Rampa, octombrie 1923 (Anul 7, nr. 1779-1804)

1923-10-01 / nr. 1779

see ec­o D M® care a condus Rayonul de Mode -nu mai mulţi ani la Magasinul „Ascot“,­ a redeschis secţia de Mode la ^assabinul tl¥Solela‘ I calea Victoriei 56 (Vis-a-vis de Teatrul National) leu ultimele noutăţi parisiene. r­.­.'v ■ m­itimummmmmmmtmHmmumnm Turneul teatrului Cărăbuş Direcţiunea C. Tănase cu revistele­­4 Teatrul Central (Tomis) Calea Călăraşilor 11. Telet 36/52 Direcţiunea D. GELMEISTER Astăzi Duminică 30 Septembrie 1923 cu celebra operetă care a fost jucată cu mare succes la Londra şi Paris in frunte cu celebrii artişti: VERA KANIEVSKA jmftfidria scenei evreesfti *1 regina subretelor PAUL BREITHA­M­ Se va reprezenta CE IUBESC BANIŢII ? Operetă comică în 3 acte Biletele se găsesc de vânzare la Gassa Teatralul de la 169 1 şi de la 5 în sus. mmm-Una şi buni Dur-Stoy Caiac paste pupizi Mir. Rădulescu şi AL Moşoiu CinedimaimuSt A. de Herz şi D. Tănase Cu d-nii C. Tănase, Titu Protopopescu, Pizone, Jan De- t­re-“ demnă de marea ei perso­­metrescu, P. Codruţ, I. Şerbă- .naiviste artistică», reritorm a teatrul Carol cel ara (EFORIA) Asi Duminică 30 Septembrie 1923 ora 9.15 seara Reprezentaţie dată de d-na şi d-l Petra I. Sturdza cu concursul artistic al MI­CSI LOL* Se vor juca piesele TELEFONUL Dramă în 2 acte de André de Orde și Charles Foley * Un drăcu­tor de fail Piesă în 2 acte de D-na Alice Sturdza cu '* Mica Lola in rolurile principale d-na Alice P. Sturdza și d-l Petre Sturdza în celelalte roluri vor apare d-na V. Teodoru şi d-nii Al. Economu, I. Teodoru, Sasvaa, I. Marinescu, Sion, Eniad şi Ionescu CENTURI CORSETE „LiGNON" PENTRU DOAMNE ŞI DOMNI Cele mai uşoare şi flexibile centuri din elastic Aranjează şi dau un con­tur de perfectă eleganţă, chiar la cele mai forte persoane de vânzare la singurul magazin: CAROL BÜNGER Calea Victoriei 59. — Telefon 47­21 CASA FONDATA IN 1894 nescu, I. Gheorghiu, Al. Gio­­vani, Băicoianu, Ionescu, Ari­stide Ionescu, D-nele Tuchi Eremia, Eca­­t­­erina Vasiliu, Violeta Iones­­cu, Li­zi­ca Petrescu, Puica Pe­­rieteanu, Eliza Dobrescu. Maestru concerta­tor AI. O. Bărcănescu. Balet 30 persoane, orchestra proprie, costume şi decoruri noui 1­2 şi 3 Octombrie Ploeşti. 4, 5, 6 şi 7 Oct. Brăila. 8, 9 şi 10 Octombrie Buzău. 11,12, 13 şi 14 Octomb.Galaţi rele ei, ca semn al amintiri-15 şi 16 Oct Tecuci. 17 şi 18 Octomb. Vaslui. 19, 20 şi 21 Octomb. Iaşi. 22, 23 şi 24 Octombr. Kişinau 25 Octombrie Iaşi 26, 27 şi 28 Oct Botoşani. 29, 30 şi 31 Octomb. Cernăuţi feginei CELE MAI BUNE Hene Vopsim PARUL în orice culoare fie chiar stri­cat de alte vopsele. Consulta|II cratinite INCHIRIEM VOAL, BETEALA, COROFSITE­­­HENE (Cana) se vinde cu gramul în orice culoare. Lei 2 gramul Instantaneu cea mai bună vopsea de păr. Flaconul Lei 20: £»®sbsch start ’pafat de specialist.—Spălat capul cu electri­citate.— Nanicura și Pedicure, masaj, Ro­­g, Brunete, Frasnbois, Mandarin, Se poate încerca gratuit S. BARASCH, str. Regali 9 . Telefon 26­81.­­ Notaţi bine adresa 5401 H­4 Casa Constantin fost în Lipscani Str. Sfântu Ion Nou No. 33 Pe lângă alte NOUTATI a mai primit un mare siss de Stofe ş! Dubluri pentru Mantouri si Tak­eursid­e$l le vinde cm pre­turile cele mai convenabile Gruia­n­ Păunescu Avocat S’a mutat in Str. Speranta!­âp. 44 RAMPĂ 1 T/ffnT, 1 OdrtrroVrTe T9« Un cetitor ne adresează o scrisoare, destul de interesan­­lft pentru a fi publicată, dar căreia, din pricina lung-.mei, nu-i putem da loc în coloanele ziarului. Punctul de vedere al cores­pondentului nostru ocazional este însă unul care trebue cu­noscut, cu atât mai mult cu cât unele precizări sunt deose­bit de preţioase. Vom spicui de aceea părţi caracteristice. Aşa­dar, referindu-se la spectacolele pe care celebra tragediană Agaitha Bârsescu, căreia — nu mă iudoesc — pu­­blicul va şti să-i facă o primi­lor frumoase pe cari i le păs­trăm din trecut şi ca o recu­noştinţă pentru generozitatea­ pe care o manifestă, revenind să ne împărtăşească clipe de artă­.Decât — scrie mai departe­­cetitorul — lucrurile s’au­­ schimbat după răboiu. Ceea