, nu se simte compe­tente a urmări acel proces, şi nici poate primi o ase­menea sarcină asupră’i, şi dacă este a se impune, au­toritatea comunală să bine-voească al cunoaşte ca de­­misionat cu desevărşire din aseminea tutelă, cu această ocasiune, aducându-ve la cunoştinţă aseminea împreju­rări, cu onoare ve presint şi dosarile în No. de doue ce mi s’au comunicat cu adresa No. 2877, precum şi prescriptul-verbal menţionat mai sus, asociat de inven­tarele în No. de doue în duble esemplare, spre depli­­nirea sus citatei însărcinări. Cătră aceasta s’au supus Consiliului și suplica D-lui Gh. Deoghenide epitropul bisericei Sf. Haralambie, prin care cere a se obliga pe clironomii defunctului Dimi­­trie Manoliu fostul epitrop alisei biserici a da faţă fi­şele obiecte şi odoară, precum şi probă de întrebuin­ţare a banilor primiţi din comună, şi sama de modul administrăm veniturilor pentru a rămâne biserica pă­gubaşă, D. Dudescu. Pentru că suntem în această cestiune arăt, că fiind însărcinat, am mers la D. Meleghi şi Vo­­luţă, cu carii procedând la facerea unei reclamaţiuni pentru procesul din Basarabia, n’au stat chip a o for­mula, din causă că, după cercetarea ce am făcut Hri­­soavelor şi hârtiilor atingătoare de procesul tlis, nu am putut constata nimică, şi acolo dacă se va face recla­­maţie, trebue să depue o facsă, am vorbit cu D Pavel Samsonov şi mi-au spus că noi nu avem nici un do­cument, dar D-lui este avocat rusăsc şi dacă Primăria îl va angaja, el va căuta procesul lesne, şi este sigur că’l va­ câştiga, şi dar trebue să’l angajăm. D. Anghelu: Sunt de opiniune, ca D. Primariu să între în convorbire cu D. Pavel Samsanov. Consiliul au admis­ opiniunea D-lui Angliei. Tot­odată, să se ch­iăme pe moștenitorii defunctului Mano­liu la darea săniilor. D. Primariu, D-lor. Sub-perceptoriul de la biuroul vamal dă o suplică, iată ce cuprinde ea: Domnule Primariu! „Vroind a garanta pe Onorar. Primărie în imobilul „de vie ce posedă în podgoriea Uricanii judeţul Iaşii, „pentru funcţiunea ce am de sub­ perceptoriu la biuroul „vamal şi a’mi lua garanţiea bănească de 100 galb. „ce am de mai înainte depusă, şi de care am ne­apa­­­rată necesitate. Vă rog­ cu respectu D-le Primariu „să bine voiţi a da consimţîmântul Dv. la preţeluirea „făcută de resperţii tlisului imobil, pe care în copie „legalizată o alaturezâ, după care apoi prin Tribunalul „competent să’mî pota informa garanţiea cuvenită.“ 1). Dudescu. Suntu de socotinţă ca să însarcinam­ unu Membru, ca să meargă acolo la vie şi să vadă dacă viea este bună şi conrespunde la suma aceasta. Consiliul au admiso pe D. Anghel. D. Primariu. D-lor, supune Referatulu Comisiunei relativa la plângerea D-lui Sion şi servitorii bisericei Sf. Gheorghie Lozonschi, contra epitropului acei bi­serici, D. Popescu. Am­ fost însărcinat eu dinpreună cu D. Măcărescu şi Părintele Al. Ionescu, ca să cercetăm plângerile D-lui G. Sion şi a servitorilor­ de la acea biserică, contra D-lui epitropi C. Pavlova, mergând la faţa locului, am găsit pe Părintele Iconom Coroiu Va­­silie, ne-au declarată că mai întreaga carnă care au fost una din acele mai furioase erne, biserica au fost ne­încălzită, şi că D. epitropui au aratat o nepăsare la reclamările ce li se făcea, aceasta nici D. epitropui nu au negat. Tot părintele au mărturisit că vinul nece­sarii pentru Sf. Taină ne­aparat este trebuitoriu bisări­­cei, îi lipseşte, şi sunt siliţi a cere de pomană pe la crăşmarii creştini. D. epitropii n’au negat faptul, că D. epitropui despoiază de servitorii bisericei fără con­­simţimântul Primăriei, D-lui îi institue şi-i destitue, încă de 3—4 ani nu au fost de 5 ori în biserică, pr­ietul că slujeşte fără leafa, nu crede a fi obligat a căuta numai de interesele bisericei. Comisiunea în faţa celor constatate, este de opinie mai întâi a se lua samă de venitul şi cheltueli,

Next