ce odinioară făceau numai Ita­­lenii, firi expansive exuberan­te, fac oni până şi Nemţii cei duri şi supra-stilaţi, pe scene­le nemţeşti nu se mai aruncă flori, ci... ouă, sau legume, sau pâine- E un semn­al vre­mea, şi în Germania actora! care poate să adune de pe scenă o recoltă cât mai boga­tă de alimente, se poate con­sidera cel mai iubit». Am reprodus din scrisoarea cetitorului nostru fragmente­le cari au putut să închege i­­deea: să nu se mai ofere flori actorilor. Florile au o viaţă efemeră. Citim în «Ori de Paris»: La Théâtr des Arts se repe­tă «Pigmalion» de Bernard Shaw- Primul act al acestei foarte curioase piese se petre­­ce sub un perictil- La Londra, decorul reprezenta peristilul Covent Garden-ului. La Paris va reprezenta peristilul Comp­ediiei­ Franceze. Aceasta nu e tot. In tot tim­­pul actului trebuie să plouă. Şi va ploua realmente, graţie unui dispozitiv special, care constă într-un rezervor de 3000 de litri de apă, terminat prin 45 de tuburi de alamă, cari vor revărsa în tot tim­pul actului o ploaie fină pe un parchet zmncuit, acoperit cu o pânză cauciucată­ Par­chetul, uşor înclinat, va revăr­sa la rândul său apa într-un­ canal amenajat Impresia va fi cu siguran­ţă extrem de curioasă. Pentru odată am luat-o şi noi înaintea Parisului. Se ştie într’adevăr că Pîgr­amlion a fost montat acum doi ani la Teatrul Regina Ma­­ria, în condiţiile tehnice care i se trecătesc la Paris. Scrisori de la ce’Hori Legăturile dintre actori şi spectatori În jurul spectacolelor mar®! tragedienei Agatha Birse­scu O propunere şi un punct de vedere interesant — La ce bun deci să­­ ofe­riţi florii am continua­t să le spun. De ce nu ati prefera ca darul vostru să fie unul care, in colturile româneşti ale pa­latului din New-York, să se simtă bine şi să fie în ochii actriţei icoana totdeauna vie, care să-i amintească zilele puţine petrecute în ţară1? Cetitorul îşi închei astfel scrisoarea: «Am avut plăcerea să con­stat că vorbele mele au influ­enţat. Amicii, în mijlocul că­rora mă aflam, au renunţat să ticluiască buchete — şi dis­cuţia a lunecat pe alt tărâm. — Eu cred că e bine să-i cumpărăm un vas vechi — Ba o icoană. — Nu- Un covor naţional. — Sau un costum românesc-Şi am plecat de acolo cu sa­tisfacţia că îi asigurasem Bârseştii o bucurie adevăra­tă: bucuria darului care ră­mâne»­­junge la modul prin care spec­tatorul de pretutindeni şi de la noi îşi manifestă admiraţia faţă de actori,­­înainte de război­, florile nau graiul sentimentelor de iubire şi admiraţie ale specta­torului. Prin flori, care că­deau pe scenă ca ploaia, marii interpreţi au avut putinţa să vadă cât de iubiţi sunt, — şi fiindcă de curând Agatha Bârsescu va juca din nou în ţară, mă întreb, câtă puzde­rie de flori va cădea la picioa­r şi gingăşia lor de o clipă nu are darul de a păstra în suflet o imagine-Darurile au un rost — şi cei cari fac daruri actorilor, tebue să se gândească că a­­cestora li se cuvine satisfaci­­ia de a-şi aminti ori­când de cei cari îi iubesc. ,, *,^lgmalîon“ la The- Mai departe cetitorul ajun­­­âtre dOS Af5S din ge cn șirul ideilor până la noi. Pa^ic Și se întreabă dacă — ne­­fiind fin fei-rcire în nenorosi­tă stare economică a Germa­niei—spectatorul român n’ar putea găsi altfel de a-și ma­nifesta sentimentele față de actorii pe cari îi iubeşte. «­•­5, pentru că tot pildele sunt cele mai bine în aseme­nea împrejurări, să revenim la Agatha Bârsescu: «Am avut personal prilejul la al­i«t la o convorbire, într’o foarte bună familie bucureş­­teană, ai cărei membrii se şi gândeau cum să alcătuiască mai bine enormul buchet pe care vor să-l ofere Bârseştii pe care o admiră. «Şi mi-am permis amm­ei să intervin în discuţie: — De ce să-i daţi flori? Nu vă gândiţi că a doua zi a treia zi, florile se vor ofili « Bârseasca nu va­ avea nimic din parte-vă, care să-i amin­tească gestul vostru frumos». «Şi am mai accentuat admi­ratorilor Agathei Bârsescu că marea artistă e posesoarea u­­nui superb «borne» în New- York şi că în palatul acesta «colţurile româneşti» abundă şi fac admiraţia vizitatorilor- G. T. R.

Next